Patriarhia Română, reacție la marșul LGBTQ

 

Patriarhia Română, reacție dură la marșul LGBTQ: Bucharest Pride – un nou act de tulburare publică!

Patriarhia Română își exprimă deschis îngrijorarea și dezaprobarea cu privire la marșul Bucharest Pride, care va avea loc în ziua de sâmbătă, 7 iunie 2025, în ajunul marelui Praznic împărătesc al Pogorârii Duhului Sfânt (Cincizecimea sau Rusaliile).

Considerăm că evenimentul Bucharest Pride este alăturat în mod sfidător sărbătorii religioase menționate, aceasta din urmă având o conotație sfântă pentru întreaga creștinătate. Prin urmare, Bucharest Pride este un act provocator și total nepotrivit mai ales în contextul actual marcat de ideologii seculariste şi tensiuni sociale.

Adresăm un apel tuturor credincioșilor ortodocşi să intensifice rugăciunea pentru familia creştină, să nu răspundă provocărilor venite din partea participanţilor la marşul Bucharest Pride şi nici să folosească un limbaj ofensator sau un comportament violent faţă de aceştia, fapt care contrazice o conduită demnă de un adevărat credincios al Bisericii Ortodoxe Române.

Pentru Biserica Ortodoxă Română, aceste manifestări provocatoare sunt dăunătoare în special pentru tineri și pentru copii inocenţi. Învățătura creștină, bazată pe Sfânta Scriptură și scrierile Sfinților Părinți ai Bisericii, consideră homosexualitatea ca fiind păcat, deoarece aceasta contravine fundamental noțiunii de familie sau căsătorie bazată pe unirea între un bărbat și o femeie, instituție întemeiată de Dumnezeu Creatorul universului şi al omului (Facere 2, 24), transmite Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Organizațiile creștin-patriotice organizează un marș al normalității.

C.L.

Patriarhia Română a împlinit 98 de ani de la înfiinţare

 

Patriarhia Română aniversează 98 de ani de la înfiinţare. În urmă cu 98 de ani, în data de 4 februarie 1925, Sfântul Sinod s-a întrunit la Bucureşti în şedinţă de lucru, unde a hotărât înfiinţarea Patriarhiei Ortodoxe Române.

Procesul prin care s-a ajuns la ridicarea în rang a Bisericii noastre a început imediat după Marea Unire din 1918.

Potrivit unei declaraţii oferite pentru Trinitas TV de pr. Florin Şerbănescu, ideea de înfiinţare a Patriarhiei Române a fost formulată pentru prima dată de Gheorghe Ciuhandu „în cadrul Congresului preoţimii ardelene de la Sibiu, în 1919”.

„După aceea, alte personalităţi de marcă ale culturii româneşti, istorici precum Nicolae Iorga sau Ioan Lupaş, împreună cu mitropolitul primat Miron Cristea, ales la sfârşitul anului 1919, dar şi Regele Ferdinand, au continuat să prezinte această necesitate ca un fapt firesc”.

La finalul anului 1924, Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei a redactat propunerea ca Mitropolia Ungrovlahiei, cu scaunul mitropolitan la Bucureşti, să fie ridicată la rangul de Patriarhie.

În acest mod, Mitropolitul primat urma să poarte titlul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Naţionale Române.

Documentul a fost semnat de Mitropolitul Nectarie al Bucovinei, de Arhiepiscopul Gurie al Chişinăului şi de Episcopii Lucian al Romanului, Roman al Oradiei, Nicolae al Clujului şi Ilarie al Constanţei.

Propunerea a fost inclusă pe ordinea de zi a Sfântului Sinod în şedinţa din 4 februarie 1925, condusă de Arhiepiscopul Gurie al Chişinăului.

În timpul luărilor de cuvânt, Episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului a prezentat „Actul de înfiinţare al Patriarhatului românesc”.Cu acest prilej, s-a amintit de rolul important al Ortodoxiei româneşti de-a lungul timpului.

La finalul întâlnirii sinodale a luat cuvântul Mitropolitul primat Miron care a adresat mulţumiri tuturor celor care pregătiseră înfiinţarea Patriarhiei.

De asemenea, a prezentat câteva gânduri ce urmau să constituie un adevărat program al anilor de patriarhat.

Printre aceste dorinţe se număra şi aceea de înălţare a unei Catedrale, proiect concretizat în mandatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în concordanţă cu rangul de Patriarhat al Bisericii Ortodoxe Române.

„Să nu uităm că, printre altele, în cuvântul rostit de Patriarhul Miron Cristea îndată după înscăunare a vorbit răspicat şi despre necesitatea înfiinţării unei Catedrale a Mântuirii Neamului”, a mai spus pr. Florin Șerbănescu.

Înfiinţarea Patriarhiei Române a fost recunoscută şi aprobată, cu unanimitate de voturi, de Senat şi Camera Deputaţilor. În 23 februarie 1925 legea în cauză a fost promulgată de Regele Ferdinand.

În data de 12 martie 1925 Bisericile Ortodoxe surori au fost înştiinţate, printr-o scrisoare irenică, de cele împlinite.

În luna mai a anului 1925, această scrisoare irenică a fost trimisă Patriarhiei Constantinopolului prin Dragomir Demetrescu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Din cauza vicisitudinilor politice, Patriarhul Constantinopolului, Constantin VI (1924-1925), a fost nevoit să se retragă din scaun şi nu a mai putut convoca Sfântul Sinod pentru a răspunde acestei scrisori.

În luna iulie a anului 1925 este întronizat ca patriarh al Constantinopolului Vasile al III-lea (1925-1929), care, luând în considerare hotărârea Bisericii Ortodoxe Române, prin tomosul cu nr. 1579 din 30 iulie 1925, a recunoscut ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie.

Întronizarea ca prim Patriarh al României a Mitropolitului Miron Cristea a avut loc în data de 1 noiembrie a aceluiaşi an 1925.

Sursa: NapocaNews

Patriarhia Română a oferit până acum ajutor umanitar Ucrainei de peste 18 milioane de lei

 

Patriarhia Română a oferit până acum ajutor umanitar, în contextul provocat de răzbiul din Ucraina, în valoare de peste 18 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei, eparhiile aflate la granița cu Ucraina, Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia Tulcii, au fost primele care, în mod concret, au oferit asistență umanitară la punctele de frontieră prin care soseau și sosesc refugiații. În același timp, au fost activate platformele online ajutăcubucurie.ro a Patriarhiei Române în colaborare cu Federația Filantropia și fiideajutor.ro a Arhiepiscopiei Iașilor.

La nivelul Patriarhiei Române, până în 10 martie, au participat la acțiuni caritabile 4.310 persoane din rândul preoților și al voluntarilor, care au asigurat asistență permanentă în cadrul unor echipe ce lucrează în ture de câte opt ore.

„Sprijinul umanitar acordat a constat în bani și produse (hrană caldă, produse alimentare, hrană pentru bebeluși, produse igienico-sanitare, medicamente, pături, articole de îmbrăcăminte, jucării etc.). La acest sprijin se adaugă o serie de servicii sociale aflate în derulare (de traducere – 42.707 beneficiari; de consiliere și orientare – 29.587 beneficiari și medicale – 9.048 beneficiari). În ceea ce privește cazarea refugiaților, au fost identificate 8.174 locuri, dintre care 7.521 cu servicii de masă incluse”, se arată în comunicat.

De asemenea, intervenția caritabilă a Bisericii Ortodoxe Române a constat și în organizarea de transporturi umanitare. Până acum au fost realizate 128 transporturi pe teritoriul României, 47 transporturi în Ucraina și 10 transporturi în Republica Moldova. În același context, Patriarhia a organizat și o campanie de donare de sânge, care va continua și în zilele de 15 și 16 martie 2022 la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. „Până la data de 10.03.2022, ajutorul umanitar oferit de Biserica Ortodoxă Română în contextul provocat de războiul din Ucraina este în valoare de 18.823.874 lei”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

 

Sursa: NapocaNews

Patriarhia Ortodoxă respinge recomandarea CE privind slujbele de Crăciun doar online: Nimeni onest sau ancorat în realitatea socială profundă nu poate impune acest lucru!

 Patriarhia Română reacţionează, prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, la recomandarea Comisiei Europeane privind înlocuirea liturghiilor de Crăciun față în față cu „inițiative online sau televizate”. Vasile Bănescu afirmă că un asemenea lucru nu poate fi impus, iar bisericile sunt conştinete de riscul epidemic şi respectă măsurile de prevenire.

„Comisia Europeană nu decide și nu poate impune nimic în sfera esențială a religiosului, doar poate emite recomandări(!) legate de încurajarea și intensificarea protejării de noul coronavirus în viața socială din perioada sărbatorilor. Aceste recomandări(!) în sine nu pot conduce discreționar la anularea sau transferarea în online a slujbelor de Crăciun și nimeni onest sau ancorat în realitatea socială profundă nu poate dori sau impune acest lucru.

Bisericile însele (formate din majoritatea persoanelor care compun societatea românească și nu numai) sunt perfect conștiente de situația actuală extrem de dificilă și implicate caritabil major în sprijinirea autorităților, alături de care au fost și vor rămâne constant în combaterea pandemiei. Experiența lor socială și discernământul conferit de credința împrietenită cu rațiunea, nu în divorț cu ea, fac din biserici spații comunitare în care slujbele religioase se pot desfășura în condiții de reală siguranță.

Biserica, cultele religioase, pledează permanent pentru respectarea regulilor sanitare în legătură cu care suntem mereu asigurați că, respectate fiind, sunt și eficiente. Cei care cu ostentație nu le respectă, ignorându-l astfel pe aproapele lor și sfidând eforturile uriașe ale personalului medical, se compromit moral pe cont propriu și pot fi avertizați/ sanctionați legal. Responsabilitatea publică și perceperea sănătății celuilalt ca o problemă personală de natură spirituală sunt lucruri care, mai ales în actualul context, onorează în modul cel mai înalt. Ele trebuie asumate în mod practic de oricine are conștiința statutului său de creștin”, a declarat Vasile Bănescu.

„Nu adunărilor pentru liturghii de Crăciun” – este invitația cuprinsă în proiectul Comisiei Europene, care va fi publicat miercuri, legat de măsurile anti-Covid pentru sărbători, scrie Corriere della Sera. Comisia Europeană cere „luarea în considerare a evitării ceremoniilor religioase cu adunări mari și înlocuirea acestora cu inițiative online, la televizor sau la radio”, potrivit unor surse din Bruxelles citate de cotidianul italian. Proiectul insistă asupra distanțării sociale și a folosirii măștilor de protecție ca măsuri de reducere a infecțiilor.

Sursa: NapocaNews