Gluma zilei - „Rețeta zilei” la români!

 

(Ne)Gluma zilei - Începe marea jecmăneală...la români!

 

AUR PENTRU ROMÂNIA!

Trei șahiști români obțin rezultate remarcabile la Campionatul European Școlar de Șah din Croația.

Aur – Jacota Albert-Tudor (U7)

Argint – Haimana Teodor-Nicolas (U9)

Bronz – Cioboată Luca-Ștefan (U9)

La ediția din 2026, organizată în Trogir, participă peste 300 de tineri șahiști. Aceștia reprezintă 20 de federații naționale europene, concurând la cele 12 categorii de vârstă (de la U7 până la U17, secțiuni Open și Fete).

Felicitări! Mult succes pe viitor! Hai, România!

Cristi S.

Lotul echipei naționale pentru barajul cu Turcia

 

PORTARI: Ionuț RADU (Celta de Vigo | Spania, 7/0), Marian Aioanei (Rapid), Ștefan Târnovanu (FCSB);

FUNDAȘI: Andrei RAȚIU (Rayo Vallecano | Spania, 36/2), Deian SORESCU (Gaziantep FK | Turcia, 23/0), Radu DRĂGUȘIN (Tottenham | Anglia, 27/1), Virgil GHIȚĂ (Hannover 96 | Germania, 8/1), Bogdan RACOVIȚAN (Raków | Polonia, 5/0), Andrei BURCĂ (Yunnan Yukun | China, 44/1), Lisav EISSAT (Maccabi Haifa | Israel, 2/0);

MIJLOCAȘI: Marius MARIN (Pisa | Italia, 35/0), Răzvan MARIN (AEK Atena | Grecia, 72/12), Vlad DRAGOMIR (Pafos | Cipru, 5/0), Nicolae STANCIU (Dalian Yingbo | China, 84/15), Adrian ȘUT (Al Ain | EAU, 8/0), Ianis HAGI (Alanyaspor | Turcia, 51/8), Marius CORBU (Ferencváros | Ungaria, 0/0), Valentin MIHĂILĂ (Caykur Rizespor | Turcia, 33/5), Dennis MAN (PSV | Țările de Jos, 43/11);

ATACANȚI: Louis MUNTEANU (DC United | SUA, 4/2), Denis DRĂGUȘ (Gaziantep FK | 

Naționala de fotbal a României va întâlni Turcia, în deplasare, pe 26 martie, în semifinalele barajului pentru Cupa Mondială din 2026. În cazul în care vor trece de Turcia, reprezentativă pe care selecționerul României, Mircea Lucescu (foto), a pregătit-o anterior, tricolorii vor juca în deplasare și finala barajului, cu învingătoarea dintre Slovacia și Kosovo, pe 31 martie 2026. 

HAI ROMÂNIA!!!

Semnificațiile zilei de 10 martie 2026

Evenimente  10 martie

241 î.Hr.: 

Primul Război Punic: Victoria decisivă a romanilor asupra Cartaginei în bătălia de la Insulele Aegates pune capăt primului război punic.

1291: 

Românii din Transilvania sunt menționați, pentru prima dată, ca participanți la Dieta specială convocată de regele Ungariei, Andrei al III-lea, la Alba Iulia.

1629: 

Carol I al Angliei disolvă Parlamentul; începutul celor "11 ani de tiranie" în care n-a existat parlament.

1835: 

Teodor Diamant, socialist utopic, pune bazele primului falanster de tip fourierist din România, la Scăieni, Județul Prahova, intitulat Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi.

Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu.

1855: 

Se inaugurează linia telegrafică București-Giurgiu.

1857: 

Apare, la Paris, apoi la București, săptămînalul Buciumul, sub direcția lui Cezar Bolliac.

1871: 

Față de continuarea manifestărilor antigermane, Carol I convoacă guvernul și ia hotărîrea de a părăsi țara chiar a doua zi.

Renunță la ideea abdicării cu condiția constituirii unui guvern care să obțină votarea bugetului și să rezolve problema concesionării căilor ferate. Guvernul liberal condus de Ion Ghica demisionează. Lascăr Catargiu își ia răspunderea noului guvern.

1876: 

Alexander Graham Bell a făcut cu succes primul apel telefonic, spunând "Domnule Watson, vino aici; am nevoie de tine".

1906: 

A avut loc catastrofa minieră de la Courrieres, Lens (Franța), soldată cu moartea a 2.000 de mineri.

1920: 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăște ca în Ziua Înalțării Domnului să se oficieze slujba parastasului și pomenirea eroilor în toată țara. Pomenirea eroilor va fi interzisă din 1948.

1927: 

A fost înființată Societatea de Chimie. Până la această dată, a funcționat ca secție a Societății Române de Știință.

1931: 

Un incendiu de proporții a distrus Teatrul Principal din capitala Ciudad de Mexico.

1945: 

Bombardiere americane aruncă aproape 2.000 de tone de bombe incendiare asupra orașului japonez Tokyo, distrugând mari părți din capitala Japoniei și ucigând 100.000 de civili.

1966: 

Căsătoria prințesei Beatrix (viitoare regină) a Olandei cu diplomatul german Claus von Amsberg.

1974: 

Echipa de handbal masculin a României a câștigat campionatul mondial după ce a învins în finală echipa RDG-ului cu scorul de 14 - 12 și a devenit pentru a patra oară campioană mondială - FOTO.

Celebrări 10 martie

1940: 

S-a născut Slavco Almăjan.

1973: 

S-a născut Eva Herzigova.

1772: 

S-a născut Friedrich Schlegel.

1958: 

S-a născut Sharon Stone.

T1948: 

S-a născut Tudor Colac.

V1939: 

S-a născut Valentin Munteanu.

A1952: 

S-a născut Aurel Pantea.

L1938: 

S-a născut Lucian Paraschivescu.

C1936: 

S-a născut Constantin Popa.

S1965: 

S-a născut Simona Popescu.

1940: 

S-a născut Chuck Norris.

1910: 

S-a născut Eugenia Banu.

M1942: 

S-a născut Mihai Cucereavii.

Comemorări 10 martie

1942: 

A murit William Henry Bragg.

1872: 

A murit Giuseppe Mazzini.

1919: 

A murit Amelia Edith Huddleston Barr.

1936: 

A murit Adolf de Herz.

 

Adrian Onciu: CAMPIONI ÎN 2025

România se află în Top 3 în clasamentul țărilor UE, după valoarea achizițiilor și contractelor de armament în 2025 (cu aproape 17 miliarde de euro), potrivit unui calcul al Defense Express citat de Newsweek (și completat cu alte rapoarte oficiale):

1. Germania – peste 83 mld euro

2. Polonia – peste 33 mld

3. România – 16.8 mld

4. Franța – 16.2 mld

5. Italia – 10-15 mld

6. Belgia – 8 mld

7. Portugalia – 5 mld

8. Bulgaria – 3.2 mld

9. Spania – 1-5 mld

10. Grecia – 0.7-3 mld

Suplimentar acestor cheltuieli militare exorbitante făcute într-un timp extrem de scurt, România va accesa și un mega-credit de 16.68 miliarde euro prin mecanismul SAFE (al doilea cel mai mare împrumut din UE, după Polonia).

Prin ce miracol am ajuns campioni la cheltuit banul public pentru tancuri, avioane și rachete (în vreme ce strângem la maxim cureaua pentru pensii și salarii, cu taxe și impozite substanțial mărite), rămâne să ne explice președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.

Efortul masiv al României pare a fi total disproporționat și aparent inexplicabil, dacă ne raportăm la Spania, de exemplu, cu un PIB de circa 5 ori mai mare decât al României. Sau la Belgia, Bulgaria și Grecia, ca să nu mai vorbim de cele două super-puteri, Germania și Franța.

Poate că liderii de la Cotroceni și Palatul Victoria au primit niște comisioane grase. Sau poate că n-au avut de ales, dat fiind că România depinde crucial de finanțarea externă pentru supraviețuire.

Problema e că bulgărele datoriei devine din ce în ce mai amenințător, cu dobânzi foarte greu de returnat. Iar exporturile noastre depind în mare măsură de industria auto (aflată în picaj după Green Deal și ascensiunea Chinei).

Nu putem fi competitivi doar cu video-chat-ul. Sau am putea fi, dacă intră în branșă Nicușor și Bolojan, după ce realizează că trebuie să plece urgent din fruntea țării.

 Autor: Adrian Onciu

Prognoza meteo în România

Prognoza meteo, 21 iulie 2025. Temperaturile vor atinge pragul critic.Caniculă. Perioade de instabilitate atmosferică.

Un nou val de căldură va afecta România, în special în jumătatea de sud-vest a țării, unde sunt așteptate temperaturi caniculare și un disconfort termic accentuat. Meteorologii avertizează că indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

În restul regiunilor, vremea va rămâne caldă, cu maxime ce vor varia, în general, între 29 și 39 de grade Celsius.

Minimele vor fi cuprinse între 9 și 24 de grade, însă în sudul și sud-estul țării, precum și local în vest, temperaturile nocturne vor rămâne ridicate, peste 20°C, caracterizând așa-numitele „nopți tropicale”. Pe lângă temperaturile ridicate, instabilitatea atmosferică își va face simțită prezența în anumite zone.

Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare, averse și descărcări electrice, mai ales la munte, dar și izolat în nordul și centrul țării.

Totodată, dimineața și noaptea, în zonele depresionare și în Moldova, se vor semnala condiții de ceață, care pot reduce vizibilitatea și pot îngreuna traficul rutier.

În București, vremea va deveni caniculară, cu un disconfort termic accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși ușor pragul critic de 80 de unități, indicând un risc crescut asociat temperaturilor ridicate.

Maxima zilei va atinge 36–37 de grade Celsius, în timp ce noaptea temperaturile vor coborî doar până la 19–22 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat.

Cum va fi vremea în următoarele zile

În următoarele zile, valul de căldură se va intensifica în cea mai mare parte a țării, în special în sud, est și vest. Temperaturile maxime vor atinge frecvent valori de 38–40 de grade Celsius, iar disconfortul termic va fi accentuat, cu indicele temperatură-umezeală (ITU) peste pragul critic de 80 de unități. Nopțile vor fi tropicale, cu minime care nu vor coborî sub 20 de grade în multe regiuni.

Pe lângă temperaturile ridicate, se anunță și perioade de instabilitate atmosferică. În zonele montane, dar și local în centrul, sudul și estul țării, vor fi înnorări, averse torențiale, descărcări electrice, vijelii și căderi de grindină, arată ANM.

Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări temporare, mai ales în timpul ploilor. În weekend, canicula va persista în sud, iar probabilitatea pentru fenomene de instabilitate va crește, în special în vest, nord și centru. În București, vremea rămâne caniculară pe tot parcursul intervalului, cu temperaturi maxime în jurul valorii de 37–39 de grade și minime de 19–22 de grade.

 ANMR

Sursa foto: Pixabay

Canicula afectează traficul în România

Valul de căldură afectează traficul, iar autoritățile din sudul țării au luat măsuri pentru siguranța participanților la trafic și pentru protejarea infrastructurii rutiere. Temperaturile extreme impun restricții temporare pentru transportul greu, iar șoferii sunt obligați să respecte regulile.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă că azi, începând cu ora 12:00, se instituie restricţii de circulaţie pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone.Măsura este valabilă până la ora 20:00 și vizează autostrăzile, drumurile expres şi drumurile naţionale din 14 judeţe. Printre acestea se numără Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi și Buzău.

Restricțiile de circulație sunt impuse din cauza temperaturilor extreme prognozate, care vor atinge valori cuprinse între 38 și 41 de grade Celsius în mai multe județe din sudul țării.

Măsura vizează autostrăzile, drumurile expres și drumurile naționale din județele afectate de caniculă. Cu toate acestea, anumite categorii de transporturi sunt exceptate de la restricții. Printre acestea se numără:

·        transportul de persoane;

·        transportul de animale vii;

·        transportul de produse perisabile de origine animală sau vegetală;

·        livrările poștale;

·        transporturile funerare;

·        echipamentele și mijloacele de prim ajutor;

·        distribuirea de carburanți;

·        transporturile de mărfuri sub temperatură controlată;

·        vehiculele implicate în intervenții de urgență sau în situații de forță majoră;

·        vehiculele care tractează autovehicule avariate;

·        autospecialele de salubrizare;

·        distribuirea de apă și hrană în zone calamitate;

·        transporturile de apă, produse agricole sau alimentare diverse.

Aceste excepții au fost stabilite pentru a asigura continuitatea serviciilor esențiale și a aprovizionării populației în condiții de temperaturi extreme.

Având în vedere că numeroși români aleg să își petreacă vacanțele în Bulgaria în această perioadă, autoritățile îi sfătuiesc pe șoferi să își planifice cu atenție traseele și să ia în calcul că ar putea petrece mai mult timp la graniță.

CNAIR

4 mai 2025 - Ziua alegerii Președintelui României pentru următorii 5 ani!

 

Dragos, este ziua alegerilor în România!

Obţine informaţii oficiale despre votul la alegerile prezidenţiale din România de astăzi, 4 mai 2025.

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vezi de ce îţi trimite Facebook acest memento. Află mai multe

Vezi informaţii despre alegeri

România are puține adăposturi antiaeriene. Oare ce fac autoritățile în acest sens?

În caz de război sau atac nuclear, România are, teoretic, peste 4.500 de buncăre unde oamenii se pot adăposti. Cele mai multe dintre ele sunt în Capitală, peste 1.000, iar restul sunt împărțite în marile orașe.

Din păcate, situația din teren nu este identică cu cea de pe hârtie. Multe adăposturi au fost eliminate pur și simplu, în locul lor construindu-se blocuri de locuințe. Altele au devenit magazii de alimente ale șefilor de asociații sau adăposturi insalubre ale cerșetorilor. N-au utilitățile necesare: curent, rezervă de apă potabilă, alimente, generator, ș.a.

La Timișoara, autoritățile au pornit la inventarierea acestor adăposturi și au descoperit cu stupoare că mai bine de jumătate nu sunt întăbulate, iar autoritățile nu pot interveni să le igienizeze, să le facă funcționale.

Majoritatea (90% dintre cazuri) buncărelor au fost construite în anii comunismului, din regimul Ceaușescu. De atunci, nu s-a mai schimbat nimic în ele. Poate doar s-a adunat mizerie. Un adăpost mai nou, construit în urmă cu 15 ani, se află în clădirea Consiliului Județean Timiș. Buncărul de la Consiliul Județean este prevăzut cu un sistem autonom de circulare a aerului. În cazul în care se oprește alimentarea cu energie electrică, aici există un generator, dar și un aparat cu acționare manuală pentru ventilație. Aici se vor strânge autoritățile din județ în caz de nevoie: prefectul, primarul orașului, dar și aleșii județeni și șefii de la deconcentrate, pentru a forma celula de criză. Este un buncăr construit din beton și oțel, cu o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați. Sunt două buncăre de acest gen în cadrul CJ Timiș, iar fiecare buncăr poate adăposti 120-125 de persoane. Numai că majoritatea buncărelor nu arată așa. Autoritățile vor refacerea lor, însă trebuie să rezolve mai întâi problemele legale. Cum ar fi întăbularea „Va trebui să facem un proiect și un program prin care să le reabilităm, pentru că zeci de ani nu s-a făcut. Cred că a fost și o chestiune de inconștiență, pentru că până la urma urmei acestea nu sunt doar pentru situații de război. Ferească Dumnezeu să existe o necesitate”, spune Cosmin Tabără,  viceprimar al Timișoarei. Conform legii, asociațiile de proprietari care au la subsol un buncăr sunt obligate să îl întrețină, pentru a putea fi folosit în orice moment. Problema care se pune este, de unde bani, în mod legal?!

Suntem curioși care este situația acestor adăposturi antiaeriene în Maramureș, adică la Baia Mare, Sighetu Marmației, Baia Sprie, Vișeu de Sus, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș sau Șomcuta Mare, plus comunele din județ?!

Cei care conduc județul și autoritățile n-ar trebui să uite că este un război lângă România care poate escalada oricând! Grija securității cetățenilor ar trebui să fie o prioritate pentru oficialitățile noastre. Nu fi se pare?! Așteptăm un răspuns din partea dumnealor!

C.L.

Iar ne facem de minunea lumii?

Un jurnalist irlandez, corespondent al Russia Today, Chay Bowes, a fost arestat de autoritățile române la sosirea sa, azi la București, unde călătorise pentru a acoperi alegerile prezidențiale ale țării.

Potrivit relatării reporterului irlandez, poliția a urcat la bordul avionului imediat după aterizare, căutând în mod specific prezența sa. „Mă voiau pe mine. Au urcat în avion, au întrebat cine este Chay Bowes și șase dintre ei m-au scos din avion”, a declarat el, citat de ziarul spaniol La Republica.

Agenții l-au informat că „superiorii” lor doreau să-l interogheze și l-au chestionat cu privire la scopul vizitei sale în România. După o scurtă reținere, Bowes, care este cetățean al Uniunii Europene, a fost deportat din țară. Potrivit soției sale, acesta a fost urcat într-un zbor cu destinația Istanbul.

Chay Bowes s-a alăturat RT în 2023, după ce a cofondat în 2021 site-ul irlandez de investigații jurnalistice The Ditch, unde a lucrat până la demisia sa din 2022.

Pe parcursul carierei sale, a contribuit la dezvăluirea unei scurgeri de documente sensibile ale fostului prim-ministru irlandez Leo Varadkar, un caz care a stârnit un mare scandal și a dus la o investigație penală ce a fost ulterior clasată.

Alegerile prezidențiale din România sunt programate să aibă loc în două tururi, pe 4 și 18 mai. Aceste date au fost stabilite în ianuarie, după ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele unui vot inițial desfășurat în noiembrie 2024.

În acel prim tur, candidatul independent Călin Georgescu, critic al NATO și oponent al livrării de arme către Ucraina, obținuse 23% din voturi. Totuși, curtea a invalidat rezultatul, invocând „iregularități” în campania sa și rapoarte de informații care susțineau existența unei interferențe ruse, acuzații pe care Moscova le-a negat.

Reținerea corespondentului RT Chay Bowes la București dovedește întregii lumi că viitoarele alegeri din România sunt o „glumă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, într-un interviu telefonic acordat joi RT.

La ora redactării acestor rînduri, informația a „bubui” deja în presa din întreaga lume, inclusiv America Latină ori India.

(inpolitics)