-Interviu
cu ec. Gheorghe Bledea-
Motto: „Să nu dați câinilor lucrurile sfinte
și să nu aruncați mărgăritarele voastre
înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce
în picioare și
să se întoarcă să vă rupă” (Matei 7/6).
Pe economistul Gheorghe (Ghiță) BLEDEA,
maramureșean get-beget, îl știu de aproape o viață. Mai exact de când era
contabil șef la fosta Cooperativă Agricolă de Producție (C.A.P.) „Iza” din
Sighetu Marmației, unitate în care a investit atât de mult din el (ca om și
profesionist) pentru dezvoltarea zootehniei, pomiculturii și a activităților cu
caracter industrial, încât nu-i de mirare – îmi spunea cu ceva timp în urmă soția
lui – că realmente a plâns la vederea dezastrului postdecembrist abătut asupra
zonei, prin extensie asupra întregii țări...
Apoi, beneficiind de Loteria
Vizelor, el a plecat cu întreaga familie în California, unde – după mai mulți
ani de rodnică integrare – a acumulat cunoștințe practice de economie concurențială,
și-a făcut prieteni printre oamenii de afaceri și, nu în ultimul rând, a
dobândit cetățenia americană.
L-au readus în țară afacerile
împletite cu dorul de meleagurile natale, dar mai ales inima lui nobilă (nu
l-am văzut niciodată mânios, nu-l știu dușmănind pe cineva!) și dorința sinceră
de-a veni în ajutorul maramureșenilor cu tot ce l-a înzestrat bunul Dumnezeu.
Motiv pentru care s-a hotărât să candideze independent pentru Camera Deputaților...
Întrebare: De ce independent și nu din
partea unui partid, fapt care – potrivit cutumei postdecembriste - ți-ar fi
mărit șansele de reușită?
Răspuns: Așa este, atunci când cineva își
alege drept călăuză în viață preaipocrita spusă machiavelică „Scopul scuză
mijloacele”! Da, căci după ea (conștient au ba) s-au condus și cu ea și-au
justificat mârșăviile toți dictatorii lumii; și tot după ea, într-o proporție
covârșitoare, se călăuzește politrucianismul nostru postdecdembrist.
De
unde esența ticăloșită a tuturor partidelor (fiecare formațiune politică cu
nelegiuții ei, toate partidele țintind în cele din urmă numitorul comun al
corupției generalizate) și, desigur, tot de-aici paradoxul cu țara încă bogată și
tot mai mulți săraci. Adică, taman aceia care fură pe rupte (aleșii și acoliții
lor) au parte de lefuri și pensii nesimțite, în timp ce milioane de români sunt
condamnați prin „legile făcute de hoți pentru hoți”, celebra găselniță
băsesciană, să ducă un trai pe sponci.
Criza
moral-spirituală fiind nu doar alarmant de evidentă pentru tot omul cu scaun la
cap, ci și principala cauză a tuturor celorlalte crize care macină România
(„Mai înainte de reforma instituțiilor se impune o reformă a oamenilor”,
avertiza gânditorul P.P.Negulescu în perioada interbelică), iată de ce consider
că a cam sosit timpul ca afirmația lui Machiavelli să fie corectată, iar prin
aceasta definitiv racordată la spiritul cu adevărat uman și creștin: Scopul
profund omenesc nu scuză, ci refuză mijloacele imorale!
Întrebare: Constat că România are șanse
să iasă din actuala fundătură fie boicotând politica de ciocoizare, politica
tuturor partidelor postdecembriste, printr-o grevă electorală de proporții
(peste 90% dintre alegătorii români să nu se prezinte la urne), fie propulsând
în Parlament cât mai mulți independenți ca tine – onești, competenți și bine
intenționați (atenție, români, la lupii excluși din haite, pitiți ca alde Elena
Udrea sau Theodor Paleologu sub blana oilor independente!). Dar ce poate să
facă o voce și o voință singulară (chiar mai multe voințe unite) împotriva unui
sistem atotputernic și corupt până în măduva oaselor? Nu cumva, mai devreme sau
mai târziu, parlamentarul independent este nevoit să adere la un grup
parlamentar pentru ca opiniile lui să fie băgate în seamă?
Răspuns: Nici vorbă de aderare la un
grup parlamentar! Nu doar că în acest mod este grav prejudiciat statutul
deputatului independent, dar mai constituie și o impardonabilă încălcare a
încrederii pe care alegătorii, prin votul lor, i-au acordat-o respectivului
ales. Cum compromisurile sunt complet străine de firea mea (viața-mi nepătată
este cel mai solid argument în acest sens), ca deputat independent voi fi,
vorba lui George Coșbuc, „suflet în sufletul neamului meu” – un luptător
neobosit pentru îndreptarea strâmbătăților din această țară, în primul rând
pentru apărarea drepturilor tuturor maramureșenilor!
Întrebare: Concret, ce crezi că ai
putea să faci într-un mandat pentru Maramureșul dat uitării de către guvernanți,
îndeosebi pentru legendarul și mult nedreptățitul Maramureș Voievodal?
Răspuns: Aș putea aduce în zonă
investitori de gabarit, ceea ce ar contribui din plin la dinamizarea câtorva
activități tradiționale (zootehnie, pomicultură), precum și la prelucrarea
produselor specifice acestor îndeletniciri în fabrici de lapte și conserve.
Prin elaborarea legislației adecvate, chestiune care ține în exclusivitate de
noul Parlament, s-ar înjgheba planul cu bătaie lungă privind reîmpăduririle,
silvicultura și mineritul. Nemaivorbind de alte proiecte (infrastructura, podul
peste Tisa, tunelul pe sub Gutin, aeroportul din Baia-Mare, racordarea la rețeaua
electrică a localităților neelectrificate până în prezent etc.), care – în
pofida importanței lor pentru zonă și țară – sunt condamnate la o nesfârșită așteptare.
Firește, modernizarea infrastructurii, va contribui decisiv la dezvoltarea turismului
și la valorificarea bogatelor resurse balneoclimaterice (ape sărate, ape
minerale, nămoluri, floră spontană).
Sighetu
Marmației,
A consemnat George PETROVAI
1 nov. 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu