marți, 3 decembrie 2013

LA MULŢI ANI NICOLAE BUD!!!

                     

                                          „Şase decenii printre oameni – Nicolae Bud”


Marţi, 3 decembrie 2013, a fost o mare sărbătoare pentru românii din Ţara Codrului şi Chioarului, aş îndrăzni, plusând, pentru Maramureşul şi Ardealul nostru drag. Omul Nicolae Bud împlineşte, în 4 decembrie, 60 de ani. Mulţi şi i-a trăit DĂRUIND. De acolo şi dragostea semenilor pentru el. S-a vorbit marţi, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare atât de frumos şi adevărat despre dânsul, încât nu-mi rămâne decât să citez din Volumul aniversar, aleatoriu, câteva gânduri despre una din marile personalităţi contemporane ale Ţării Chioarului şi Codrului:
       „Pe domnul dr. Nicolae Bud l-am ales să-mi fie aproape în momentele de început ale democraţiei politice româneşti, când cei ce se aruncau în luptă erau purtaţi mai ales de vise romantice. Era un bun specialist în domenii de majoră importanţă: minerit, prospecţiuni, exploatări, marketing, ş.a. (...) E de notorietate faptul că alături de dânsul am reuşit să aducem multiple foloase „judeţului” ce ne-a votat şi ne-a trimis în Sfatul Ţării. Eram şi bine plasaţi politic. Dl. Gheorghe Brânzei a ajuns preşedinte al Comisiei de buget-finanţe, dl. Nicu Bud secretar al Comisiei economice iar subsemnatul vicepreşedinte al Senatului.” (dr. Teodor Ardelean)
       „Fiu al Ardealului de Nord ca şi mine, dl. Nicolae Bud va împlini de Sfântul Nicolae din anul acesta, frumoasa vârstă de 60 de ani. Este, desigur, un foarte nimerit prilej, nu numai pentru Domnia-Sa, de a-şi face un bilanţ de activitate şi existenţă, dar şi o ocazie binecuvântată, pentru nu puţinii prieteni şi colaboratori de a-l firetisi, de a-l omagia şi de a aminti bunele şi emoţionantele momente ale unei lungi şi fructuoase cariere.” (academician Nicolae Breban)
       „Nicolae Bud, 60. Un moment aniversar care marchează timpul de până acum al OMULUI, care mai are atât de multe de împărtăşit celor din jurul său şi pe care simţul responsabilităţii şi al măsurii l-au ajutat să nu îmbătrânească.” (primar Cătălin Cherecheş)
        „ Dacă am fi avut mai mulţi Nicu Bud în anii 1990, un om dintr-o bucată, cu picioarele bine înfipte în pământul pe care nu se sfieşte să-l numească al patriei – România ar fi arătat altfel astăzi şi ar fi fost mult mai încrezătoare în viitor.” (analistul politic Bogdan Chireac)
        „Când vezi Curriculum Vitae al domnului Nicolae Bud, nu poţi decât să te bucuri, să fii mândru că ai fost contemporan cu astfel de persoane.” ( preot Ciprian Coza)
         „Într-o lume în care uităm ce e solidaritatea l-am văzut pe Nicolae Bud ajutându-şi semenii, dăruind şi alinând. Aş fi vrut ca aceste rânduri să nu fie despre Nicolae, ci mai curând o scrisoare către Nicolae, să-i scriu omului şi prietenului. Să scriu, Nicolae dragă, cât mă bucur să fiu în rândul prietenilor tăi şi al familiei tale. Şi în final să-ţi spun doar atât: Dumnezeu să te binecuvinteze!” (avocat dr. Doina Gherman)
        „Primăvara devreme, în 1992, lucram ceva prin curtea casei părinteşti din Lucăceşti când se opreşte la poartă o maşină şi coboară Nicolae Bud. Ne cunoşteam din Şcoala Generală, el mai mare cu doi ani ca mine, ne amintim de doamna şi domnul Derşidan, învăţătorii noştri, depănăm, cum se spune, ceva amintiri din copilărie, apoi îmi spune că e vremea maturităţii generaţiei noastre, că trebuie să ne implică în dezvoltarea zonei şi de ce nu în a unui areal mai mare.” (director executiv Consiliul Judeţean Maramureş  Ioan Dragoş)
      „La frumoasa aniversare de 60 de ani, vârstă a maturităţii tinere, îi urez inginerului Nicolae Bud sănătate deplină şi putere, ca să-şi poată continua cu succes activitatea sa de adevărat profesionist în domeniul pregătirii care l-a consacrat şi de deputat patriot în domeniul activităţii sale politice.” (academician Ionel Haiduc)
        „Cât timp am lucrat împreună, i-am admirat mereu energia cu care-şi perinda colegiul. M-am întrebat (şi l-am întrebat) cum e posibil ca un om să se angajeze în atâtea activităţi distincte şi în atâtea domenii. Răspunsul dânsului m-a uimit – Munca asta mă epuizează şi mă înviorează.”  (profesor Emilia Pop)
         „La ceas aniversar, îl rog pe Bunul Dumnezeu să vă dăruiască sănătate şi putere, iar dacă valurile vieţii vor încerca să vă oprească urcuşul spre desăvârşire, gândurile bune ale celor pe care i-aţi ajutat să înlăture învolburarea lor, pentru ca liniştea şi pacea să vă stăpânească inima şi sufletul! La mulţi ani!” (preot Vasile Pop)
         „Mă mândresc cu prietenia lui Nicolae Bud. Gândul că un om ca el există, gândeşte, acţionează mă face să sper că în România nu e totul pierdut.” (criticul literar Alex Ştefănescu)
         „În 2013, după ani, cred că nici lui Nicu Bud, nici altor colegi şi nici mie, nu ne este ruşine cu ceea ce am făcut PUNR-ului în Parlamentul României şi în afara lui.” (profesor universitar dr. Valeriu Tabără)
         „Întotdeauna l-am văzut drept prototipul actorului social responsabil, de care ţara aceasta are nevoie: un om care chiar se pricepe la ceva, îşi ştie meseria şi şi-o respectă. Este printre cei care nu au pretenţia în România că se pricepe şi la fotbal, şi la agricultură, şi la fizica termonucleară sau la compoziţia chimică a bitumului. Dar la ce are pretenţia că ştie, este foarte, foarte bun.” (deputat PDL Elena Gabriela Udrea)
          „De când îl cunosc pe Nicolae Bud? Nu mai ştiu. Cred că dintotdeauna. Acum însă nu mă voi apuca să-i povestesc viaţa. Şi-a povestit-o singur în atâtea şi atâtea CV-uri pe care l-a obligat să le scrie, an de an, regulamentele Parlamentului. Altceva cred că merită să fie povestit. Şi anume: ce lasă în urmă omul Nicolae Bud pe unde trece. Iar din tot ce lasă în urmă, mai bine spus din tot ce ştiu eu că lasă în urmă, din această idee pe care Eminescu o numeşte timp, în sensul că leagă faptp de faptă, mă voi rezuma să privesc într-o singură direcţie: Nicolae Bud caută comori.” (consilier BNR, Adrian Vasilescu)
          „Nicu Bud e prietenul meu. Şi fireşte , al altora, fiindcă Nicu Bud are vocaţia prieteniei. A acestei tot mai rare forme de ataşament între oameni, care presupune devotament, altruism, generozitate, însuşiri de care se alege praful, ceas de ceas, zi de zi şi în proporţie de masă, sub imperiul raporturilor virtuale din era internetului. Cu Nicu Bud e plăcut să stai de vorbă, privindu-te în ochi, să discuţi faţă în faţă, să mănânci şi să bei la aceeaşi masă. Ca între prieteni.” (academician Nicolae Manolescu)
          „Legat prin toată structura fiinţei sale de nevoile celor mulţi şi nevoiaşi, primeşte sprijinul acestora şi ajunge deputat în Parlamentul României. Din această posturădevine cel mai activ parlamentar al judeţului nostru prin tot ce a făcut, pentru rezolvarea nevoilor unor comunităţi, nu numai din circumscripţia electorală pe care o reprezintă, ci şi la nivel judeţean.” (profesor Vasile Mărieş)
         „Cu multă bucurie ne alăturăm celor ce vor aşterne pe hârtie gândurile şi simţămintele lor, cu acest prilej binecuvântat. Cele închinate de noi omului, demnitarului şi românului demn, dar mai ales maramureşeanului adevărat Nicolae Bud, sunt o mărturie şi o mărturisire de suflet a cât de frumoase şi luminoase, folositoare şi ziditoare pot să fie relaţiile dintre oameni, dacă au în centrul lor respectul reciproc, binele comun şi mai ales iubirea de Dumnezeu şi de semeni. La mulţi şi binecuvântaţi ani!” (arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului Iustin Hodea Sigheteanul)
         Despre personalitatea domnului Nicolae Bud au vorbit şi prefectul judeţului ing. Anton Rohian, profesor dr. Adrian Sabău, etnologul Pamfil Bilţiu, profesorul Vasile Mărieş, scriitorul Toma Gross Rocneanu, profesoara Aurora Puşcaş, cronicarul sportiv prof. Ion P. Pop, primarul Ulmeniului Lucian Morar, ş.a.
         Pentru prima dată l-am văzut pe domnul Nicu Bud cu o hârtie în mână în care îşi scrisese ideile principale ale unui discurs care se dorea desăvârşit. A fost... ideal pentru noi. Ne-a spus că deşi actualmente lucrează în Bucureşti, gândul îi este la maramureşeni şi că se va întoarce aici cât de curând. Permiteţi-ne, domnule Nicolae Bud, să vă felicităm pentru cei 60 de ani şi să mai trăiţi încă atâţia pentru folosul nostru şi binele comunităţii care vă stimează şi iubeşte.

                                                                    Gelu Dragoş

   

luni, 2 decembrie 2013

Fotografia zilei - Corul bărbătesc din Parohia ortodoxă Lucăceşti


Aforismul zilei


Semnificaţii istorice pentru ziua de 3 decembrie

În 1991, a încetat din viaţă Petre Ţuţea, filosof înzestrat cu talentul oralităţii; a fost deţinut politic între anii 1948–1953 şi 1956–1964 (scrieri: „Omul – Tratat de antropologie creştină”, “Între Dumnezeu şi neamul meu”, “Bătrâneţea şi alte scrieri filosofice”) (n. 1901)
1596 - S-a născut Niccolo Amati, cel mai cunoscut membru al celebrei familii de lutieri Amati din Cremona; a fost maestrul lui Antonio Stradivari şi al lui Giuseppe Guarneri. A construit mai mult de 1 000 de instrumente din care au rămas circa 650 (m. 12 aprilie 1684)
1838 - S-a născut Cleveland Abbe, fondatorul serviciului meteorologic al SUA (m. 28 octombrie 1916)
1854 - A încetat din viaţă Johann Eckermann, poet şi memorialist, bun prieten cu Goethe, secretarul personal al acestuia ("Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieţii lui") (n. 21 septembrie 1792).
1861 - Alexandru Ioan Cuza anunţă, cu prilejul deschiderii Camerelor, că "Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante" recunosc Unirea Principatelor.
1880 - Prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepot de frate al lui Carol I, este desemnat moştenitor prezumtiv al tronului României.
1888 - A încetat din viaţă Carl Zeiss, inventatorul sticlei Zeiss. A întemeiat, în 1846, firma de instrumente optice care-i poartă numele (n. 11 septembrie 1816).
1894 - A încetat din viaţă scriitorul Robert Louis Stevenson ("Comoara din insulă"), (n. 13 noiembrie 1850).
1898 - S-a născut Karl Gunnar Myrdal, economist şi politician, laureat al Premiului Nobel pentru Economie pe anul 1974 (m. 17 mai 1987)
1901 - S-a înfiinţat societatea "Tinerimea artistică" de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a.; gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând.
1905 - S-a născut Attila Jozsef, unul dintre cei mai mari poeţi ai Ungariei ("Cerşetorul frumuseţii", "Rău mă doare"), (m. 1937)
1919 - A murit pictorul impresionoist francez Pierre-Auguste Renoir (n. 25 februarie 1841)
1920 - Geneva: Este semnat Protocolul privind constituirea Curţii Permanente de Justiţie Internaţională cu sediul la Haga
1934 - A fost înfiinţat Spitalul de Urgenţă, actualul Spital de Urgenţă Floreasca
1954 - A încetat din viaţă Maria Ventura, actriţă de teatru, societară a Comediei Franceze; a fost protagonista unor filme mute franceze realizate de Victorin Jasset -"Herodiada", Alberto Capellani - "Mizerabilii" (n. 13 iulie 1886).
1967 - A avut loc prima operaţie de transplant de inimă, efectuată de Dr. Cristian Barnard, în Africa de Sud.
1995 - A încetat din viaţă actorul şi regizorul Aleksandr Kaidanovski (n. 23 iulie 1946)

2008 - Bombele cu fragmentare au fost declarate oficial ilegale. Circa 100 de ţări s-au reunit pentru a semna un tratat ce interzice bombele cu fragmentare, devastatoare pentru civili.

LA MULŢI ANI VASILE DAN MARCHIŞ!

     
POETUL ŞI PUBLICISTUL VASILE DAN MARCHIŞ LA 47 DE ANI
   
 Născut la 3 decembrie 1966 în comuna Asuaju de Sus, jud. Maramureş,unde şi-a petrecut copilaria şi de altfel diferite perioade ale vieţii, Vasile Dan Marchiş este un tânăr şi talentat poet pe care l-a dat Ţara Codrului.
     Debutează cu versuri în ziarul"Graiul Maramuresului" în anul 2000.
     Între anii 2001-2013, multe dintre poeziile sale precum şi texte de altă natură sunt publicate în diferite ziare şi reviste cum ar fi:"Informaţia Zilei, "Glasul Maramureşului",  Nord Literar","Pro Unione","Jurnalul de vineri","Graiul Maramureşului", "Necenzurat",  "Bulevardul Ştirilor"," Ora exactă  ", "Izvoare Codrene" şi pe unele siteuri electronice.
    Este prezent cu versuri în "O Antologie a Poeziei Maramureşene-de la poezia populară până în 2009".
     Fondator şi coordonator şef al revistei "Izvoare codrene" apărută până acum în 9 numere.
   Autor a 3 volume de versuri:
    „MICROEPISTOLELE TRISTEŢII”, Editura Ethnologica,Baia Mare, 2005
     Volum distins cu Premiul Centrului Creaţiei  Populare Maramureş la Festivalul Naţional de Literatură de la Cicîrlău, Maramureş, 2004.
     „VERBE EXILATE”, Editura Scriptorium Baia Mare,2006. 
     *ZODII CONTRAFACUTE*,editura Eurotip,Baia Mare,2008.
   Volum distins cu premiul Cotidianului" Informaţia zileide Maramureş"   la Festivalul Concurs Interjudeţean de Poezie ,Vişeu de Sus, Maramurel, 2009.
 În curs de apariţie:
 „ARIPI ÎN SCHIMBUL MÂINILOR MELE” , Editura „Eurotip”,versuri.

La MULŢI ANI Vasile Dan MARCHIŞ şi din partea noastră!
 

                                                                                    Gelu DRAGOŞ

REGIUNILE MOR,TRAIASCA NOUA "REGIONALIZARE"

 Legat de statutul nostru ca cetateni ai unui stat european nu cred ca ce-l mai important lucru este ca ce nume ne-a dat mama la botez,(Ioan ,Alexandru,Petre,Grigore sau Traian ),ci felul in care ne putem organiza si administra pe plan social si economic.Degeaba au fost schimbate sau se vor mai schimba numele unor ,judete, regiuni, orase, sate, munti, campii, ape, daca modul in care acestea isi duc existenta, a ramas acelasi.
Daca se vor infiinta  noi regiuni, actualele judete vor ramane oficial incluse in acestea doar cu numele sau si in context administrativ?In ce baza se vor infiinta aceste "extraviziuni" geografice,supranumite regiuni?.Doar ca sa fie mai multi functionari? Spuneti domnilor  guvernanti?.Peste presedintii de judete mai trebuie "guvernatori" de regiuni? Sau se vor desfiinta consiliile judetene.(Doamne fereste,ca atunci iar va creste rata somajului in Romania cu cel putin 1%).Dar nu cred ca se vor intimpla aceste lucruri domnilor guvernanti fiindca toti functionarii acestor institutii sunt cunostintele dumneavoastra. Plus de asta cred ca mai aveti si alte cunostinte pe care sa le postati in inaltele functii pe la cele abia acum "nascocite"de dumneavoastra  regiuni. Dar nici asta n-ar fi o problema in cazul in care lucrurile puse in plan administrativ economic si social se vor desfasura in bune conditii ,pe placul cetatenilor.Daca prin aceasta regionalizare nu se va rezolva nimic ,decat ca se vor risipi bani in plus pe alte mii si mii  de "noi" functionari,degeaba schimbam Geografia Romaniei.

                                                                      VASILE DAN MARCHIS


Gluma zilei


Tatal lui Denis e chemat la şcoală, unde profesorul de matematică se plânge că Denis e un leneş. Voind să audă şi versiunea copilului, tatăl se duce acasă şi îl întreabă supărat:
- Denis, cine e cel mai leneş din clasa ta?!
- Nu ştiu, tati!
- Ei nu ştii! Când toţi copiii scriu şi rezolvă exerciţii, cine stă şi se uită?!

- Profesorul!!!

Dezbatere oportunităţi pentru tineri (2)

Buna ziua,

Centrul Europe Direct Maramures va reaminteste ca maine, marti, 3 decembrie 2013, ora 10.45, va asteptam la Dezbaterea ”Initiative europene pentru sprijinirea tinerilor”, la Sala de lectura a Bibliotecii Centrului Universitar Nord Baia Mare, Str. Victoriei nr. 76.

AGENDA:
10.45-11.00 – Inregistrarea participantilor
11.00-11.15 – Garantia pentru tineri si Fondul Social European – Dl Radu Big, Director executiv Fundatia CDIMM Maramures
11.15-11.45 – Programul Erasmus la Centrul Universitar de Nord Baia Mare, Universitatea Tehnica Cluj – Dna Ramona Demarcsek, coordonator Erasmus si studenti beneficiari;
                         Dna Laura Varga – Director Biblioteca Centrului Universitar Nord Baia Mare
11.45-12.00 – Programul ERASMUS PLUS – Dna Margareta Capilnean, coord. Centrul Europe Direct Maramures
12.00-12.20 – Serviciul EURES – Dna Alina Grebles, Consilier Eures in cadrul AJOFM Maramures
12.20-12.30 – Rolul PE in luarea deciziilor in UE si alegerile europarlamentare 2014 – Dna Margareta Capilnean, coord. Centrul Europe Direct Maramures
12.30-13.00 – Discutii

Cu stima,
Margareta CAPILNEAN
       Coordonator Centrul Europe Direct Maramures
        Fundatia CDIMM Maramures - structura gazda
        Bd. Traian 9/16, 430211, Baia Mare
        Program: zilnic, 9.00-16.00
        Tel/ Fax: 0262.224.870, 222.409, 221.380
        Mobil: 0744.620.103
        E-mail: europedirect@cdimm.org, marga@cdimm.org
        Web: http://europedirect.cdimm.org/

        Facebook: http://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures

Salut Trecut – Este ziua ziua când s-a stins din viaţă Dinu Lipatti

Dinu Lipatti s-a născut în Bucuresti la data de 19 Martie, 1917. Crescut într-o familie cu tradiţie muzicală - tatal sau era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo de Sarasate, mama, Anna Lipatti, o excelenta pianista, iar nas la botez i-a fost George Enescu - i s-au recunoscut si cultivat din frageda copilarie inclinatiile muzicale. La patru ani, tanarul Lipatti, interpreta de pe genunchii mamei sale primul preludiu din Das Wohltemperierte Klavier a lui Bach, invatata dupa ureche in timp ce ii asculta pe parintii sai interpretand aceasta piesa in casa la pian si vioara in transcrierea Gounod. Un an mai tarziu, la varsta de cinci ani, sustinea primul concert public, interpretand piese de Bach si Mozart alaturi de propriile compozitii. Mai tarziu este acceptat ca elev de exigenta profesoara de pian Florica Musicescu, care l-a ferit de mentalitatea unui "copil minune", dandu-i in schimb o educatie artistica serioasa, care sa-i permita dezvoltarea talentului sau nativ. Intre timp este admis la Conservatorul din Bucuresti, pentru ca in 1934 sa participe la concursul international de pian din Viena. Faptul ca i s-a decernat doar al doilea premiu l-a determinat pe faimosul pianist francez Alfred Cortot sa paraseasca juriul in semn de protest. Cortot l-a invitat la Paris sa-si continue sub conducerea sa studiile de pian la Ecole Nationale de Musique. Aici ia si lectii de compozitie cu Paul Dukas si Nadia Boulanger si de arta dirijorala cu Charles Munch. In 1943 pleaca in Scandinavia impreuna cu viitoarea sa sotie, Madeleine Cantacuzino,si decide sa se stabileasca cu aceasta in Elvetia, unde devine profesor de pian la Conservatorul din Geneva. Starea sanatatii sale se inrautateste insa brusc si este nevoit sa-si contramandeze o serie de proiecte artistice. Curand vine si diagnosticul oficial: leucemie. In 1946 semneaza un contract de exclusivitate cu Columbia si revigorat temporar cu ajutorul cortizonului reuseste sa inregistreze in casa sa din Geneva sub supravegherea producatorului Walter Legge. La data de 2 decembrie 1950,la doar 33 de ani Dinu Lipatti se stinge din viata cu partitura Cvartetului in fa minor de Ludwig van Beethoven in mana. Se pare ca ultimile sale cuvinte au fost: "Nu-i de ajuns sa fii mare compozitor ca sa scrii muzica asta, trebuie sa fi fost ales ca instrument al lui Dumnezeu". Dinu Lipatti se odihneste in Cimitirul din Chęne-Bourg, Elvetia, alaturi de sotia sa Madeleine. Dintre cele mai frapante marturisiri despre Lipatti este una regasita la mai multi cunoscuti ai sai, si anume aceea ca Lipatti stia totul. Era genul de om de o complexitate fenomenala si incomprehensibila pentru ceilalti, asemenea lui Enescu.


                                                                            Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

duminică, 1 decembrie 2013

Fotografia zilei - IULIU ROSIIANU la 12 ANI!


Semnificaţii istorice pentru 2 decembrie

1935 - S-a născut Nicolae Labiş, poet-simbol al anilor '50, numit de criticul Eugen Simion "buzduganul unei generaţii" (volumele "Primele iubiri", "Moartea căprioarei", "Sunt spiritul adâncurilor") (m. 22 decembrie 1956)
1815 - A încetat din viaţă scriitorul Jan Potocki, autorul romanului "Manuscrisul găsit la Saragosa" (n. 8 martie 1761)
1857 - S-a născut Nicolae Popovici, compozitor şi dirijor de cor (m. 7 septembrie 1897)
1859 - S-a născut pictorul francez Georges Seurat (m. 25 martie 1891)
1861 - Poarta otomană a admis unirea administrativă şi politică a Principatelor române, printr-un firman însoţit de o notă restrictivă, ca aceasta să înceteze la sfîrşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
1885 - S-a născut scriitorul Nikos Kazantzakis, autorul romanului "Alexis Zorbas", ecranizat în 1964 (în rolul principal Anthony Quinn, regizor Michael Cacoyannis) (m. 26 octombrie 1957)
1899 - S-a născut, la Londra, Sir John Barbirolli (Giovanni Battista), compozitor şi dirijor (m. 28 iulie 1970)
1923 - S-a născut Maria Callas, soprană americană de origine greacă. A fost denumită "La Divina" sau "Regina della lirica". (m. 16 septembrie 1977)
1940 - S-a născut compozitorul Cornel Fugaru. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără "Dau viaţa mea pentru o iubire", "Nu sunt sclavul tău", "Eu nu mai sunt cel de ieri" (d. 13 iulie 2011).
1946 - S-a născut Gianni Versace, unul dintre cei mai apreciaţi creatori de modă (asasinat la 14 iulie 1997)
1950 - A încetat din viaţă Dinu Lipatti, pianist şi compozitor de reputaţie internaţională; a compus muzică simfonică, muzică de cameră şi vocală, fiind distins cu numeroase premii internaţionale (n. 19 martie 1917)
1970 - A încetat din viaţă soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe (n. 8 decembrie 1881)
2009 - A murit pictorul japonez Ikuo Hirayama, cunoscut pentru diverse acţiuni de protejare a obiectivelor culturale mondiale


Câștigătorii concursului de proză scurtă ”Peregrinări”, ediția a III-a, Dublin 2013

Câștigătorii concursului de proză scurtă ”Peregrinări”, ediția a III-a, Dublin 2013, sunt:
LOCUL I: Textul cu numărul 44, Poveștile cu Michelle, Călin Sămărghițan
LOCUL II: Textul cu numărul 48, Iair și Eva, George Mocanu
LOCUL III: Textul cu numărul 59, Șoimul, Dina Angela


                                                           Dorina Şişu Ploieşteanu

Mesaj de Ziua Națională a României

   
 Cu Ocazia Zilei Naționale a României vă doresc, dragi români, sănătate, prosperitate, bunăstare și succes! Cu fiecare român de excepție, țara noastră este mai bogată, mai respectată și mai puternică!
La mulți ani Române! Fii mândru de țara ta!



                                        Senator LIVIU MARIAN POP 

Fotografia zilei - Jo Jo DAN, un mare şi viitor MARE CAMPION ROMÂN!


Salut Trecut - 1 decembrie 1918 - Adunarea Nationala de la Alba Iulia

Cel mai important si imperios necesar moment al istoriei moderne a Romaniei a fost desavarsirea statului national in 1918, prin unirea provinciilor romanesti aflate sub stapanire straina: Basarabia, Bucovina si Transilvania cu patria mama. Acest proces s-a realizat in aceeasi perioada cu formarea statelor nationale din centrul si rasaritul Europei, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Tarile Baltice si Finlanda care s-au eliberat si ele de sub stapanirea imperiilor Austro-Ungar si Rusesc, ca urmare a destramarii acestora, datorita infrangerii lor in primul razboi mondial. Spre deosebire de statele mentionate, care s-au constituit in mare graba, intre 29 octombrie si 2 noiembrie 1918, prin decrete emise de conducatorii principalelor forte politice, intruniti in capitalele tarilor respective, Consiliul National Roman, in calitate de reprezentant al poporului roman din Transilvania, a inteles ca acest mare act istoric nu trebuie grabit in exces, ci trebuie condus in asa fel incat sa se faca in mod democratic si sa emane din hotararea si vointa nationala. In acest sens, Consiliul National Roman a hotarat, desi au existat voci care au cerut ca actul unirii sa se faca imediat prin decret, sa amane cu o luna infaptuirea acestuia pentru ca poporul, prin vot universal sa-si aleaga delegatii si sa se intruneasca la Alba Iulia intr-o Mare Adunare Nationala reprezentativa, sa hotarasca unirea cu tara. Toti erau constienti de importanta covarsitoare a evenimentului care trebuia sa indeplineasca toate conditiile ca sa nu poata fi contestat de nimeni. Marea Adunare de la Alba-Iulia proclama dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunare. Restul rezolutiei cuprinde programul de aplicatie: autonomia provizorie a teritoriilor pana la intrunirea Constituantei, deplina libertate nationala pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesionala, infaptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice, reforma agrara radicala, legislatie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea nationala doreste: Congresul de pace sa asigure dreptatea si libertatea atat pentru natiunile mari, cat si pentru cele mici si sa elimine razboiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internationale. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanima a rezolutiei, Unirea Transilvaniei cu Romania era savarsita.


                                                                             Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

Teatrul Municipal Baia Mare ar trebui să se numească „Ion Săsăran”

Cunoscutul cântăreţ de muzică populară Vasile BOICIUC ROGNEANU propune ca Teatrul Municipal Baia Mare să poarte numele marelui actor maramureşean din generaţia de aur compusă din Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei şi compania – ION SĂSĂRAN, iar cinematograful „Dacia”,lăsat deocamdată de izbelişte, numele frumoasei actriţe MARGA BARBU, de loc din Ocna Şugatag, partenera preferată a lui Florin Piersic în filmele de acţiune în care au jucat. Noi suntem întru-totul de acord cu opinia dumnealui!


                                                           Gelu DRAGOŞ

Zimbrii băimăreni au pierdut şi Cupa României. Nu-i nimic băieţi! Strângem rândurile şi la anul facem eventul!

 Echipa CSA Steaua Bucureşti a câştigat Cupa României la rugby, după ce a învins, sâmbătă, cu scorul de 17-10, formaţia Ştiinţa Baia Mare, în finala competiţiei, disputată pe stadionul Ghencea.
            Punctele Stelei au fost reuşite de Florin Vlaicu - un eseu, două transformări, o lovitură de pedeapsă şi Ionuţ Dumitru - un eseu, conform Mediafax.
            Ştiinţa Baia Mare a reuşit un eseu colectiv şi un eseu prin Ionuţ Niacşu.
Am observat o mai mare dorinţă de victorie din partea steliştilor precum şi un stadion dezolant de gol în care galeria din Baia Mare sau băimărenii din capitală au dominat. Păcat că acest lucru nu s-a întâmplat şi în teren.
            CSA Steaua: 15. Florin Vlaicu, 14. Claudiu Ioniţă, 13. Ionel Cazan, 12. Robert Dascălu, 11. Ionuţ Dumitru, 10. Dănuţ Dumbravă, 9. Florin Caplescu, 8. Daniel Ianus, 7. Viorel Lucaci, 6. Mihai Adăscăliţei, 5. Cristian Moisei, 4. Florin Tatu, 3. Constantin Dumitru, 2. Cătălin Beca, 1. Mădălin Baraulea. Rezerve: 16. Nicolae Nere, 17. Alexandru Mitu, 18. Alexandru Grigore, 19. Laurenţiu Melinte, 20. Ştefan Pătraşcu, 21. Viorel Zamfir, 22. Daniel Nainer, 23. Flavius Dobre.
            Ştiinţa Baia Mare: 15. Ionuţ Niacşu, 14. Ştefan Ciuntu, 13. Csaba Gal, 12. Cristian Diniş, 11. Ionuţ Botezatu, 10. Ionuţ Pop, 9. Michael Wiringi, 8. Teodor Buzatu, 7. Sean Morrell, 6. Mihai Dico, 5. Petrus Van Heerden, 4. Ionuţ Hristache, 3. Petru Tamba, 2. Claudiu Oancea, 1. Constantin Pristaviţa. Rezerve: 16. Florin Bardaşu, 17. Paul Rusu, 18. Marius Dănilă, 19. Cristian Stoica, 20. Alexandru Bucur, 21. George Oprea, 22. Mihai Roşca, 23. Silviu Suciu.


                                                                                  Cristi Someşan

Declaraţie de presă senator Sorin BOTA


Audieri în Comisia de Buget – Finanţe

In cadrul audierilor pe ministere, ce au avut loc ieri la Parlament, senatorul PSD, Sorin Bota, a readus in atentia reprezentantilor Ministerului Culturii subiectul legat de restaurarea monumentului de la Moisei, judetul Maramures. Inaugurarea acestui monument a avut loc, insa au ramas restante din partea ministerului. Tot efortul financiar in vederea finalizarii restaurarii acestui monument a fost facut, in acest an, de catre Primaria Moisei. „Stiu ca dumeavoastra ati promis ca veti incerca sa alocati o suma, ridicola – daca o pot numi asa, de 100 mii lei, suma care inca nu a ajuns acolo si pentru care sper sa obtin promisiunea dumneavoastra ca veti gasi o solutie, cel putin pe inchiderea bugetului din acest an, de a o aloca, avand in vedere faptul ca autoritatile locale au facut deja anticipat ceea ce alte comunitati incearca sa faca de la anul”, a punctat senatorul, ministrul angajandu-se ca va rezolva cat de repede problema acestei datorii.
Totodata, in ceea ce priveste activitatea Ministerului Invatamantului, senatorul a adus in discutie doua probleme. O prima problema se refera la procedura modernizarii spatiilor de invatamant, mai ales in mediul rural. „De ce nu modernizati intr-un an doar acele scoli unde toaleta este in curte, unde nu exista apa curenta si unde spatiile sunt insalubre? Ati putea aloca o minima finantare in vederea asigurarii conditiilor pentru elevii din aceste scoli, urmand ca abia apoi sa alocati fonduri pentru cosmetica exterioara sau alte aranjamente interioare de modernizare. Sa terminam odata cu problema acelor spatii insalubre din scolile din tara. Nu sunt atat de multe la nivelul fiecarui judet comparativ cu fondurile ce se aloca la foarte multe scoli pentru modernizari. Sumele alocate ar fi mult mai mici si ati rezolva intr-un an de zile toate aceste probleme”, este de parere senatorul Bota.
Cea de a doua problema ridicata de senatorul maramuresean se refera la acele campusuri tehnologice de care amintea doamna deputat Andreea Paul. „Eu imi permit sa va sugerez o alta abordare, mult mai pragmatica, pe care eu o resimt in calitate de mic investitor in anumite sectoare de activitate. De ce nu ganditi, impreuna cu Ministerul Muncii, o strategie prin care (la nivelul societatilor comerciale care doresc sa angajeze elevi de clasa a XI-a, a XII-a, de scoli profesionale, elevi de la seral, studenti in anii II,III,IV, si care au sau urmeaza se aloce, spatii aferente in productie), tinerii sa invete efectiv elemente de productie? Niciun agent economic
nu-si permite azi sa piarda timp sa ii invete pe unii, sau sa aloce baza materiala, daca nu beneficiaza de o facilitate. Eu unul, cu mare drag, mi-as forma oameni pe care sa-i pot integra daca as beneficia de anumite facilitati care sa nu imi perturbe per ansamblu problema cheltuielilor, veniturilor si a profitului. Ati realiza prin intermediul acestor facilitati mult mai mari economii la buget decat daca s-ar construi caldiri dotate cu echipamente, calculatoare, spatii de cazare, etc. Daca ati face acest lucru chiar pe fonduri europene, prin alocarea unor linii de finantare, pentru cei care sunt dispusi sa faca acel contract cu unitatile de invatamant, licee, scoli profesionale sau universitati, s-ar rezolva mult mai usor aceasta problema. S-ar face si corelarea cu necesarul de forta de munca pe specializari, ceea ce este mult mai important, iar acesti tineri ar  putea fi absorbiti imediat in productie”, a concluzionat senatorul Sorin Bota.


  Cabinetul senatorului

Cuvinte-ncuminţite VIII (Pilule fără efecte secundare)

1.Supliciul la care a fost supus Mântuitorul, ne demonstrează fără putinţă de tăgadă că Pământul încă nu-i pregătit să-i găzduiască pe nemuritori.
            2.Tocmai pentru că în fiecare zi moare câte un pic, omul cu adevărat chibzuit se pregăteşte din timp să treacă pragul care separă efemeritatea de eternitate.
            3.Mai mult decât moartea, pe om îl sperie tăcerea veşniciei ce-l va absorbi.
            4.Atâta se istoveşte în lupta cu viaţa, încât nu-i de mirare că omul ajunge o pradă uşoară pentru moarte.
            5.Sumbră perspectivă dacă-n lumea de-apoi, lungă cât eternitatea, nu vei putea scăpa de cei cu care tare ţi s-a urât în scurta viaţă de pe Pământ.
            6.Sunt destui din aceia care-şi fac zilele plăcute doar atunci când altora izbutesc să le facă zile fripte.
            7.Geometria vieţii se schimbă odată cu vârsta: Tinereţea este euclidiană (viaţa şi moartea sunt pentru ea două linii paralele care se întâlnesc la infinit), maturitatea îşi drămuieşte forţele după axiomele geometriei neeuclidiene, iar bătrâneţea moţăie pe postulatele relativităţii.
            8.Pe măsură ce îmbătrâneşte, omul îşi îndreaptă speranţele spre lumea de dincolo, fapt care-i creează aura de înţelept împăcat cu destinul inevitabil.
            9.Înţelepciunea este starea de armonie spirituală care-l duce pe om până-n vecinătatea modelului gândit de Creator.
            10.Atât de mult s-a zbătut să-şi sporească preţul social, încât s-a trezit că nu mai are valoare umană.
            11.Pragmatismul – acea banalitate ridicată la rangul de filosofie, care-i nefericeşte crunt pe cei ce au uitat să mai viseze şi care nu-nceteză să promită fericirea de-o clipă celor ce se vor strădui să-şi uite visele.
            12.Mitologia este religia neîncrezătoare a visătorului, iar religia este visul în plină desfăşurare al credinciosului.
            13.Omul modern îşi are propriile sale mitologii, faţă de care odraslele sale îşi manifestă dispreţul lor suveran.
            14.Cu atâta respect se discută pe marginea Decalogului, încât grosul omenirii consideră că ajunge asta şi că respectul nu trebuie dus până la aplicarea celor zece porunci în viaţa de zi cu zi.
            15.Este mult mai uşor să înveţi ce ai de făcut decât să faci ceea ce ai învăţat.
            16.Într-atât s-a scîrbit de toţi şi de toate, încât omul modern a inventat distracţia cu acţiunile umanitare.
            17.Dacă morala este forţa Binelui coborâtă la nivel uman, etica este binele forţat prin legi să-i confere umanului un anumit nivel.
            18.Decât o javră hrăpăreaţă, mai bine leu făr’ de viaţă.
            19.Totdeauna ai parte de dezamăgiri în raporturile cu semenii, niciodată în raporturile statornicite cu divinitatea.
            20.Dacă Dumnezeu ar vrea cât poate, oamenii n-ar putea nici măcar să gândească ceea ce El nu vrea.
            21.Omul înregistrează cele mai de preţ biruinţe nu în lupta cu semenii, ci cu sine însuşi.
            22.A fi religios este o modă, a fi credincios este o trebuinţă. Cum credinţa-i anevoioasă, oamenii preferă calea lesnicioasă a modei impusă de preoţi.
            23.Mult mai de preţ ca muntele trufiei e bobul de muştar al credincioşiei.
            24.Din modestia nesilită valoarea iese pârguită.
            25.Să moară omu-i trebuinţă, iar să trăiască-i nevoinţă.

            Sighetul Marmaţiei,                                                                    George Petrovai

              30 aprilie 2012

Gluma zilei – Operaţie estetică de 1 Decembrie 2013

România este o ţară care ar avea nevoie de cele mai multe operaţii estetice:

  • S-ar putea face o corectare de gropi pe drumurile naţionale;
  • O liposucţie a grăsimii parlamentarilor din Casa Poporului;
  • O abdominoplastie a aleşilor locali şi primarilor de comune.

Cuvinte-ncuminţite VII (Pilule fără efecte secundare)

 1.Nu-i cere omului mai mult decât poate să dea, ci caută să-i dai mai mult decât speră el să primească.
            2.A te încrede prea mult în semeni înseamnă să cauţi fericirea în dezamăgiri garantate, a nu te încrede deloc în semeni înseamnă să-ţi afli fericirea într-o amăgire înverşunată. Tragedia omului rezultă din dificultatea aflării căii de mijloc.
            3.E mult mai greu să fii tu însuţi decât să fii cineva.
            4.Tot încercând să fie altcineva, iar nu el însuşi, până la urmă a ajuns un nimeni.
            5.Neputând dezlega tainele vieţii şi ale morţii, precum şi pe cea a necunoscutului de după moarte, omul s-a pus temeinic pe dezlegarea cuvintelor încrucişate ale Universului: timp, spaţiu, microunivers, macrounivers, mişcarea planetelor etc. De parcă i-ar folosi la ceva că de la Copernic încoace el ştie că nu Soarele se învârte în jurul Pământului!...Oricum n-a renunţat la expresiile care fac din Pământ buricul Universului, aşa că pentru el, marea minune a creaţiei (sic!), în continuare Soarele va răsări, se va ridica pe cer şi va apune.
            6.Fiind diametral opusă bogăţiei exterioare, care se măsoară în bani, ar fi mult mai corect ca bogăţia lăuntrică să poarte numele de antibogăţie. Iar atunci când omul va conştientiza că doar ea îl face cu adevărat bogat, cea exterioară trebuie desemnată cu termenul de nebogăţie.
            7.Umilinţa este premiul de excelenţă acordat de viaţă răbdării.
            8.Nu mila este leacul indicat pentru tratarea deznădejdii.
            9.Există un grăunte de cruzime într-o milă seacă şi prelungită.
            10.Mult mai de preţ este mila negrăită decât cea zgomotos exprimată.
            11.Nu totdeauna un zâmbet larg reuşeşte să ascundă pereţii crăpaţi şi scorojiţi ai sufletului.
            12.Sunt atâţia semeni, de altminteri bine intenţionaţi, care nu te lasă nici să trăieşti, nici să mori.
            13.Decât otrava vorbelor mieroase ale ipocritului, mai bine securea grea a călăului.
            14.Nimeni nu se dispreţuieşte într-un asemenea hal încât să ajungă să-şi iubească semenii mai mult ca pe sine însuşi.
            15.Atât de ticăloşită este lumea, încât tare bine ar prinde o nouă venire a Omului, care să-i biciuiască până la sânge pe zarafii de azi. Numai că tot atunci este de presupus că ar putea-o păţi chiar mai urât decât la prima Lui venire...
            16.Nu timpul are nevoie de existenţă, ci existenţa are nevoie de timp pentru delimitarea ei.
            17.Până şi nonexistentul îşi are un timp al său de natură necurgătoare.
            18.Fiecare om caută să înţeleagă timpul după modul cum îl percepe: favorabil sau nefavorabil, liniar sau circular.
            19.Cauzele timpului fiind o taină imposibil de dezlegat, omul căutător îşi îndreaptă atenţia înspre efectele sale imprevizibile şi necruţătoare.
            20.La ce i-ar folosi omului să cunoască timpul, dacă efectele lui oricum nu pot fi schimbate?!
            21.Fiind captiv în plasa inexorabilă a timpului, omul îşi furnizează argumente specioase de genul Trăieşte-ţi clipa.
            22.Nu timpul fuge după viu, ci viul îşi caută cu insistenţă sinucigaşă împlinirea în aspra mângâiere a timpului.
            23.Dacă timpul este ca o apă fără sfârşit în întindere şi adâncime, nu-i de mirare că cei mai buni înotători se îneacă taman atunci când cred că au ajuns la liman.
            24.Fiecare trăieşte cum îi dictează conştiinţa şi moare cum îi porunceşte destinul.
            25.Oricât de puternică ar fi dragostea de viaţă, conştiinţa sfârşitului inevitabil îl obligă pe om să rămână cu picioarele pe pământ.

            Sighetul Marmaţiei,                                                          George Petrovai
               12 aprilie 2012


Concurs Cinema City "Pe urmele dinozaurilor 3D"

Odeon Cineplex si Cinema city va invita la un nou concurs: “Pe urmele dinozaurilor 3D”!
Creeaza un poster de lansare al filmului "Pe urmele dinozaurilor", trimite-l pana pe data de 13 decembrie 2013 pe adresa educational@cinemacity.ro si poti castiga unul din cele 3 premii puse in joc pentru tine si clasa ta. (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=699453583399839&set=a.116874094991127.17849.113583835320153&type=1&theater)
Foloseste ca sursa de inspiratie trailer-ul filmului: https://www.youtube.com/watch?v=SlBmwg1wIiE, materialele vizuale si notele de productie disponibile in sectiunea Notes (https://www.facebook.com/notes/cinema-city-romania/materiale-si-note-de-productie-pe-urmele-dinozaurilor/699326173412580)
Nu uitati: asteptam creatiile elevilor dumneavoastra pe adresa de email educational@cinemacity.ro!
Succes!

                                                Roxana Mateciuc