PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Omul, Rugăciunea și...  Știința

1. „CUM TREBUIE SĂ NE RUGĂM? Tehnica rugăciunii am învăţat-o de la misticii creştini, începând cu Sf. Pavel până la Sf. Benedict, precum şi de la mulţimea apostolilor necunoscuţi, care de 20 de veacuri au iniţiat popoarele Apusului în tainele trăirii vieţii religioase. Dumnezeul lui Platon era inacceptabil în măreţia lui. Cel al lui Epictet se confunda cu sufletul lucrurilor. Iehova era un despot oriental care inspira teroare şi nicidecum dragoste. Dimpotrivă, CREŞTINISMUL L-A APROPIAT PE DUMNEZEU OMULUI, i-a dat o înfăţişare. A făcut din El Tatăl nostru, Fratele nostru, Mântuitorul nostru. Pentru a ajunge la Dumnezeu nu mai sunt necesare ceremonii şi sacrificii sângeroase. Tehnica rugăciunii s-a simplificat".*  "RUGĂCIUNEA ESTE O ORIENTARE A SPIRITULUI UMAN CĂTRE SUBSTRACTUL  ESENŢIAL, NEMATERIAL AL LUMII".

Alexis Carrel (1873-1944),

chirurg şi biolog francez. Laureat al Premiului NOBEL în Medicină şi Fiziologie (fondatorul transplantologiei - transplantul de ţesuturi şi organe). Profesează ca medic şi predă Anatomie şi Chirurgie la Universitatea din Lyon. După anul 1904 se află ca şi profesor universitar la Universitatea de Medicină din Chicago, iar după 1906 îl găsim la Institutul de Cercetări Medicale Rockefeller din New-York. Alexis Carrel  primeşte recunoaşterea publică a efortului său în domeniul cercetării chirurgiei experimentale şi în special vasculare, al transpalntului de ţesături şi organe în 1912, când i se acordă Premiul Nobel pentru Medicină.

***

2. „OMUL MODERN, ÎN GENERAL, ORICÂTĂ BUNĂVOINŢĂ AR AVEA, ÎN MOD OBIŞNUIT NU ESTE ÎN STARE SĂ-ŞI IMAGINEZE CÂT DE MARE A FOST IMPORTANŢA CONŢINUTULUI RELIGIOS DE CONŞTIINŢĂ PENTRU MODUL DE VIAŢĂ, PENTRU CULTURĂ ŞI CARACTERELE POPOARELOR".

Maximilian  Weber (1864-1920), sociolog german,

economist politic, unul din fondatorii studiului modern al sociologiei şi administrării publice. A fost unul din negociatorii Germaniei la Tratatul de la Versailles şi membru al comisiei însărcinate cu susţinerea Constituţiei de la Weimar. S-a ocupat şi de studiul sociologiei religiilor şi al guvernului.

***

3. „ŞTIINŢA NU POATE EXPLICA EXISTENŢA FIECĂRUIA DINTRE NOI PRINTR-UN SINE UNIC. BIBLIA POATE - ŞI O FACE PRIN CUVINTELE CELOR CARE ÎL CAUTĂ PE DUMNEZEU".

Sir John Eccles (1903-1997),

australian neurofisiologist şi filosof.  Laureat NOBEL în Medicină şi Fiziologie (studii în domeniul neurofiziologiei, creierului şi psihicului uman, fondatorul electrofiziologiei). A fost un devotat teist şi uneori romano-catolic. A crezut întotdeauna într-o Providenţă Divină care operează în plus faţă de ce se întâmplă în evoluţia biologică a materiei. A fost numit CAVALER DE LICENŢĂ  în 1958, ca recunoaştere a serviciilor de la cercetarea fiziologică. A fost Membru de Onoare în Societatea Americană de filosofie şi a fost numit Companion al Ordinului Australiei.

***

P.S. „Cine îmi va da pe cineva să mă asculte? Iată aici iscălitura mea! Cel mai puternic să-mi răspundă!... Îi voi da socoteală Lui, de toţi paşii mei, ca un principe mă voi înfăţişa înaintea Lui” (Iov 31,  35).

„1001 CUGETĂRI” vol. XII,

Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș,

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul