1 DECEMBRIE 1918, „ZIUA SFÂNTĂ A ROMÂNIEI”

Motto: 

             „ROMÂNI din patru unghiuri, acum ori niciodată / Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri” .            Andrei Mureșanu-poet revoluționar patriot.

1. „ADUNAREA NAȚIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA, BANAT ȘI ȚARA UNGUREASCĂ, ADUNAȚI PRIN REPREZENTANȚII LOR ÎNDREPTĂȚIȚI LA ALBA IULIA, ÎN ZIUA DE 1 DECEMBRIE 1918, DECRETEAZĂ UNIREA ACESTOR ROMÂNI ȘI A TUTUROR TERITORIILOR LOCUITE DE DÂNȘII, CU ROMÂNIA”.

Articolul 1 al Hotărârii Adunării Naționale

de la Alba Iulia

+ + +

2. „NEAMUL ROMÂNESC  NU POATE SĂ AIBĂ ODIHNĂ CÂT TIMP TOȚI DE ACEIAȘI LIMBĂ NU SE VOR ÎNTREGI ÎN ACELAȘI NEAM”.

Constantin Mille (1861-1927),

ziarist, nuvelist, poet, avocat, activist pentru drepturile omului.

+ + +

 3. „ISTORIA  ROMÂNILOR” ne arată că „UNIREA” a fost totdeauna țelul cel mai dorit al lor. Ori de câte ori viitorul a surâs ”ROMÂNIEI”, fiii ei nu au lipsit de a aspira către „UNIRE”.

Ion Ghica (1817-1897),

scriitor, economist, om politic român

+ + +

4. „Unde-i unul nu-i putere / La nevoi și la durere; / Unde-s doi, puterea crește / Și dușmanul nu sporește”

Vasile Alecsandri (1821-1890), 

poet, dramaturg, om politic, prozator.

+ + +

5. „POLITICIENILOR ROMÂNI” - „Trista experiență a dovedit că o unitate culturală fără o unitate politică nu are nici o chezășie. Prentru păstrarea unității culturale ni se impune UNITATEA POLITICĂ”.

Manifestul Ligii 

pentru unitatea politică a tuturor românilor - 14 decembrie 1914.

      + + +

6. „SĂ NE UNIM CU TOŢII ŞI SĂ ÎNDREPTĂM RĂUL, MINCIUNA, TRUFIA, HOŢIA, DECÂT A NI LE ARUNCA ÎN CAP UNII ALTORA, FĂRĂ A FACE VREUN BINE ŢĂRII. Răul, minciuna, trufia, hoţia  guvernanţilor sunt cele mai mari rele ale ţării. Acestea nu vor găsi niciodată un apărător în ceea ce fac. Ei trebuie să înţeleagă că tot răul are marginile lui, tot răul trebuie să-şi aibă sfârşitul său. Nenorocire este că ei fac legile, şi tot ei sunt primii care nu le respectă, sau o fac după bunul lor plac şi propriul interes. Trebuie deci, să cercetăm de unde vine răul social şi să nu permitem să se extindă această cangrenă. 

Mihail Kogălniceanu (1817-1891), 

         Ministru de interne, externe, plenipotenţiar, istoric, orator

P.S. „FRAŢI ROMÂNI! - Fără o UNIRE din toate punctele de vedere, vom fi pierduţi. Citiţi sau recitiţi istoria cruntă a Basarabiei şi Transilvaniei, şi vă asigur că n-o să mai aveţi somn. NU DORMIŢI PE O URECHE  cum spunem noi. Spunem de multe ori că : Istoria nu se repetă, numai că... la noi românii basarabeni şi transilvăneni s-a tot repetat şi este posibil şi în viitor să se întâmple orice, printr-o conjunctură internaţională nefavorabilă. Ceea ce putem să facem este: „UNIRE" şi „ÎNŢELEPCIUNE". Dumnezeu să ne păzească de tot răul lumii" Amin!.

„LA MULȚI  ANI ROMÂNIE”,  „LA MULȚI  ANI POPOR ROMÂN”!

              „DUMNEZEU SĂ BINECUVINTEZE ROMÂNIA”!

Cu dragoste creștinească,

părintele Ilie

1 DECEMBRIE 1918 - Maramureșenii au spus la Alba Iulia DA pentru UNIRE

 În urmă cu 100 de ani, în ziua de 1 Decembrie 1918, s-a desfăşurat momentul astral al istoriei neamului românesc, desăvârşirea unităţii naţionale prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România. Evenimentul măreţ desfăşurat în străvechea cetate Alba Iulia a fost posibil datorită conjuncturii favorabile create de participarea Românei la Primul Război Mondial, considerat războiul reîntregirii pentru români, de unirea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918) şi a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) cu România. În Transilvania, teritoriu încorporat la acea dată Monarhiei austro-ungare, nucleul de organizare l-a constituit Consiliul Naţional Român Central înfiinţat la începutul lunii noiembrie 1918. Potrivit programului elaborat de acest organism coagulant al idealurilor naţionale româneşti, pe teritoriul actualului judeţ Maramureş s-au constituit două structuri locale: Consiliul Naţional Comitatens Satu Mare, în oraşul Baia Mare la 12 noiembrie 1918, respectiv Consiliul Naţional Comitatens Maramureş, în Sighet, la 22 noiembrie 1918. La 11 noiembrie 1918, în Apelul de constituire a Consiliului Naţional Comitatens Maramureş se afirma: „Fraţi români maramureşeni! Au căzut lanţurile robiei de veacuri, a sosit ceasul măreţ al eliberării. O lume nouă îşi ia astăzi fiinţa din ruinele trecutului şi soarele dreptăţii a răsărit biruitor pe cerul nostru...”.

În contextul internaţional, desfăşurarea evenimentelor din toamna anului 1918 a permis convocarea în cel mai scurt timp posibil a unei reprezentanţe naţionale care să decidă în mod democratic soarta teritoriilor româneşti de dincoace de Carpaţi. Astfel, s-a luat decizia desfăşurării Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918. Au urmat alegerile delegaţilor oficiali pentru Alba Iulia la nivelul circumscripţiilor electorale existente, aceştia urmând să reprezinte toate categoriile sociale. Din cei 1.228 de delegaţi cu credenţional (împuterniciri) ce s-au aflat la Alba Iulia, 57 de reprezentanţi au plecat din actualul judeţ Maramureş. În fruntea acestei impunătoare delegaţii s-a aflat marele tribun, George Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări Naţionale. În această calitate „bătrânul nației” a spus; „..Lăsați-Vă pătrunși, fraților, de fiorii sfinți ai acestui strălucit praznic național și în cea mai deplină și frățească armonie să clădim temeliile fericirii noastre naționale viitoare. Dumnezeu să binecuvânteze sfatul nostru și lucrările noastre...”. Drumul spre Alba Iulia şi emoţiile profunde ale maramureşenilor participanţi la „ziua cea mai aleasă” din istoria neamului românesc sunt reflectate în articolele „22 Novembre” şi „Drumul spre Alba Iulia”, publicate de învăţătorul Ion Bilţiu Dăncuş în paginile ziarului „Sfatul” din decembrie 1918.

S-a împlinit „o poruncă a istoriei”, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

                                                                                        MIJA

Comunicat de presă. Maramureșeni la Alba Iulia. 1 Decembrie 1918

În contextul pregătirilor pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri (1 Decembrie 2018), Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare, în parteneriat cu Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației, a derulat, în perioada octombrie-noiembrie 2017, proiectul cultural intitulat „Maramureșeni la Alba Iulia. 1 Decembrie 1918”, finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin programul ACCES CENTENAR.

Readucerea în memoria colectivă a delegaților aleși și de drept, din actualul județ Maramureș, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, a fost obiectivul cel mai important al acestui proiect. Atingerea obiectivului propus s-a făcut, prioritar, printr-o susținută campanie de cercetare în teren, cercetare care a cuprins în jur de 30 de localități aflate în ținuturile istorice ale județului, respectiv în Maramureșul istoric, în Chioar, Lăpuș și Codru. Pe fundamentul unei cercetări anterioare (1986-1987), prin acest proiect au fost aprofundate și îmbogățite informațiile biografice ale celor 53 de delegați din actualul județ Maramureș, delegați care au făcut parte dintre cei 1228 de reprezentanți aleși și de drept ai comunităților romănești din Ardeal, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș care au votat Unirea Transilvaniei cu România. Este deosebit de important faptul că au fost identificate 28 de locuri de veci (morminte) ai tot atâtor delegați oficiali la Marea Adunare de la Alba Iulia, astfel încât, în anul Centenarului –2018, le vom putea aduce lor și prin ei tuturor românilor prezenți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, un pios omagiu și gânduri de recunoaștere și recunoștință.

Rezultatele obținute în această campanie sunt valorificate în cadrul expoziției temporare „Maramureșeni la Alba Iulia. 1 Decembrie 1918”, vernisată în data de 24 noiembrie 2017. Alături de informațiile biografice, în același context expozițional, sunt puse în valoare fotografii din arhiva personală a urmașilor unora dintre delegați, urmași care ne-au onorat cu prezența lor la evenimentul de deshidere a expoziției, impresionând publicul cu alocuțiuni pline de emoție. Astfel, amintim pe doamna Mariana Costin (nepoata avocatului dr. Titus Ciortea, delegat al Cercului electoral Lăpuș), doamna Margareta Bâlc (nepoata avocatului dr. Vasile Selăgean, delegat al Cercului electoral Baia Mare), doamna Doina Pașca (soția nepotului lui Lazăr Pașca, delegat supleant al Cercului electoral Lăpuș), doamna Rodica Sofonea (nepoata preotului Emil Dragomir, delegat al Cercului electoral Lăpuș) și domnul Gheorghe Făt (strănepotul lui Atanasie Demian, delegat al Cercului electoral Șomcuta Mare).

Le aducem mii de mulțumiri și le dorim multă sănătate. Aceleași gânduri le adresăm și domnului dr. Mihai Dăncuș, fost director al Muzeului Maramureșului din Sighetu Marmației, care într-o intervenție de suflet a captat atenția publicului, rememorând personalitatea unor delegați pe care i-a cunoscut personal (dr. Ilie Lazăr din Giulești, delegat al cercului electoral Ocna Șugatag, preotul Darie Vlad, implicat în mișcarea națională românească), introducându-ne în atmosfera unei epoci trecute, dar atât de interesante. Am mai reținut intervențiile domnului Ioan Călăuz, primarul comunei Băsești (care a evocat aspecte mai puțin cunoscute din activitatea lui George Pop de Băsești, cel care a fost ales președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia) și ale domnului Gheorghe Brânzei (care a adus în atenție personalitatea lui Nicolae Barbul din Mocira, propunând și măsuri de apreciere a activității acestuia care pot fi luate de către Consiliul Local).

Activitatea a fost moderată de către Oana Leșiu, muzeograf și coordonator al proiectului, intervenții profesioniste fiind realizate, din partea echipei de proiect, de către doamna Lucia Pop, muzeograf (care a vorbit despre cercetările documentare din anul 1987 finalizate cu întocmirea fișelor biografice ale delegaților care au participat la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918) și profesorul Viorel Rusu, directorul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș,  care s-a referit la contextul general al Primului Război Mondial, la unirea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918, act care a readus speranța în posibilitatea realizării idealului național) și a Bucovinei (la 15/28 noiembrie 1918) cu România, la recunoașterea internațională a Unirii, realizată prin tratatele de pace semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920).

Echipa proiectului „Maramureșeni la Alba Iulia. 1 Decembrie 1918” a fost formată din: prof. Viorel Rusu, directorul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, consultant de specialitate, muzeograf Lucia Pop, consultant de specialitate, muzeograf Oana Leșiu, coordonator proiect, conservator Zamfir Șomcutean, fotograf, economist Virginia Marian, responsabil financiar (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare), muzeograf Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureșan Sighetu Marmației,consultant de specialitate, muzeograf Timur Vasile Chiș, consultant de specialitate, muzeograf Alin Pralea, consultant de specialitate(Muzeul Maramureșan Sighetu Maramației)

Expoziția „Maramureșeni la Alba Iulia. 1 Decembrie 1918” este deschisă publicului vizitator la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare, str. Monetăriei nr. 1-3, de marți până duminică, între orele 10.00 – 16.30.

Din DISCURSUL LUI VASILE GOLDIS in fata ADUNARII NATIONALE. Alba Iulia, 1 decembrie 1918

Natiunile trebuiesc liberate. Intre aceste natiuni se afla si natiunea romana din Ungaria, Banat si Transilvania. Dreptul natiunii romane de a fi libera il recunoaste lumea intreaga, il recunosc acum si dusmanii nostri de veacuri. Dar odata scapata din robie, ea alearga in bratele dulcei sale mame. Nimic mai firesc in lumea aceasta.Libertatea acestei natiuni inseamna unirea cu Tara-Romaneasca.

Bucatirea poporului romanesc n-a fost urmarea vreunei legi economice, in care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotriva, teritoriul dintre Nistru, Tisa si Dunare constituie cea mai ideala unitate economica aproape autarchie.

Bucatirea trupului romanesc a fost act de barbarie. Distrusa barbar, unirea tuturor Romanilor intr-un singur Stat, este cea mai fireasca pretentiune a civilizatiunei. (Strigate entuziaste: Asa-i).

Teritoriile locuite de Romani de la descalecarea lui Traian si pana astazi au fost teritorii romanesti. Nu exista putere de a suci logica pana acolo, ca invadarile elementelor straine dirijate pe aceste teritorii in chip artificial si prin abuzul de putere al Statului cu scopul desfiintarii noastre nationale, sa poata clatina dreptul nostru de proprietate asupra acestor teritorii (Asa-i). Asa ceva ar fi sanctionarea crimei si ar constitui o palmuire a civilizatiunii, care principial nu admite substituirea dreptului prin brutalitate.

Dupa drept si dreptate Romanii din Ungaria si Transilvania dimpreuna cu toate teritoriile locuite de dansii trebuie sa fie uniti cu Regatul Roman. (Indelungate strigate si aclamatii).

Sursa: Dr. Ioan Suciu, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Bucuresti, Biblioteca “Astra”, 1943, p.93-94

Via http://istoriiregasite.wordpress.com/

Sursa: Foaie Nationala

1 Decembrie 1918 - Vasile GOLDIS

“Rog Mărita Adunare Naţională să primească următoarea
HOTĂRÂRE:

1.    Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.”

PROPUNEREA UNIRII LA ALBA-IULIA
(1 Decemvrie 1918)

Vasile Goldiş

DISCURSURI
ROSTITE ÎN PREJMA UNIRII
ŞI LA ASOCIAŢIUNEA CULTURALĂ “ASTRA”
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCUREŞTI 1928

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni

Salut Trecut - 1 decembrie 1918 - Adunarea Nationala de la Alba Iulia

Cel mai important si imperios necesar moment al istoriei moderne a Romaniei a fost desavarsirea statului national in 1918, prin unirea provinciilor romanesti aflate sub stapanire straina: Basarabia, Bucovina si Transilvania cu patria mama. Acest proces s-a realizat in aceeasi perioada cu formarea statelor nationale din centrul si rasaritul Europei, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Tarile Baltice si Finlanda care s-au eliberat si ele de sub stapanirea imperiilor Austro-Ungar si Rusesc, ca urmare a destramarii acestora, datorita infrangerii lor in primul razboi mondial. Spre deosebire de statele mentionate, care s-au constituit in mare graba, intre 29 octombrie si 2 noiembrie 1918, prin decrete emise de conducatorii principalelor forte politice, intruniti in capitalele tarilor respective, Consiliul National Roman, in calitate de reprezentant al poporului roman din Transilvania, a inteles ca acest mare act istoric nu trebuie grabit in exces, ci trebuie condus in asa fel incat sa se faca in mod democratic si sa emane din hotararea si vointa nationala. In acest sens, Consiliul National Roman a hotarat, desi au existat voci care au cerut ca actul unirii sa se faca imediat prin decret, sa amane cu o luna infaptuirea acestuia pentru ca poporul, prin vot universal sa-si aleaga delegatii si sa se intruneasca la Alba Iulia intr-o Mare Adunare Nationala reprezentativa, sa hotarasca unirea cu tara. Toti erau constienti de importanta covarsitoare a evenimentului care trebuia sa indeplineasca toate conditiile ca sa nu poata fi contestat de nimeni. Marea Adunare de la Alba-Iulia proclama dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunare. Restul rezolutiei cuprinde programul de aplicatie: autonomia provizorie a teritoriilor pana la intrunirea Constituantei, deplina libertate nationala pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesionala, infaptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice, reforma agrara radicala, legislatie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea nationala doreste: Congresul de pace sa asigure dreptatea si libertatea atat pentru natiunile mari, cat si pentru cele mici si sa elimine razboiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internationale. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanima a rezolutiei, Unirea Transilvaniei cu Romania era savarsita.

                                                                             Ionuţ Iuliu DRAGOŞ