Se afișează postările cu eticheta 4 mai 2025. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 4 mai 2025. Afișați toate postările
luni, 5 mai 2025
duminică, 4 mai 2025
EXIT-POLL. George Simion în turul doi! Pentru celălalt loc se luptă Crin Antonescu, Victor Ponta și Nicușor Dan!
4 mai - Alegeri prezidențiale și locale (oraș Ulmeni) în Maramureș
Alegeri prezidențiale și locale în orașul Ulmeni, 4 mai 2025: 27,23% prezența la vot în Maramureș la
ora 16:00
Prezența
la vot, la alegerile prezidențiale 2025, la ora 16:00 la nivel de țară a fost
de 35,92%, au votat 6.461.593 de cetățeni. În județul Maramureș au ieșit la vot
114,242 de persoane, în procent de 27,23%. În județul Maramureș, au fost
înscriși pe listele permanente 419.519 de persoane.
Prezența la vot în Ardeal este în continuare mai
slabă, în județul Ilfov procentul a ajuns la 43,77% iar în Argeș 37,82% dintre
cetățeni, la coada clasamentului se află Vaslui, urmat de Satu Mare, Covasna
Botoșani și Maramureș.
Cea mai mare prezență la vot în județ, este în
Poienile Izei, în procent de 49,18%, urmat de Ariniș cu 42,01% Ulmeni cu
41,47%, Boiu Mare cu 39,70%, Tăuții Măgherăuș cu 35,35%. Cea mai slabă prezență
regăsim la Ieud unde procentul celor care au votat, este de 14,08%, urmat de
Remeți cu un procent de 17,55%.
În Baia Mare au votat 29,21% dintre cei înscriși pe
listele permanente, în Sighetu Marmației 25,28%, în Baia Sprie 30,35%, în Târgu
Lăpuș 26,45, Seini 28,55%, Vișeu de Sus 22,37%, Borșa 20,52%.
Prezența la vot, la alegerile prezidențiale 2025, la
ora 14:00 la nivel de țară a fost de 28,65%, au votat 5.154.024 de cetățeni. În
județul Maramureș au ieșit la vot 87.500 de persoane, în procent de 20,86%. În
județul Maramureș, au fost înscriși pe listele permanente 419.519 de persoane.
Prezența la vot în Ardeal este mai slabă, sunt
județe ca Ilfov și Argeș unde au votat peste 30% dintre cetățeni, la coada
clasamentului se află Vaslui, urmat de Satu Mare, Covasna și Maramureș.
Cea mai mare prezență la vot în județ, este în
Poienile Izei, în procent de 39,82%, urmat de Ulmeni cu 31,27%,Tăuții Măgherăuș
cu 28%, Cea mai slabă prezență regăsim la Ieud unde procentul celor care au
votat, este de 9,36%, urmat de Remeți cu un procent de 12,67%.
În Baia Mare au votat 23,18% dintre cei înscriși pe
listele permanente, în Sighetu Marmației 19,95%, în Baia Sprie 24,30%, în
Ulmeni 31,27%, Târgu Lăpuș 20,39, Seini 24,61%, Vișeu de Sus 17,10%, Borșa
15,12%.
Prezența la vot, la alegerile prezidențiale 2025, la
ora 12:00 la nivel de țară a fost de 18,70%, iar în județul Maramureș au votat
52541 de persoane, în procent de 12,18%. În județul Maramureș, au fost înscriși
pe listele permanente 419.519 de persoane.
Cea mai mare prezență la vot în județ, este în
Poienile Izei, în procent de 26,45%, urmat de Tăuții Măgherăuș cu 17,25%, Cea
mai slabă prezență regăsim la Ieud unde procentul celor care au votat, este cu
5,32%, urmat de Remeți cu un procent de 7,10%.
În Baia Mare au votat 14,13% dintre cei înscriși pe
listele permanente, în Sighetu Marmației 11,44%, în Baia Sprie 14,87%, în
Ulmeni 16,78%, Târgu Lăpuș 11,23, Seini 12,51%, Vișeu de Sus 10,19%, Borșa
8,46%.
Prezența la vot, la alegerile prezidențiale 2025, la
ora 11:00 la nivel de țară a fost de 14,97%, iar în județul Maramureș au votat
42,262 de persoane, în procent de 9,76%.
În județul Maramureș, au fost înscriși pe listele permanente 419.519 de
persoane.
Cea mai mare prezență la vot în județ, este în
Poienile Izei, în procent de 24,96%, urmat de Tăuții Măgherăuș cu 13,97%. Cea
mai slabă prezență regăsim la Ieud unde procentul celor care au votat, este cu
4,66%, urmat de Remeți cu un procent de 5,45%.
În Baia Mare au votat 11,13% dintre cei înscriși pe
listele permanente, în Sighetu Marmației 9,16%, în Baia Sprie 11,66%, în Ulmeni
13,73%, Târgu Lăpuș 9,33, Seini 10,61%, Vișeu de Sus 8,04%, Borșa 6,54%.
La nivel național, la ora 10:00 procentul era de
10,14%.
La ora 9:00, procentul a fost de 2,92%, pentru ca la
ora 10 acesta să fie de 6,08%, informează Prefectura Maramureș.
Prezența la vot în Maramureș la primul tur al
alegerilor prezidențiale a fost, la ora 8:00, de 1,15%. În județ au fost
constituite 444 de secții de votare.
*****
Conform informațiilor noastre pe parcursul acestei
zile, în Maramureș au fost sesizate cu privire la 2 posibile incidente electorale
în legătură cu alegerile prezidențiale, respectiv semnalări de continuare a
propagandei electorale. Totodată, aceleași surse susțin că la Ulmeni se
anchetează un caz de corupere a alegătorilor. Se vorbește despre promisiunea de
a achita 200-250 lei pentru fiecare vot. Deocamdată aceste informații nu ne-au
fost confirmate oficial. Menționăm că am cerut detalii despre acest incident
Polițiștii maramureșeni vă reamintesc faptul că
fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este
interzisă.
Pentru soluționarea cu celeritate a cererilor de
eliberare a actelor de identitate în sprijinul cetățenilor români care nu dețin
un document valabil, serviciile publice comunitare locale de evidență a
persoanelor vor asigura și mâine, în ziua votului, un program de lucru cu
publicul între orele 07.00 și 21.00.
Efectivele MAI rămân mobilizate pentru menținerea
ordinii publice și pentru a asigura intervenția rapidă în cazul sesizării unor
incidente electorale. Totodată, așa cum v-am obișnuit, în spiritul
transparenței, pe parcursul zilei de mâine, vă vom comunica în timp real
informațiile de interes public din competența structurilor MAI.
C.L.
Românii s-au săturat de partidele de la putere și doresc schimbarea!
Tensiune maximă la partidele din coaliție. Prezență masivă la vot a românilor în străinătate! Dublu față de turul anterior!
Peste 400.000 de români din străinătate au votat până duminică dimineața la alegerile prezidențiale. Dintre aceștia, 398.560 au votat pe liste suplimentare, iar 4.106 pe liste de corespondență.
La alegerile din 24 noiembrie 2024, până la aceeaşi oră, votaseră 218.604 persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 222.831.
Statul adânc nu se predă așa ușor
Am fost la vot așa cum am procedat de fiecare dată, chiar dacă nu eram în țară în ziua respectivă. Sincer, mi-a plăcut atmosfera de liniște, de normalitate, de înțelegere de către cetățeni a importanței votului, de numărul mare de alegători pe care i-am văzut în secție.
E îmbucurător că oamenii, indiferent de opțiunile exprimate, speră că va fi mai bine în țară, altfel nu văd de ce s-ar fi deranjat în atât de frumoasa Duminică a Mironosițelor. Asta nu m-a împiedicat să îmi amintesc de referendumul de demitere a lui Petrov Turnătorul, când românii au ieșit în cârje și cărucioare la vot ca să scape de el.
A fost frumos și atunci. Doar că, după câteva ore, CCR, a venit cu o precizare care a răsturnat totul, votul majoritar a fost în zadar, marinarul a revenit pe iahturi mari în Portul Cotroceni.
De aia spun că statul trainic, clădit pe combinații între găștile conducătoare, nu se predă atât de ușor. Așa a fost atunci, așa va fi și acum, indiferent de rezultat. Să sperăm că măcar pe viitor vom scăpa.
Am trecut cu vederea peste zeci de site-uri de știri. Aproape la unison au postat declarațiile reprezentanților coaliției de guvernare, care repetă papagalicește ce li s-a transmis să spună. Mă rog, e ordin pe unitate, nu ne putem băga în cazarma lor.
În schimb mă enervează insistența cu care ni se bagă pe gât expresia „peste 18 milioane de alegători din țară”, în condițiile în care cifrele oficiale vorbesc de 5-6 milioane de români aflați în străinătate. Ca să ai 18 milioane de votanți în țară, 6 milioane în afara granițelor, vreo 4 milioane de minori asta înseamnă că suntem cam 30 de milioane de români vii pe planeta Pământ!
Sigur că la socoteala celor care mint și falsifică datele pentru a le fi mai ușor să manipuleze situația se adaugă cei care au primit, tot la comandă politică, cetățenia română, poate câteva zeci de mii împrăștiați pe glob care habar nu au să scrie, să citească sau să vorbească românește, poate nici să localizeze România pe hartă, cerințe obligatorii legal pentru a căpăta acest drept.
Nu ai cum să nu te întrebi de ce nu se vrea să se facă o dată ordine în acest tămbălău organizat și întreținut de atâția ani, având în vedere că în domeniul respectiv lucrează personal specializat, cantonat în zeci de instituții care ar putea stabili adevărul în câteva săptămâni.
Dar nu se vrea. De ce? Pentru că, la nevoie, Puterea, indiferent de culoarea politică, știe cum să profite de pe urma haosului pe care îl gestionează.
Gr. Ciascai
Cele mai scumpe alegeri prezidențiale din România!
Alegerile din 2025 sunt cele unde competitorii au declarat cele mai mari venituri şi cheltuieli de până acum, anunţă Expert Forum, precizând că veniturile totale declarate au ajuns la 165 milioane de lei, iar cheltuielile au ajuns la 133 milioane de lei, pe baza datelor despre finanţarea campaniei publicate pe 2 mai – ultima zi de raportare fiind 30 aprilie 2025 – de Autoritatea Electorală Permanentă.
În ceea ce priveşte contribuţiile candidaţilor, cel
mai mult au declarat candidaţii independenţi Victor Ponta – 33,9 milioane de
lei şi Nicuşor Dan – 17,8 milioane de lei. în ceea ce priveşte transferurile
partidelor, cei mai mulţi bani au fost transferaţi pentru candidatul Crin
Antonescu (Alianţa România Înainte), adică 80 de milioane (faţă de 62 de
milioane de lei la ultima raportare), astfel: PSD – 76 milioane de lei, UDMR –
2,4 milioane de lei, PNL – 2 milioane de lei, transferurile fiind realizate
doar din fonduri private, fără subvenţii.
UDMR şi PNL nu au mai transferat bani de la ultima
raportare. PSD rămâne de departe principalul contributor la campania lui Crin
Antonescu, conchide Expert Forum. În total, competitorii au cheltuit 133 de
milioane faţă de aproape 90 de milioane de lei, cât declaraseră la raportarea
anterioară, pe 24 aprilie. Cele mai mari cheltuieli au fost realizate de către:
Crin Antonescu, urmat de Victor Ponta şi de Nicuşor Dan.
”Veniturile totale declarate au ajuns la 165
milioane de lei (faţă de 108 milioane de lei pe 25 aprilie), iar cheltuielile
au ajuns la 133 milioane de lei. Alegerile din 2025 sunt cele unde competitorii
au declarat cele mai mari venituri şi cheltuieli de până acum”, precizează
Expert Forum.
Veniturile din acest an – care cel mai probabil vor
mai creşte – se apropie de cele declarate la alegerile din noiembrie, adică 122
de milioane de lei. De data aceasta contribuţiile candidaţilor au fost mai
mari, de 55,9 milioane de lei, comparativ cu 11 milioane la alegerile din
noiembrie. Transferurile de 108,5 milioane de lei au avut o valoare similară cu
cea de la alegerile anterioare, când s-au declarat 110 milioane de lei.
Costurile sunt duble fata de cele de la alegerile prezidenţiale din 2019, când
s-au declarat 78 milioane de lei. Faţă de cele din 2014, alegerile costă de
patru ori mai mult!!!
Contribuţiile candidaţilor au ajuns la 55,9 milioane
de lei, faţă de 38 milioane de lei pentru primele 3 săptămâni. Cel mai mult au
declarat candidaţii independenţi Victor Ponta – 33,9 milioane de lei şi Nicuşor
Dan – 17,8 milioane de lei. Lavinia Şandru a declarat 2,8 milioane de lei, iar
Daniel Funeriu 800 de mii de lei – similar cu raportarea anterioară. Cristian
Terheş a declarat 200 mii de lei, Silviu Predoiu 80,000 de lei, iar Ion John
Banu Muscel 215 mii de lei. Ceilalţi candidaţi – Crin Antonescu, George Simion,
Elena Lasconi şi Sebastian Popescu – nu au declarat contribuţii din fonduri
primite de candidaţi.
Sursa:
Napocanews.ro
sâmbătă, 3 mai 2025
Evenimentele zilei de 4 mai 2025
Evenimente 4 mai
1471:
Războiul celor două roze: Bătălia de la Tewkesbury: Eduard al IV-lea din Casa de York învinge armata Casei Lancaster și îl omoară pe Eduard, Prinț de Wales, singurul descendent al regelui Henric al VI-lea și a Margaretei de Anjou.
1493:
Papa Alexandru al VI-lea împarte Lumea Nouă între Spania și Portugalia, de-a lungul liniei de demarcație.
1555:
Apare prima ediție a Profețiilor lui M. Michel Nostradamus, profețiile lui Nostradamus, cu primele 353 de versete.
1646:
Apare, la Iași , "Cartea românească de învățătură de la prăvilele împărătești și de la alte giudețe", primul cod de legi tipărit în limba română.
1675:
Regele Charles al II-lea al Angliei ordonă construirea Observatorului Regal din Greenwich.
1738:
Papa Clement al XII-lea a publicat constituția „In Eminenti" prin care condamnă Francmasoneria.
1814:
Napoleon I este exilat pentru 100 de zile pe insula Elba.
1814:
Regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei semnează Decretul din 4 mai, întorcând Spania la absolutism. Inchiziția a fost reintrodusă.
1904:
Începe construcția Canalului Panama.
1904:
Inginerul James Royce și Sir Charles Stewart Rolls au pus bazele companiei Rolls-Royce, producătoare de mașini "de excelență". Din 1998 numele de marcă Rolls–Royce a fost achiziționat de către BMW.
1904:
S-a înființat echipa germană de fotbal Schalke 04.
1919:
În China s-a declanșat "Mișcarea 4 Mai", prima mișcare studențească importantă din istoria Chinei.
Studenții au demonstrat în Piața Tiananmen din Beijing, China protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau teritorii chineze Japoniei.
1930:
Poliția britanică îl arestează pe Mahatma Gandhi.
1932:
Al Capone este transferat la închisoarea federală din Atlanta, Georgia pentru a-și ispăși pedeapsa cu închisoarea de unsprezece ani pentru evaziune fiscală.
1945:
Al Doilea Război Mondial: Capitularea Germaniei la Lüneburg Heath, armata nord-germană se predă feldmareșalului britanic Bernard Montgomery.
1949:
S-a semnat acordul americano–sovietic (acordul Jessup–Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului.
1949:
Avionul în care se afla echipa italiana de fotbal Torino care se întorcea de la Lisabona, s-a lovit de zidurile unei biserici la Superga. Nu au existat supraviețuitori. În acea vreme Torino era cea mai bună echipă din Italia.
1953:
Ernest Hemingway câștigă premiul Pulitzer pentru Bătrânul și marea.
1959:
Are loc prima ceremonie a premiilor Grammy.
1965:
A fost fondat Teatrul „Ion Creangă" din București.
1979:
După victoria din ziua precedentă a Partidului Conservator la alegerile parlamentare, Margaret Thatcher este învestită în funcția de prim-ministru al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
1992:
La Strasbourg se deschid lucrările celei de–a 44–a sesiuni a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care România participă ca invitată specială.
1994:
A fost semnat, de către Israel și OEP (Cairo), acordul privind autonomia palestiniană în Gaza și Ierihon.
1997:
Beatificarea lui Cefelino Jimenez Malla, cunoscut sub numele de El Pele, primul țigan martir din istoria Bisericii.
1998:
Primul colocviu comun dintre Uniunea Europei Occidentale (UEO) și Alianța Nord–Atlantică, organizat din inițiativa Adunării Parlamentare a UEO.
Colocviul a avut ca principal obiectiv relansarea procesului de definire în cadrul NATO a Identității Europene de Apărare (IDE) ( Madrid, 4–6).
1998:
Reuniunea internațională asupra biodiversității. Participă miniștrii mediului din întreaga lume ( Bratislava , 4–5).
1999:
Parlamentul bulgar aprobă solicitarea NATO privind survolarea teritoriului țării de către avioane ale Alianței, în cursul operațiunilor împotriva Iugoslaviei.
2002:
NASA lansează satelitul de cercetare Aqua pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre.
Aqua este primul satelit dintr-un grup de sateliți denumiți “Constelația După-amiezii” și face parte din "Earth Observing System" a NASA.
2003:
A fost dezvelit, la Târgu Mureș, primul monument din România ridicat în memoria victimelor Holocaustului.
2004:
Spaniolul Rodrigo Rato a fost ales director general al Fondului Monetar Internațional.
2008:
Peste 134.000 de persoane ucise sau dispărute de ciclonul Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la Cutremurul din Oceanul Indian din 2004.
Celebrări 4 mai
1928:
A fost născut Leon Baconsky.
1940:
A fost născut Grigore C. Bostan.
1940:
A fost născut Anton Cosma.
1950:
A fost născut Ada D. Cruceanu.
Comemorări 4 mai
1955: A murit
compozitorul, violonistul, pedagogul, pianistul și dirijorul român George Enescu - FOTO.
Sursa: Wikipedia
Duminica Mironosițelor – când mirul femeilor devine mirul credinței
În freamătul tihnit al celei de-a treia Duminici după Înviere, Biserica înalță tăcut și luminos amintirea celor care, cu mir și lacrimi, au mers spre mormântul gol: femeile Mironosițe. Nu erau apostoli. Nu purtau hainele celor aleși. Nu li se făcuseră făgăduințe mărețe.
Fără să știe cine le va rostogoli piatra. Fără să se teamă de străji. Fără să ceară garanții.
Aceasta este Duminica curajului tăcut. A fidelității fără răsplată. A iubirii fără măsură. Este Duminica Femeii.
Femeia care nu fuge de cruce. Care nu se ascunde în spaimă. Care nu-L trădează în tăcere, ci Îl plânge, Îl caută, Îl unge și Îl vestește. Căci da, cele dintâi vestitoare ale Învierii nu au fost ucenicii, ci aceste suflete de mir și jertfă, pe care Hristos le alege să le întâlnească în grădină, să le spună „Bucurați-vă!”, și să le trimită să ducă lumii vestea că moartea a fost biruită.
În ele se naște chipul spiritual al femeii în Biserică: nu al celei care domină sau se impune, ci al celei care iubește până la capăt, până la nesiguranță, până la mormânt, până la Înviere. În ele e icoana mamei, a fiicei, a soției, a călugăriței, a celei ce plânge și rabdă, a celei ce slujește și mângâie. În ele pulsează taina unei alte puteri: puterea răbdării, a credinței curate, a dăruirii fără zgomot.
Istoric, Biserica a cinstit această zi din primele veacuri. Nu este doar o comemorare a unor nume – Maria Magdalena, Maria lui Cleopa, Salomeea, Ioana – ci o chemare la fel de vie ca atunci: să purtăm și noi, femei și bărbați, mirul credinței aprinse chiar și în ceasurile întunecate.
Să nu ne temem de piatra de la intrarea inimii. Să nu plecăm de la cruce, chiar când lumea cade. Să îndrăznim să credem că lumina Învierii este pregătită pentru cei care rămân lângă Hristos, chiar și atunci când El pare a fi învins.
Astăzi, mai mult ca oricând, e vremea să prețuim femeia mironosiță din fiecare existență: cea care veghează, care iartă, care duce viața mai departe cu blândețe și cu rugăciune.
Este Duminica speranței în mijlocul durerii, a fidelității în absența certitudinii, a biruinței tăcute.
Astăzi e Duminica Femeii care nu fuge de moarte – și tocmai de aceea, i se încredințează vestea Învierii.
C.L.
4 mai 2025 - Ziua alegerii Președintelui României pentru următorii 5 ani!
Dragos, este ziua alegerilor în România!
miercuri, 30 aprilie 2025
Sondajele mint, nu reflectă realitatea pentru că românilor le este frică!
Sociologul Marius Pieleanu a pus punctul pe I în cadrul dezbaterii electorale de la Antena 3, unde a prezentat un ultim sondaj de opinie pentru alegerile de duminică.
Șeful de la Avangarde a lansat cu acest prilej o bombă fără precedent, afirmînd că realitatea ar putea aduce ”o schimbare radicală” a ierarhiei din respectivul sondaj, pînă duminică. O afirmație care nu pare a fi deloc firească venind din gura unui specialist în sondaje, dar el a oferit și explicația spuselor sale.
E vorba de un fenomen consemnat și de alți sociologi de top din ultimii doi ani și care ar trebui să dea serios de gîndit: românii nu mai au curaj să spună adevărul.
„Eu vreau să spun cu onestitate faptul că ne confruntăm cu o înfiorătoare lipsă de sinceritate a celor care răspund la sondaje. Repet: din motive care îmi scapă, există o frică socială majoră în a răspunde la sondaje.
Nu este vina metodologiei, nu este a institutelor de cercetare, este vina societății în care trăim. Drept urmare, luați cu rezerve toate aceste ierarhii care au o bază teoretică corectă” a spus Pieleanu.
C.L.
luni, 28 aprilie 2025
Sondaj AtlasIntel cu 6 zile înainte de alegerile prezidențiale
Candidatul AUR, George Simion, continuă să fie primul în cursa pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, arată un sondaj de opinie realizat în perioada 17 – 22 aprilie 2025. Datele arată că Simion a pierdut în nouă zile o bună parte din ce câștigase într-o lună, în ceea ce privește primul tur de scrutin. În același timp, el micșorează decalajul față de orice adversar, în scenariul unei finale prezidențiale.
Sondajul AtlasIntel a fost realizat pe un eșantion
de 3.701 respondenți, prin metoda recrutare digitală aleatorie (Atlas RDR) și
are o marjă de eroare de ±2 p.p., la un grad de încredere de 95%.
„Eșantioanele AtlasIntel sunt reprezentative pe un
concept de electoral probabil (likely voters). Asta înseamnă că ele au ca
target acei votanți care efectiv votează de obicei și care intenționează să se
prezinte la vot și la alegerile viitoare. Un eșantion calibrat pe un electorat
probabil va prezenta inerent un procent mai scăzut de votanți nehotărâți decât
un eșantion calibrat pe întreaga populație adultă cu drept de vot”, explica
recent fondatorul AtlasIntel, Andrei Roman.
Potrivit cercetării, George Simion este creditat cu
31.9% din opțiunile celor care au răspuns la întrebare. Asta înseamnă că, după
ce în perioada 10-13 aprilie crescuse cu 3 procente față de luna martie, acum,
candidatul AUR a pierdut jumătate dintre acestea.
Pe locul 2 în sondaj se află candidatul
PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, creditat cu 22.6% din voturi, cu două procente
mai puțin decât acum nouă zile, când avea 24.7%.
La 0.6 procente se află independentul Nicușor Dan,
cu 22%, aflat într-o mică creștere, de la 21.2%.
Pe locul 4, un alt independent, Victor Viorel Ponta,
creditat cu 10.2%, de la 9.7%, în timp ce Elena Lasconi rămâne pe locul 5, cu
5.5%, cu o jumătate de procent în plus față de sondajul precedent.
Sondajul AtlasIntel prezintă și scenariile pentru
turul doi. George Simion ia mai puține voturi decât toți contracandidații săi,
cu excepția lui Victor Ponta.
Totuși, avansul lui Crin Antonescu față de George
Simion scade de la 12.9% la 5%, avansul Elenei Lasconi față de Simion scade de
la 3.5% la doar 2%, avansul lui Nicușor Dan vs. George Simion scade de la 3.2%
la 3%.
În același timp, într-o finală Nicușor Dan-Crin
Antonescu, cel din urma ar lua 31% din voturi față de 28% cât obține primarul
general, iar procentele de nu știu/nu votez/vot nul – sunt cele mai mari dintre
toate scenariile – 41%.
Notă. AtlasIntel a indicat cu cea mai mare acuratețe
rezultatul alegerilor pentru Primăria Capitalei dintre sondajele realizate
înaintea alegerilor locale din 9 iunie 2024.
Potrivit companiei, în ciclul alegerilor
prezidențiale din 2024 în SUA, AtlasIntel a fost cea mai precisă companie de
sondare, atât la nivel federal cât și în fiecare dintre statele cheie.
Sursa:
HotNews.ro
duminică, 30 martie 2025
Abonați-vă la:
Postări (Atom)