Patriarhia Română a oferit până acum ajutor umanitar Ucrainei de peste 18 milioane de lei

 

Patriarhia Română a oferit până acum ajutor umanitar, în contextul provocat de răzbiul din Ucraina, în valoare de peste 18 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei, eparhiile aflate la granița cu Ucraina, Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia Tulcii, au fost primele care, în mod concret, au oferit asistență umanitară la punctele de frontieră prin care soseau și sosesc refugiații. În același timp, au fost activate platformele online ajutăcubucurie.ro a Patriarhiei Române în colaborare cu Federația Filantropia și fiideajutor.ro a Arhiepiscopiei Iașilor.

La nivelul Patriarhiei Române, până în 10 martie, au participat la acțiuni caritabile 4.310 persoane din rândul preoților și al voluntarilor, care au asigurat asistență permanentă în cadrul unor echipe ce lucrează în ture de câte opt ore.

„Sprijinul umanitar acordat a constat în bani și produse (hrană caldă, produse alimentare, hrană pentru bebeluși, produse igienico-sanitare, medicamente, pături, articole de îmbrăcăminte, jucării etc.). La acest sprijin se adaugă o serie de servicii sociale aflate în derulare (de traducere – 42.707 beneficiari; de consiliere și orientare – 29.587 beneficiari și medicale – 9.048 beneficiari). În ceea ce privește cazarea refugiaților, au fost identificate 8.174 locuri, dintre care 7.521 cu servicii de masă incluse”, se arată în comunicat.

De asemenea, intervenția caritabilă a Bisericii Ortodoxe Române a constat și în organizarea de transporturi umanitare. Până acum au fost realizate 128 transporturi pe teritoriul României, 47 transporturi în Ucraina și 10 transporturi în Republica Moldova. În același context, Patriarhia a organizat și o campanie de donare de sânge, care va continua și în zilele de 15 și 16 martie 2022 la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. „Până la data de 10.03.2022, ajutorul umanitar oferit de Biserica Ortodoxă Română în contextul provocat de războiul din Ucraina este în valoare de 18.823.874 lei”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

 

Sursa: NapocaNews

Maramureșul continuă să fie unul dintre punctele de concentrare a acțiunilor umanitare destinate refugiaților din Ucraina

 

Gesturile oamenilor din țară și din străinătate, care trimit ajutoare spre Maramureș, pentru ca apoi acestea să fie distribuite dincolo de graniță, sunt impresionante. Rulajul transporturilor care vin spre noi și care pleacă spre Ucraina din depozitele existente în Baia Mare, Halmeu și Sighetu Marmației este foarte intens.

Mediul de afaceri a răspuns pozitiv apelului făcut de Consiliul Județean Maramureș de a sprijini prin donații refugiații din Ucraina. Grație parteneriatului Consiliului Județean Maramureș cu Camera de Comerț și Industrie Maramureș, mediul de afaceri a primit lista necesităților urgente pentru Ucraina: alimente neperisabile, medicamente și materiale sanitare de strictă necesitate, generatoare electrice, congelatoare, combine frigorifice și mașini de spălat rufe, mijloace de încălzire autonomă, purificatoare de apă, canistre, instrumente de descarcerare și de iluminat, izopren, veste antiglonț, căști de protecție etc.

Au răspuns pozitiv acestui apel, într-o primă etapă, șapte firme maramureșene care au trimis donații în bani și obiecte. S-au cumpărat corturi mari, 1000 de pături, 100 de stingătoare de incendiu, 30 de saltele gonflabile, 17 perne, pături matlasate, pilote, o ladă frigorifică etc.

De la centrul de colectare de la Casa Armatei s-a trimis, pentru Biserica Ortodoxă din Orlivka – Odessa, o autoutilitară cu alimente, medicamente, haine, produse medicale și de igienă.

Tot de la Casa Armatei au plecat spre Halmeu, alte două transporturi cu aceleași categorii de produse destinate refugiaților.

În această noapte, un transport cu ajutoare din Franța va ajunge la Casa Armatei din Baia Mare, iar un TIR cu ajutoare din Germania ajunge mâine seară la Halmeu.

                                                                                                      C.L.L.

Ionel Bogdan: Împreună cu executivul UNICEF am vizitat astăzi primul punct de tip ”Blue Dot” din România

 

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, împreună cu prefectul județului, Rudolf Stauder, au primit astăzi delegația oficială din partea UNICEF, formată din Catherine Russell, Director Executiv UNICEF, Afshan Khan, Director Regional pentru Europa și Asia Centrală, Pieter Bult, Reprezentant UNICEF în România, Kirsi Madi, Director și Șef de Personal UNICEF, și Despina Andrei, Manager Comunicare și Strângere de Fonduri UNICEF în România.

Împreună au vizitat primul punct de tip ”Blue Dot” funcțional în România, care s-a deschis la vama Maramureșului cu Ucraina și este operațional încă de aseară. În acest centru activează reprezentanți ai ONG-urilor care au dorit să ofere sprijin pentru Ucraina și voluntari – cetățeni care și-au exprimat intenția de a da o mână de ajutor refugiaților ucraineni.

În centrul de tip Blue Dot se oferă refugiaților ucraineni servicii integrate, precum preluare, triere epidemiologică, asigurare de alimente și produse de strictă necesitate, transport și cazare în spațiile puse la dispoziție de societăți comerciale, instituții și persoane private.

De asemenea, voluntarii din acest centru pot oferi și terapie psihologică și prim-ajutor privind igiena, sănătatea și nutriția, consiliere juridică de bază, servicii de referire pentru cazuri de violență sau probleme de sănătate.

Delegația oficială împreună cu președintele administrației județene și cu prefectul de Maramureș au discutat cu reprezentanții ONG-urilor prezente, care au fost în prima linie de la începutul evenimentelor, mulțumindu-le pentru implicare și sprijin.

Reprezentanții UNICEF și ai autorităților județene au analizat și situația actuală a trecerilor prin vamă a refugiaților ucraineni, pentru care s-a amenajat o tabără specială, pe stadionul municipal din Sighetu Marmației. Planul de organizare a Comandamentului de urgență Maramureș a fost, de asemenea, un punct de discuție pe agenda de astăzi.

Familiile cu copii sunt îndrumați de cei de la Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, unități de cult și organizații non-profit, pentru a fi asigurată siguranța copiilor.

Ionel Bogdan, președintele administrației județene, a vorbit despre importanța mobilizării și a bunei organizări în implementarea măsurilor de sprijin pentru Ucraina: ”În ultimele zile am făcut eforturi pentru a ne mobiliza și pentru a organiza un flux bine stabilit al activităților din Punctul de Trecere al Frontierei Sighetu Marmației.

Este foarte important să ajutăm refugiații ucraineni, dar și mai important este ca aceștia să primească ajutorul de care au nevoie, individual. Pentru acest lucru este nevoie de o organizare și coordonare cât mai eficientă , pentru a putea identifica nevoile fiecărei familii în parte, de la bebeluși care au nevoie de lapte praf și scutece, până la bătrâni care au nevoie de medicamente.

Mulțumesc conducerii UNICEF pentru tot sprijinul, tuturor ONG-urilor care ne sunt alături, cetățenilor care s-au mobilizat într-un număr foarte mare și ne ajută cu donații, voluntariat, spații de cazare pentru refugiați, transport și alte servicii, reprezentanților autorităților publice și, nu în ultimul rând, reprezentanților mediului de afaceri care sunt alături de noi și care sunt dispuși să ofere ajutor familiilor de ucraineni.

Doar împreună putem să ajutăm poporul ucrainean și să le oferim toate resursele necesare pentru a ieși învingători din această luptă.”

                                                                                              CJMM

Ce se intampla in Suedia...de necrezut! Oare aşa să fie?!

Statul ales de către Langness pentru analiză, şi cel care este deja într-o stare avansată de stat falit, este Suedia.Cu doar trei zile în urmă aflam că poliţiştii părăsesc masiv poliţia suedeză (se estimează că vor pleca peste 80%), că serviciile de protecţie şi investigaţie ale poliţiei, cele de paramedici şi de pompieri sunt atacate în anumite zone şi nu-şi mai pot îndeplini misiunea, că 57 de zone ale unor oraşe mari, locuite majoritar sau exclusiv de migratori (musulmani în proporţie masivă), dar nu numai, au devenit „nefrecventabile” pentru autorităţile suedeze (aşa-numitele „zone interzise”),  că legile statului nu se mai aplică în aceste zone şi că statele vecine sunt foarte îngrijorate de situaţia din Suedia.

