luni, 26 februarie 2018

Ministrul Toader Tudorel și conduita-i de cățel...


            Motto:
Regresul nostru-i ilustrat
de-a Tudorilor bărbăție,
ce-n două veacuri a ajuns
numai cu numele să fie:                                                                             

Pandurul Tudor s-a jertfit
pentru norodul împilat,
ca Tudorel azi să devină
al hoților cu ștaif fârtat!

            Se pare că în aproape 30 de ani de postceaușism, politrucii de pe aceste meleaguri, amarnic batjocorite de ei și ai lor, n-au învățat (n-au vrut sau n-au reușit?) două lucruri esențiale pentru prosperitatea reală și generală, nicidecum aceea din contrafăcutele statistici oficiale:
            1)Așa cum just susține Barbu Ștefănescu Delavrancea în legătură cu Moldova lui Ștefan cel Mare, România n-a fost și nu este a cuiva anume (rege, președinte, clică ocultă, aleși, poporeni), ci a urmașilor și a urmașilor urmașilor noștri până în veac. Cu completarea că țara este în mult mai mare măsură a poporului decât a șnapanilor cățărați la putere, lucru precizat cu aproape 200 de ani în urmă de către Tudor Vladimirescu: „Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor”!
            2)Aleșii, dimpreună cu uneltele lor (miniștri, diplomați, înalți funcționari ai statului), nu constituie (mai exact, n-ar trebui să constituie!) o castă de privilegiați în ceea ce privește imunitatea și avantajele materiale, îndeosebi atuncea când, așa cum de regulă se întâmplă la noi, fie că foarte mulți dintre aceștia se avântă în politică pentru a scăpa de rigorile legii, fie că, îndată după aceea, neofiții calcă pe bec (mă rog, treaba cu influența hotărâtoare a mediului) în aprigul și necurmatul proces de căpătuire. Da, căci politica este văzută de absolut toți politrucii postdecembriști ca o strașnică posibilitate de-a se pune pe picioare până la a patra generație din neamul neobrăzat, iar România ca ideala vacă de muls, cu toate că aceasta-i grozav de vlăguită de multele și ticăloasele încercări la care a fost supusă și adesea rămâne flămândă (vezi puținătatea investițiilor de anul trecut) prin jalnicele programe de guvernare.
            Mai exact, de ce haramurile astea pretind cu nesimțire că sunt cineva după ce s-au văzut cu sacii în deșelata căruță a puterii, deși cam toți sunt agramați și cu patalamale rostuite, de ce – potrivit principiului că obrazul de toval cu cheltuială se ține – dau dovadă de pungășească solidaritate în frecventul proces de sporire a avantajelor lor materiale și, îndeosebi, de ce țin cu dinții la imunitate, când este răsștiut că ei nu contenesc să susțină că se sacrifică pentru poporul resemnat (în caz contrar bat apa-n piuă cu statul paralel sau perpendicular) și că în țara asta crucificată nimeni nu este mai presus de lege?
            Evident, cu excepția lor, făcătorii legilor hoțești și atât de proaste - ne înștiințează Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale – încât peste 70% ar trebui grabnic refăcute! Dar de unde timp pentru „fleacuri” precum refacerea legilor, însănătoșirea cultural-educațională a societății noastre răvășite sau primirea cu respectul cuvenit a premierului japonez, când sforarii pesedisto-aldiști nu-și văd capetele pătrate de-atâta treabă cu răfuielile interne (excluderea membrilor insuficient îndoctrinați, respectiv demolarea cabinetelor și apoi încropirea din hârburi a următoarelor), iar mai nou de luptele la baionetă împotriva Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a Laurei Codruța Kövesi, procurorul șef al instituției?!
            Atâta doar că, presată de timp, cruciada corupților dă uitării (sic!) câteva elemente referențiale pentru justiția noastră în general, pentru DNA în particular: a)În rapoartele MCV (monitorizarea justiției), întotdeauna de la înființarea sa, DNA a constituit bila albă; b)Fiind una din condițiile impuse României corupte pentru acceptarea ei în Uniunea Europeană, DNA s-a înființat în perioada cînd premier era Adrian Năstase; c) Obiectul de activitate al instituției îl reprezintă lupta legală împotriva corupției la nivel înalt (subl. mea, G.P.).
            Asta fiind dezastruoasa stare din politichia noastră postdecembristă, iar a României în directă și inseparabilă legătură cu ea, eu voi începe să cred în bunele intenții ale aleșilor mari și mici (până în clipa de față cu toții minusculi la înfăptuiri și caracter) doar atunci când ei vor dovedi negru pe alb că au înțeles să se pună în slujba tuturor românilor, nu doar a ciracilor lor, acesta fiind, de altminteri, rostul unei veritabile democrații reprezentative.
            ...Am sperat pentru o clipă că Tudorel Toader, actualul ministru al Justiției și fost procuror comunist, nu va face jocul corupților de la butoanele puterii dâmbovițene. Însă, generalitățile cuprinse în raport, ca și unele imputări pur staliniste, precum aceea că, acordând interviuri străinilor, Laura Codruța Kövesi ar fi adus prejudicii României, m-au convins încă o dată că lupul își schimbă părul, dar năravul ba și că, aidoma israeliților scoși de Dumnezeu din robia faraonului și apoi plimbați 40 de ani prin pustie, peregrinarea prin deșertul nostru moral-spiritual și social-economic este încă departe de final.

            Sighetu Marmației,                                                      George  PETROVAI

                24 feb. 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu