marți, 5 mai 2026
INVITAȚIE CASPEV - 8 mai 2026, ora 12,oo
Vă invităm să participați, vineri 08 Mai 2026, ora 12 la un spectacol remarcabil.
Gheorghe Piperea despre Rheinmetall: „E mai rea decât Pfizer”
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a vorbit despre compania germană Rheinmetall, căreia România îi atribuie un contract de aproape 6 miliarde de euro, prezentând istoricul, structura acționariatului și influența globală a marilor fonduri de investiții.
Rheinmetall, compania germană de armament căreia
România îi încredințează direct un contract de aproape 6 miliarde de euro, a
mituit în trecut oficiali greci pentru contracte cu dedicație. Directorul
general de atunci al companiei este același cu care a bătut palma Ilie Bolojan.
Istoricul
companiei, în viziunea lui Gheorghe Piperea
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a prezentat,
pe Facebook, propria interpretare asupra evoluției companiei.
„Rheinmetall AG este o companie listată la bursă,
deținută originar de statul german în anii 1920-1950. Adică de (al treilea)
Reich. Adică, a produs armament pentru acel război care, cică, ar fi trebuit să
fie făcut imposibil prin construcția și consolidarea Uniunii Europene. După
acest trecut “glorios”, Rheinmetall a devenit (aparent) corporație privată
Acționariatul său este, însă, instituțional în
proporție de 58%. Sunt fonduri de investiții, unele dintre ele fonduri
suverane, sunt fonduri de pensii și, mai ales, sunt corporațiile – moloch Black
Rock, Vanguard și Fidelity, care dețin împreună și controlează Rheinmetall.
Voila:
BlackRock, Inc.: 7,19% (aprox. 3,335 milioane
acțiuni); este cel mai mare acționar instituțional;
The Vanguard Group, Inc.: 4,30% (aprox. 1,993
milioane acțiuni).
Fidelity deține ~3,07%, iar UBS Asset Management
~2,99%.
Nu există un acționar care să dețină majoritatea
(peste 50%), dar acționarii instituționali se coordonează cel mai adesea pentru
a impune un comportament managementului, pe care îl pot numi și revoca la
discreție.
Implicațiile
globale: media, tehnologie și influență geopolitică
Europarlamentarul a extins analiza asupra influenței
marilor fonduri de investiții în economie și politică.
„Investitorii instituționali au o forță enormă de
lobby politic și de influență (geo)politică și culturală. Așadar, dacă acești
acționari decid că este “nevoie” de război și înarmare, păi război și înarmare
vom avea.
A, nu știți cine sunt giga – fondurile Black Rock,
Vanguard și Fidelity?
Păi, să vă dau niște exemple despre acțiunile pe
care le dețin sau gestionează acești molochi ai pieței pe capital cu care ne
controlează:
a. mass media legacy din SUA și Europa, de ex., The
New York Times, Wall Street Journal, Los Angeles Times, televiziuni de gen CNN
sau, in Europa, toate televiziunile “private” mari din Germania, Franța,
Italia, Spania, Olanda.
b. Big Tech, adică meta, google, amazon, apple,
microsoft, X, Space X, Tesla, nVidia, Oracle, IBM;
c. peste 90% din societățile listate la Bursa din
New York, indicele Dow Jones (cele mai mari, lichide și influente corporații
americane);
d. industria de bio-tehnologie și câteva milioane de
ha de terenuri agrare din Ucraina;
e. peste 100 de mii de apartamente în Berlin și
peste 70 de mii în Barcelona (plus alte sute de mii în nenumărate mari orașe
ale UE); cu așa ceva, Black Rock și Vanguard dictează și prețurile, și chiriile
caselor de locuit, ducând la pauperizarea clasei de mijloc, care devine ușor de
remodelat și trimis la război”, a declarat Piperea.
Concluzia
lui Piperea: „E mai rea decât Pfizer!”
În final, europarlamentarul AUR a criticat dur
compania Rheinmetall și contractele asumate de România.
„Reihmetall este corporația de care România se va
găsi legată inextricabil timp de 30 de ani de acum încolo, pentru că așa au
decis niște politicieni inteligenți din USR și niște consilieri pricepuți ai
lui Bolojan și ai lui Nicușor. E mai rea decât Pfizer, căreia trebuie să îi
achităm 666 de milioane de euro pentru vaccinuri pe care nu le mai face nimeni.
Pe următorii 45 de ani de rate de achitat la
împrumutul făcut pentru a ne cumpăra această cușcă, suntem SAFE…”, a
concluzionat Piperea.
Autor:
Gheorghe Pipera
Sursa:
Gândul.ro
JAQUELINE CRISTIAN, lideră mondială la reveniri!
Românca Jaqueline Cristian este jucătoarea de tenis cu cele mai multe reveniri în circuitul WTA după ce adversarele au avut minge de meci, relatează site-ul WTA.
Dihania
O zi specială pentru mine azi. De când mă știu îmi este frică de injecții. Frică uriașă de leșin. Nici la televizor nu mă pot uita la o injecție.
Cele mai bune universități din România în 2025
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca rămâne liderul învățământului superior din România, potrivit Metarankingului național 2025 publicat de Ministerul Educației și Cercetării, titrează Jurnalul Național.
Clasamentul, bazat pe prezența universităților
românești în rankinguri internaționale, confirmă dominația marilor centre
universitare din Cluj și București.
Topul
universităților din România
1. Universitatea
„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – lider detașat
2. Universitatea
de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
3. Universitatea
din București
4. Universitatea
Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București
5. Universitatea
Transilvania din Brașov
Aceste universități sunt considerate motoarele
cercetării și performanței academice din România, primele trei fiind singurele
care au depășit pragul de 20.000 de puncte.
Centrele
universitare puternice își consolidează poziția
În top 10 se regăsesc și alte universități
importante:
6. Universitatea
de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
7. Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași
8. Universitatea
de Vest din Timișoara
9. Academia
de Studii Economice din București
10. Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca
Clasamentul confirmă încă o dată concentrarea
performanței academice în marile orașe universitare: Cluj-Napoca, București,
Iași și Timișoara.
Metarankingul,
esențial pentru finanțarea cercetării
Metarankingul universitar nu are doar rol
informativ. Acesta stă la baza alocării a aproximativ 100 de milioane de lei
anual pentru cercetare, ceea ce face ca poziția în clasament să fie crucială
pentru dezvoltarea instituțiilor.
Ediția din 2025 include 34 de universități, cu două
mai multe decât anul trecut.
Ierarhia
completă a universităților din România
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din
București
Universitatea din București
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie
Politehnica București
Universitatea Transilvania din Brașov
Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu
Hațieganu din Cluj-Napoca
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Universitatea de Vest din Timișoara
Academia de Studii Economice din București
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Universitatea din Oradea
Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T.
Popa din Iași
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași
Universitatea Politehnica Timișoara
Universitatea Dunărea de Jos din Galați
Universitatea din Craiova
Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară din Cluj-Napoca
UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș
din Timișoara
Universitatea Ovidius din Constanța
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină
Veterinară din București
Universitatea Titu Maiorescu din București
Universitatea Valahia din Târgoviște
Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din
Timișoara
Universitatea pentru Științele Vieții Ion Ionescu de
la Brad din Iași
Universitatea Tehnică de Construcții din București
Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
Școala Națională de Studii Politice și
Administrative din București
Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca
Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia
Fără
comparație independentă în acest an
Ediția din 2025 vine și cu o schimbare importantă:
lipsa unui clasament independent de verificare, cum erau cele realizate în
trecut de organizații precum Ad Astra sau Centrul Qualitas. Acest lucru reduce
posibilitatea unei evaluări externe a rezultatelor.
Metarankingul 2025 confirmă tendința ultimilor ani:
universitățile din Cluj și București domină clar scena academică din România,
în timp ce restul instituțiilor încearcă să recupereze decalajul.
Pentru studenți și pentru sistemul educațional din
România, acest clasament rămâne un reper esențial în evaluarea performanței și
a oportunităților academice din țară.
Sursa: Jurnalul Național
Gloria și autismul
Nu mă pot mândri cu conducătorii țării mele. Mereu mă gândesc la cei care și-au dat viața pentru țară. Vai, ce puțini sunt! Au fost uciși însă prin fenomenul trădare tot de-ai noștri. Mi-i imaginez pe handicapații de conducători că ar trebui să ne apere-ntr-o luptă cum predecesorii, cei câțiva, au făcut-o.
Dominic Samuel Fritz vrea să apere România...
Dominic Fritz, a anunţat marţi, 5 mai, după ce moţiunea de cenzură a trecut, că nu vor negocia un nou guvern cu PSD.
Prognoza meteo în următoarele două săptămâni
Administrația Națională de Meteorologie a dat publicității prognoza până în 17 mai 2026. În Maramureș, vremea va continua să se încălzească până în 6 mai, când media maximelor termice va fi mult mai mare decât în mod obișnuit la această dată și va atinge 26…27 de grade. În 7 mai aceasta va scădea cu 4…5 grade și va rămâne la valori asemănătoare până în data de 9 mai.
În 10 și în 11 mai 2026, temperaturile maxime vor
avea o medie de 23…24 de grade, pentru ca în zilele care vor urma să mai scadă
și să se încadreze între 18 și 22 de grade. Minimele termice vor fi în creștere
de la o medie de 6 grade la începutul intervalului de prognoză, până la una de
11 grade în 7 și în 8 mai, apoi media lor va oscila în general între 7 și 10
grade. După data de 6 mai, vor fi posibile perioade cu averse în fiecare zi.
ANMR
Simion i-a adus caii…
281 de voturi pentru demitere – cel mai mare număr înregistrat vreodată pe o moțiune de cenzură, record care egalează demiterea lui Cîțu. De supărare că a fost egalat fostul liberal demis în 2021 ar trebui să ceară renumărarea. Mandatul lui Bolojan se încheie lăsînd în urmă sărăcie extinsă, numiri controversate și o promisiune de reformă care a lovit cel mai tare în cei nevoiași, protejîndu-i pe cei înstăriți.
Parlamentul României a votat azi demiterea
Guvernului condus de Ilie Bolojan prin cea mai zdrobitoare moțiune de cenzură
din istoria postdecembristă a țării. Din cele 285 de voturi valabil exprimate,
281 au fost pentru adoptarea moțiunii – cu 48 de voturi peste pragul minim de
233 necesar demiterii.
Inițiată de 254 de parlamentari din coaliția PSD–AUR,
moțiunea a reunit la vot 431 din cei 464 de parlamentari. Patru voturi contra
și trei buletine anulate au fost singurele ”rezistențe” față de un verdict
aproape unanim. „Moțiunea a fost adoptată cu cel mai mare număr de voturi din
istoria Parlamentului României”, a anunțat de la tribună președintele de
ședință, într-o sală în care surpriza era mai degrabă absentă.
Puțini premieri ai României postdecembriste au
reușit performanța de a fi detestați simultan de adversari și de propriul
partid. Bolojan a izbutit. Venit cu o aură de administrator sever și
incoruptibil de la Oradea, a promis o reformă profundă a statului, tăierea
risipei și redresarea finanțelor publice.
Ce a livrat a fost altceva: un program de
austeritate care a apăsat cel mai greu pe umerii celor vulnerabili – pensionari
cu venituri mici, angajați din sectorul public, beneficiari de servicii sociale
– în timp ce marile privilegii ale statului au rămas, în bună parte, intacte.
Cifrele sărăciei nu s-au îmbunătățit sub guvernarea
sa. Dimpotrivă. Tăierile de cheltuieli sociale, înghețarea unor indexări și
presiunea fiscală relocată spre consumatori obișnuiți au adîncit inegalitățile
în loc să le reducă. Promisiunea de eficiență s-a transformat, în practică,
într-un transfer de povară de la cei care oricum nu mai aveau de unde tăia.
La fel de controversate au fost numirile. Cercul
apropiaților premierului a ocupat, rînd pe rînd, funcțiile grase de conducere
în instituții publice și companii de stat, adesea fără ca pregătirea sau
experiența profesională să susțină respectivele numiri.
Guvernul a funcționat cu o transparență minimă,
deciziile majore apărînd rar în spațiul public înainte de a fi aplicate, iar
consultarea cu societatea civilă sau cu partenerii sociali a rămas mai mult un
ritual decît un mecanism real. Poate cu excepția unei anumite societăți
”civile”.
În acest context, contribuția AUR la demiterea sa nu
poate fi minimizată. Partidul lui George Simion, cu o prezență parlamentară
solidă și lider în toate sondajele, a jucat un rol esențial în coagularea
majorității necesare moțiunii.
AUR a mobilizat nu doar voturi proprii, ci și o
presiune politică care a împins și alți parlamentari spre un vot pe care, în
alte circumstanțe, l-ar fi evitat. Performanța grupului AUR în această moțiune
confirmă că partidul a depășit faza de forță de blocaj și a devenit un actor
capabil să construiască majorități și să răstoarne guverne.
Celebrul cîntec „Adu caii, Simioane” a devenit
realitate: i-a adus pentru Bolojan!
România intră din nou în criză guvernamentală, dar e
plauzibil că aranjamentele partidelor cu Nicușor Dan sunt deja făcute. Ceea ce
rămîne clar este că Ilie Bolojan pleacă cu recordul unui vot istoric – nu în
sensul în care și-ar fi dorit.
Urmează plecarea foarte previzibilă și de la șefia
PNL. Deocamdată, la doar cîteva minute după cădere, a venit primul cuțit în
spate, de la un Cătălin Predoiu care s-a grăbit să clameze primul nevoia
rămînerii PNL la guvernare, contrazicînd decizia fermă a Biroului Politic
Național.
În cîteva ore i se vor alătura în mod cert vocile
restului partidului…
Autor:
Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa:
Redactia
9
ANA DORIȚA DOBRICAN - acrostih
Nicușor Dan exclude scenariul Călin Georgescu premier
Nicușor Dan exclude scenariul Călin Georgescu
premier: „E bun de titlu de ziar, dar e exclus în practică”.
Președintele Nicușor Dan a declarat, în 4 mai, la Erevan,
că scenariul în care Călin Georgescu ar putea fi desemnat premier, în cazul în
care moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan va trece, este exclus.
Șeful statului a spus că toate variantele pe care le ia în calcul se bazează pe
o susținere majoritară din partea partidelor pro-occidentale.
Nicușor
Dan se ferește de termenul „extremist”
Întrebat, în conferința de presă susținută la
Erevan, dacă România își poate păstra direcția europeană în eventualitatea unei
formule politice în care AUR ar fi alături de PSD, Nicușor Dan a spus că a
evitat să folosească termenul „extremist”, inclusiv în campania electorală, dar
a menținut delimitarea între forțe pro-occidentale și forțe antioccidentale.
„Eu m-am ferit să folosesc cuvântul extremist încă
din campanie electorală. Am vorbit de direcție occidentală-antioccidentală, am
vorbit de forțe politice care promovează colaborarea, forțe politice care
promovează ura, dezbinarea în societate. Astea sunt mai multe delimitări pe
care le-am făcut. Cuvântul extremist m-am ferit să-l folosesc”, a declarat
Nicușor Dan.
Întrebat explicit dacă include AUR în categoria
partidelor antioccidentale, președintele a răspuns afirmativ.
„Cred în continuare că există o diferență între
forțe pro-occidentale și forțe antioccidentale în România, între care și AUR”,
a spus șeful statului.
C.L.
George Simion îi invită pe etnicii maghiari să se înscrie în AUR!
Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a făcut, marţi, un apel către toţi etnicii maghiari să se înscrie în AUR dacă vor să aibă reprezentare politică, criticând, în acest context, UDMR pentru nevotarea moţiunii de cenzură.




.jpg)