Nu aş aminti aici decât declaraţia primului ministru norvegian Erna Solberg:

În cazul că Suedia  se prăbuşeşte,  Norvegia este gata să abandoneze  Convenţia de la Geneva privind refugiaţii, să închidă graniţa cu armata, iar refugiaţii care vin dinspre Suedia să fie trimişi înapoi  fără nicio posibilitate de a solicita azil..
Ne pregătim pentru ce poate fi mai rău. Desigur, pentru mulţi cititori alăturarea dintre Suedia
 şi sintagma „stat falit” este de neconceput.  

 Dar dacă avem în vedere că definiţia oficială a unui stat falit, făcută de Fondul pentru Pace,

 se referă la o incapacitate relativă de a  asigura ordinea, de a garanta securitatea populaţiei,

 de a canaliza solicitările acesteia şi de a-i câştiga loialitatea, deci de a normaliza relaţiile sociale, şi dacă veţi reciti paragraful de deasupra şi veţi accesa şi alte date privind situaţia din Suedia nu veţi mai avea nedumeriri.
 Sunt tot mai multe probleme cu migratorii musulmani. Tensiunea creşte în toată ţara. Malmo, un oraş cu majoritate migratorie, devine centrul unei „Intifade” similare cu „Zilele mâniei” din teritoriile palestiniene.
Suedezele sunt violate pe stradă, bărbaţii suedezi sunt atacaţi frecvent. Poliţia este gata să piardă controlul. Comunităţile de migratori au scăpat complet controlului guvernamental, ai căror reprezentanţi nu mai pot pătrunde decât în formaţiuni cu trupe numeroase şi vehicule militare.
Albii părăsesc Malmo şi zonele învecinate. Oraşul rămâne fără personalul necesar funcţionării.
Cad sistemul de educaţie, medical, pompierii, sistemul judiciar. Se înmulţesc semnele războiului de generaţia a patra: răpirile şi taxele pentru traversarea anumitor zone.
Pe fondul haosului începe să se manifeste autoapărarea suedezilor nativi. Sporeşte numărul musulmanilor omorâţi, fie din motive de autoapărare, fie din alte motive: politice sau rasiale..

 Sunt incendiate restaurante cu specificul Orientului Mijlociu. Guvernul suedez, tot mai izolat, într-o ţară şi societate destabilizate, trece la represiunea totală a liberei exprimări. Sunt interzise şi atacate grupurile de dreapta, aşa-zisul „discurs al urii” este sever pedepsit.
În faţa haosului din Suedia şi apelurilor la violenţă ale musulmanilor din intreaga Europă,Danemarca închide complet frontiera cu Suedia şi restrânge drepturile musulmanilor.

 La fel Norvegia şi Finlanda.

 

Sute de milioane de euro de la UE, pentru fermierii români, redistribuiţi refugiaţilor

Din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, estimat la opt miliarde de euro, derulat de Ministerul Agriculturii, vor fi redistribuite, în acest an, câteva sute de milioane de euro către refugiaţi, a declarat pentru Mediafax ministrul Agriculturii Achim Irimescu.

”Banii alocaţi de Uniunea Europeană României, dar neabsorbiţi de noi, câteva sute de milioane de euro în acest an, vor fi daţi către refugiaţi, într-adevăr”, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, ministrul Achim Irimescu.

La începutul exerciţiului de finanţare 2014 – 2020, fermierii români au lansat o proiecţie a banilor pe care au capacitatea să îi absoarbă, însă la lansarea efectivă a programului de dezvoltare, PNDR, în care Ministerul Agriculturii este Autoritate de Management (AM), s-a constat că nu pot să acceseze toţi acei bani.

Diferenţa dintre suma cerută şi aceea absorbită efectiv, câteva sute de milioane de euro, va merge pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale refugiaţilor.

Potrivit ministrului Achim Irimescu, 90% din liniile de finanţare din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) sunt manageriate de Ministerul Agriculturii, iar diferenţa ce va fi distribuită numai în acest an: ”Pentru că în acest an am şi fost în întârziere şi, oricum, până la distribuirea efectivă a fondurilor pentru proiecte sunt câţiva paşi. Uniunea a decis ca fondurile nefolosite în acest an să fie date ţărilor cu refugiaţi, pentru aceştia”, a mai declarat ministrul Achim Irimescu la cererea MEDIAFAX.