Este greu, este foarte greu să-i treci pe oamenii dragi în amintiri... În amintiri care te dor mult timp. Regret mult, că nu am reușit să le spun, să-i bucur, să le exprim aprecierea mea, dragostea mea pentru ei. Nu am reușit să le exprim recunoștința mea pentru darul de a trăi alături de ei în astă Existență. Dar trebuie să spun și să recunosc, că pentru fiecare om existența sa pe Pământ este doar un mic segment, însă foarte important din Drumul Lung al Revenirii Acasă și întotdeauna după plecare le-am urat, le-am dorit o viață mai frumoasă dincolo de cele pământești și Îl rugam și Îl rog pe Dumnezeu să le fie Călăuză mai departe pe Drumul Revenirii.
Unul dintre acei oameni care a plecat din acest Spațiu
a fost profesorul universitar Andrei ROȘCA, care astăzi ar fi împlinit 80 de
ani, unul dintre cei destoinici patrioți ai Neamului Românesc, un om puternic
cu presonalitate, cu demnitate, cu verticalitate și sinceritate deosebite.
În aceste zile se împlinesc 5 ani și 8 luni de când
s-a stins făclia unei vieţi trăite pentru societate, pentru binele ei. A plecat
din viaţă savantul, medicul, poetul, a plecat din viaţă Omul, care se bucura de
un respect deosebit din partea comunităţii medicale, a plecat în cealaltă lume.
A plecat lăsând în urmă un gol care nimeni nu poate să-l umple. A fost un Om
adevărat, plin de iubire care propăvăduia de-a lungul vieții sale Adevărul,
Dreptatea, Omenia, Cumsecădenia, Dragostea pentru oameni...
S-a stins, dar nu a renunțat la visul, dorința,
speranța de a vedea Basarabia parte a spațiului firesc românesc. Se stingea cu
ultimile cuvinte: ,,Trăiască România Mare!” Da, acestea au fost ultimele
cuvinte! Cât de mult și-a dorit ca toți conaționalii noștri, toți de pe ambele
maluri ale Prutului să aibă, să însușească sensibilitatea, simțirea lui atât de
sinceră românească! Da, el dintr-un principiu pe care-l durea mult, nu s-a
aventurat în procesiunea șirului mult prea chinuitor și mult prea umilitor de
redobândire a cetățeniei române. Deseori cu o voce însoțită de o tristețe
cutremurătoare cu o durere de nedescris în suflet se întreba: ,, De ce ar
trebui s-o fac? Eu, sunt român, m-am născut român! Ei, (făcea aluzii la
administrația Țării) ar fi trebuit să ne facă cetățeni pe toți într-o noapte!
Doar nimeni nu ne-a întrebat: Se poate să vă luăm cetățenia ? Dar din păcate nu
suntem germani.”
El avea o dragoste deosebită față de limba română și
nu permitea nimănui să-și bată joc de limbă, era un inveterat și un exigent
apărător al Limbii Române! Tot vorbind despre trăsăturile lui nu poți să nu
remarci noblețea lui care o purta în suflet. Toate ce le întreprindea și le
făcea, le făcea din tot sufletul. În nobila lui misiune de medic pe care și-a
ales-o, dragostea față de Cuvânt l-a însoțit permanent și pretutindeni. Doar un
medic adevărat de vocație, nu poate atinge desăvârșirea în profesie, dacă nu
are un suflet, nobil, bogat de bunătate și frumusețe. Aceste calități negreșit
dau naștere numai la lucruri pline de candoare, bogăție și frumusețe sufletească.
Unul dintre oamenii în halate albe împătimiți de
cuvânt și de profesie a fost Andrei Roșca, academician, profesor universitar,
doctor habilitat în medicină. S-a născut la 24 noiembrie 1941 sub Cerul
Bursucenilor, acolo în satul unde se născuse Veșnicia, satul dintre coline,
județul Bălți. Cu acest Cer Splendid al Bursucenilor, Providența a fost
Darnică, anume aici s-au născut și au văzut splendoarea Eternității alții, trei
poeți, dintre care poeți cu renume Leonida Lari și Leonard Tuchilatu.
Andrei Roșca, descendent din viță nobilă, viitorul
om-poet, viitorul om-patriot și profesor universitar își începe studiile în
școala de 7 clase din satul natal, apoi le continuie în școala medie din s.
Flămânzeni, raionul Sîngerei. Urmează studiile în Școala medicală de Bază din
orașul Chișinău. După satisfacerea serviciului militar în oraşul Tiraspol,
absolvește în 1969 Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. După un an de
studii în internatură în domeniul radiodiagnosticii, activează ca medic imagist
radiolog în spitalul satului Chișcăreni, raionul Sîngerei până în anul 1976,
apoi din același an în calitate de medic imagist radiolog, timp de 3 ani, în
Spitalul Militar din Chișinău.
Începând cu 1979, timp de peste 34 ani, activează în
Centrul de Securitate Radiologică. Ca șef, al acestei instituții, din 1989, s-a
manifestat plenar ca un manager iscusit al imagisticii medicale. A depus o
muncă asiduă în domeniul perfecționării managementului Serviciului radiologic
din Republica Moldova.
Grație spiritului de a cunoaște și a valorifica în
activitatea practică aspecte de performanță, acumulează un material bogat, care
a fost la baza tezei de doctor în medicină susținută în 1991 la Institutul
Central de Radiologie din or. Leningrad, URSS, apoi, peste 8 ani, în 1999, în Consiliul
Științific Specializat al Universității de Stat de Medicină și Farmacie
”N.Testemițanu”, susține cu brio teza de doctor habilitat în medicină ”Reforma
Serviciului radiologic din Republica Moldova în condițiile economice noi și în
perspectivă”. Din anul 2000 este Președinte și Membru fondator al Societății
Medicilor Imagiști și al Societății Bioinginerilor din Republica Moldova.
Din anul 2004 devine academician al Academiei
Internaționale de Științe în Ecologie și Securitatea Activității Vitale. În cadrul
aceleeași Academii este decorat cu medaliile ,,V.A. Legașov” (2005),, ,,Steaua
Savantului” ( 2005), ,, Hipocrate” (2006) și distins cu titlul onorific ,,Om
Emerit în Știință” (2005). În 2009 obține titlul științific de profesor
universitar. Este profesor universitar la Universitatea Tehnică adin Republica
Moldova. Pe parcursul activității sale a publicat circa 160 lucrări
științifice, inclusiv 2 monografii, manualul ”Imagistica medicală și
radioterapia pentru bioingineri”, 4 recomandări metodice. A fost ales Membru al
Consiliului Științific Specializat de susţinere a tezelor de doctorat în
domeniul Imagisticii medicale. Ultimii 3 ani a activat în Centrul Național de
Sănătate Publică în calitate de cercetător științific principal.
A fost mereu prezent la manifestări ştiinţifice in
domeniul radiologiei, imagisticii medicale și radioprotecției, dar și la cele
consacrate limbii şi culturii noastre. Este autorul textului Imnului medicilor,
Laureat al săptămânalului ”Literatura și arta” , rubrica Epigrame și catrene.
Este autorul a 3 culegeri de poezii, promotor al modului sănătos de viață pe
paginile hebdomadarului “Literatura și Arta” şi revistei “Cronica Sănătății
Publice”. Scrie poezii din 1958. A publicat cărțile:„ Remediu pentru suflet”
(2003), „Amarul vesel” (2009), „Moravuri în oglinda strîmbă” și ” Maladii
curabile”(2013). În anul 2013 a publicat poemul ”Izvorul”. „Moravuri în oglinda
strîmbă” este de fapt un dicționar explicativ umoristic care conține, în
ordinea alfabetică circa 2500 de catrene și epigrame practic despre toate
viciilre, apucăturile umane. Andrei Roșca a fost membru al Uniunii
Epigramiștilor din România. Biblioteca comunei natale îi poartă numele.
În istoria literaturii se întâmplă că mulți poeți
înnăscuți intră în acest domeniu al artei și printr-o ambiție, dar au existat
și există oameni care au început să scrie dintr-un simplu motiv: De aface
Lumea, mai Frumoasă, mai Curată, mai Bună. Din această cohortă a făcut parte și
domnul Andrei Roșca, domnia sa își dorea foarte mult prin scrierile sale să
schimbe Lumea, de a o face plină de iubire. Vorbind despre lucrarea „Moravuri
în oglinda strîmbă”, care este de fapt o lucrare titanică, o lucrare de
pionierat, o aventură literară fără asemănare, autorul are cerințe față de
versificare, un respect față de rimă și de efect cu un punct culminant
expresiv, într-un limbaj literar pot fi considerate catrene cu tentă evidentă
epigramistică. Autorul într-adevăr a depus o muncă titanică redându-le esența
umoristică. Acest volum despre năravurile și moravurile ființei umane
pământești grele culese din viața de toate zilele, este o tentativă destul de
curajoasă de a pătrunde doar numai cu condeiul în acea parte jalnică și obscură
a lumii cu tot felul de apucături urâte. Pentru ale face mai atrăgătoare autorul
le-a îmbrăcat în straie rimate.
Astăzi scriind aceste rânduri am senzația că nu am
terminat de scris acest articol despre regretatul profesor universitar,
academician, doctor habilitat în medicină, despre omul-poet, despre
omul-patriot care a fost Andrei Roșca. Cred că motivul este că el, domnia sa nu
încheiase încă multe proiecte concepute de spiritul său și strălucita sa
rațiune... El a plecat dintre noi, îi simțim permanent lipsa, ne-a lăsat un dor
și un gol infinit care nimeni nu poate să-l umple...
Nicolae Balţescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu