Olimpia Mureşan - Scrieri literare

 

   Încă o carte document adusă în faţa iubitorilor de cultură maramureşeni şi nu numai de către distinsa învăţătoare, profesoară de limba şi literatura română şi italiană, Olimpia Mureşan, o personalitate formată la şcoala clujană între anii 1966 – 1971, ani de referinţă pentru generaţiile formate la Universitatea Babeş - Bolyai din Cluj, prin calitatea şi competenţele greu de gândit în zilele noastre. OLIMPIA MUREŞAN (născută Cioica) 1946 în localitatea Câţcău – Cluj. Scriitoare din nordul transilvan, eseistă şi critic literar, membră a L.S.R -filiala Maramureş, a urmat Şcoala Pedagogică din Cluj absolvind în 1966, iar în 1971 a încheiat studiile universitare la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii clujene ,,Babeş-Bolyai” specialitatea Limba şi literatura română –italiană: a lucrat în învăţământ 43 de ani ca profesor de limba română, dar şi ca învăţătoare.

      A debutat în revista Liceului Pedagogic cu un reportaj de călătorie ,,De la Ciucea la Târgu Jiu”, a activat în prestigiosul Cenaclu literar ,,Echinox” din Cluj, a publicat zeci de articole în revistele de specialitate din învăţământul primar şi gimnazial, a colaborat cu texte la revista naţională Lumea Misterelor, la Constelaţii Diamantine, Universul şcolii- Ulmeni, Informaţia zilei de Maramureş, Normaliştii Clujeni unde este printre fondatori, la revista Freamăt a L.S.R, Maramureş. În ultimii ani a semnat numeroase prefeţe, postfeţe şi recenzii de carte, multe dintre acestea fiind publicate în Antologiile Napoca Nova, unde are calitatea de colaborator permanent. În colaborare cu distinsul preot Ilie Bucur Sărmăşanul din localitatea Sărmaş de Mureş a publicat volume de cugetări cu titlul ,, 1001 Cugetări” vol. IV , IX, X, XI, şi  ,,1001 Cugetări”  mai mult sau mai puţin celebre: 2014, şi Asta-s Eu - culegere de articole literare, memorii, eseuri, recenzii de carte 2016.   

     Nu am pretenţia de a cunoaşte conţinutul cărţilor editate de către doamna profesoară, eseistă şi critic literar şi nici conţinutul zecilor de articole de specialitate, dar mă încumet să văd omul din spatele acestor activităţi având în vedere că şi eu cu voia Domnului am petrecut aproape un jumătate de veac în procesul educaţional şi în viaţa culturală legată de acesta, dar şi necesarul de energie în domeniul creaţiilor culturale şi literare. Doamna profesoară Olimpia Mureşan, ajunsă pensionară nici nu s-a gândit să pună condeiul jos şi cu o înţelegere profundă a rolului scrisului pentru generaţiile următoare, scrie şi publică volume considerate de domnia sa ca neaparat de scris pentru urmaşii noştri. Cartea ,,Scrieri literare,, apărut în anul 2019,  este un tom cu mai multe componente necesare de transmis. Prioritar şi în acest volum autoarea a dorit să scrie despre: ,,Oamenii cetăţii” neprezentaţi în alte scrieri. ,,Am considerat că o prezentare succintă a vieţii autorului ar fi de folos cititorului, iar citatele selectate cu grijă din scrierile autorilor prezentaţi astfel îi vor reprezenta ca şi conştiinţă civică”.

    Şirul autorilor prezentaţi cuprinde scriitori ca: Gelu Dragoş, Aurelia Velea, Cedică (Robu) Maria Georgeta, Dragomir Ignat, Elena Borcuti, Florica Bud, Oancă Aurelia, Ioan M. Lazăr,  Ioan Potop, Ioan Andreica, Ioan Meteş Morar – Chelinţanu, Iacob Oniga, Milian Oros, Mariana Cristina Popan, Vasile Morar, Prea Fericitul  Părinte Episcop Iustin, Vasile Bele, Olimpia Mureşan, Toma G. Rocneanu, Pamfil Bilţiu.

    O altă componentă a tomului cuprinde, creaţii literare sub forma unor meditaţii: Apa, Piramida, Normal sau Paranormal?,  recenzii ,,Secol de vânzare”  Florica Bud,  ,, Istoria înţeleaptă”  Mircea Dorin Istrate,  ,,Jurnalul” roman de Milian Oros, ,,Ţăran cu  cravată”  de Traian Duşa, ,,Pelerin printre semeni” de Ioan Andreica, ,, Priviri în împrejurimi şi spre înălţimi” de Ioan Potop, ,,Minerii Ardealului” de Toma Gros Rocneanu, ,,Privind înapoi cu mânie” versuri de Ioan Hada, ,,Alergând prin sine” proză de Florica Bud, Biologia credinţei – recenzie, note şi impresii ,,Statui fără viitor” de Costel Neacşu, note din excursie – Sărbătorirea Zilei Naţionale a României- 1 Decembrie 2016, La Zvolen în Slovenia, dar şi prezentări biografice: Petre Dulfu, Emil Gavriş, prezentare -  eseu revista Freamăt editată de Liga Scriitorilor Români- filiala Maramureş.

    De nelipsit sunt prezentate comunicări şi articole din activitatea didactică: Evoluţia învăţământului în România, Şcoala de ieri şi de azi în aşteptare, Cugetări despre şcoală şi educaţie, dar şi reflexii religioase Iisus – lumina lumii, Omul, intenţia divină şi ...lumina. Profesoara şi scriitoarea Olimpia Mureşan, un om ales, format în respectul faţă de spiritul muncii, pragmatică, un model de cadru didactic excelent şi doreşte şi în continuare după terminarea profesiei să fie utilă oamenilor, societăţii, locului unde trăieşte după modelul ,,omul sfinţeşte locul”, ţării şi neamului său prin remarcabile scrieri şi compendii făcute cu alţi oameni de cultură, contribuind la păstrarea calităţii socio-umane, a sentimentului naţional şi patriotic la generaţiilor următoare, a iubirii de pământ strămoşesc şi patrie. Asemenea persoane, personalităţi musai sunt necesare păstrării conştiinţei de neam şi prezenţa lor este tămăduitoare locului şi ţării. Într-o discuţie personală cu domnia sa mi-a spus că se simte foarte bine în colectivul scriitorilor maramureşeni şi în general în acest mediu şi că mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a mai dat timp pentru aceste activităţi şi că a trecut prin grele încercări de sănătate, pentru că aceasta e frumuseţea vieţii, munca şi utilitatea în slujba binelui şi a neamului pe care îl avem, aspect dovedit din plin prin cărţile şi activităţile desfăşurate. Îi doresc şi eu multă sănătate şi îi mulţumesc pentru carte şi mesajul transmis.

 

                                                                    Prof. Ioan Andreica

RECENZIE DE CARTE

Nelu Danci  -  Poezii populare

  Nelu Danci este un autor de la rădăcina cuvântului. L-am cunoscut prin februarie 2020 în cadrul şedinţei de cenaclu al Ligii scriitorilor români, filiala Maramureş. După cenaclu a decis să îmi dăruiască al doilea volum din creaţia sa intitulat simplu ,,Poezii populare” cu un generic general al creaţiei în domeniu. Primul volum era intitulat ,,Poezii din Fisculaş” 2019. Se putea găsi şi la al doilea o denumire specifică resortului popular, dar autorul a preferat denumirea generală pentru a defini mai exact plasarea creaţiei sale. Poate că bine a făcut pentru  a arăta că nu fuge de asumarea locului în creaţia sa, ce pe drept cuvânt este mai aproape definită. Spre a-şi întări convingerea şi credinţa că nu meştereşte un lucru inutil, precum la meşterii populari, autorul consideră necesar încă să deschidă cartea cu un cuvânt al autorului ,,am scris, simplu şi modest, despre sat, biserică, preot, vecini, neamuri, despre oameni ce au fost, despre oameni ce sunt, despre locuri pe unde am trecut  pentru că aşa am simţit” şi zic eu, pentru a-şi justifica şi certifica seva originară. S-a hotărât să publice ,,privind totul ca pe o glumă”.  Dar sprijinit de prieteni buni a ajuns ,,în faţa faptului împlinit” şi nu este un proiect şi o realizare ce duce autorul spre banale cuvinte sau chiar cum modest autorul spune ,,am scris fără pretenţii de poet, fără pretenţii în ceea ce priveşte regulile gramaticale”. Dimpotrivă poeziile sale cum le numeşte poetul popular sunt o împlinire meritorie îndeplinesc condiţiile unor închegate poeme sigur de sorginte şi reacţie populară, prin amploarea lor, prin omogenitatea lor, dar şi prin împlinirea tematică dusă la bun sfârşit, ceea ce denotă capacitate, talent, har poetic şi viziune artistică. Autorul scrie despre tot ce întâlneşte în cale şi conduce creaţia spre mesajul dorit ,,în concordanţă cu viaţa tradiţională a satului românesc”  dar mai ales se îndreaptă şi atinge interiorul sensibil al sentimentelor, al ofurilor sufleteşti, omniprezente în gândirea şi sufletul oamenilor simpli: ,,De rupi o coardă la vioară,/Ea, sună încet şi tremurând. / O altă coardă îi ia locul/Şi auzi vioara iar cântând. Dar dacă din întâmplare,/La coarda inimii loveşti, /Ea sună trist o viaţă-ntreagă/ Şi nici nu poţi s-o-nlocuieşti. Aşa, mare grijă să ai,/Tristeţea las-o la o parte,/Că tu doar o viaţă ai,/ Şi-un pas până la moarte. Odată cu tine pleacă,/Nu se ştie unde, în neant/ Şi sunetul de la vioară/Şi-atunci te simţi şi mai sărac (Vioara inimii). Aşadar un poem matur, bine împlinit, bine gândit, bine lucrat, bine scris, bine transmis. Are în el o tehnică particularizată, originară, curată, exact cât trebuie, nici prea mult, nici prea puţin, la fel ca multe altele ce definesc autorul şi acurateţea lui în dorinţa de a bucura sufletul cititorului. Autorul, poetul popular, este plin de trecut, de sentimente tradiţionale, de trăiri ce nu doreşte a le pierde, şi le doreşte transmise, să se bucure şi alte generaţii de ele şi să-şi însenineze fiinţa ,,îmi place să văd oameni în jurul meu care zâmbesc”.  De când a început a scrie a avut un crez ,,am privit acest lucru ca un joc” (tradiţionalul de la şură), rămas esenţial în fiinţa sa de sorginte populară şi de neşters. Acolo s-a călit oţelul emoţional pentru întreaga viaţă şi profilul sufletesc, acea unică emoţie tinerească de intrare în dans a celor tineri, încă fără experienţă, adânc rămasă în sufletul poetului.  Toate aceste creaţii privesc puternic în sufletul omului prin exteriorizarea sa, ceea ce preţuieşte poetul şi transcrie. Creaţiile sale populare atacă direct ca în popor, simţurile, comportamentul, calităţile, manifestările şi înzestrările unice fiecărei persoane, ochii unici, negri, albaştri, verzi, acele oglinzi ale sufletului, inima ca o aură ce se vede doar de către unii, acei ce pot şi sunt pentru a iubi. Pentru sufletele sensibile cartea e un remediu originar şi natural de a retrăi sentimente sigur trecute în viaţă şi a rebucura, ochii, mintea, inimile neglijate al dragilor cititori, cum spune poetul. Pe această cale îi mulţumesc pentru dar şi îl asigur că poeziile domniei sale şi-au pus amprenta mai mult de ,,un sfert” în sufletul meu.

 

                                                                                        Prof. Nelu Andreica.