Poate pentru ca dupa rutina zilei, ne dorim altceva...sa
evadam nu doar din spatiul nostru geografic si din tiparele zilnice, ci si din
''eu-ul'' nostru putin obosit de monotonia zilelor ce se repeta, cu mici
exceptii aproape la fel. Uitam
pentru o vreme de servici, obligatii, facturi, neplaceri marunte sau dezastre
iminente. Lista cu ce ne dorim sa vedem devine cu fiecare obiectiv vizitat mai
scurta. Veni, vidi, vici! Parca ne incearca si pe noi cateodata sufletul si ne
da un imbold sa spunem la fel!
Am revenit dupa doi
ani, acasa, in Europa...imi era asa de dor de cladirile incarcate de istorie,
de arta minunata care te copleseste la fiecare pas, de dangatul clopotelor la
ceas de seara, de parcurile minunate in care florile-mi zambesc parca doar mie,
de pietele pline de arome si culoare, si in special de oameni, prieteni,
familie...am retrait un sentiment dulce-amar...sa vezi oameni ce-i stii de-o
viata, oameni de care te leaga amintiri si vremuri de demult si o parte din
prezentul clipei sa aiba pecetea trecutului. Recunosc, vacantele in Europa ma fac nostalgica, realizez ca aceasta clipa,
acest moment e unic, si incepand chiar de maine este o amintire.
E toamna acum in Nurenberg, vara a ramas in
suflet, pe langa ea au ramas atatea amintiri frumoase, clipe de vis petrecute
alaturi de cei dragi. Sper ca ati avut cu totii parte de o vara si o vacanta
minunata, si in cazul in care asteptarile nu au fost conform realitatii, nu
disperati, exista intotdeauna un maine, o alta vara si o noua vacanta!
Mara Circiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu