Romulus Cândea (n. 7/19 octombrie 1886, Avrig, Sibiu – d. 19 ianuarie 1973, Avrig, Sibiu) a fost profesor, istoric bisericesc (nehirotonit), Profesor Universitar Doctor, Decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cernăuţi între anii 1923-1924, Rector al Universităţii din Cernăuţi între anii 1925 – 1926, membru corespondent al Academiei Române din 1929, membru laic în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Cernăuţilor şi în Congresul Naţional Bisericesc, deputat şi senator din partea Universitaţii din Cernăuţi.
„În aceste clipe de înduioşată bucurie cuvine-se să ne aducem unii altora smeriţi aminte, ca o mărturisire pentru viitor, că sutele de mii de soldaţi, cari s’au mistuit pentru înfăptuirea visului secular, au căzut cu faţa îndreptată spre Alba-Iulia.
Patria-mamă, când a pornit războiul de liberare nu a pus condiţii. Patria-mamă n’a pus condiţii când şi-a trimis ce a avut mai bun şi mai preţios, flăcăii săi viteji, în gura morţii, pentru a ne aduce nouă mântuire! Patria-mamă s-a jertfit, fără să se precupeţească, a mers înainte până la marginea de mormânt, pentru a face unirea tuturor.
Ostaşii lui Ferdinand n’au făcut metafizică, la năroade condiţii nefireşti, ci cu avânt şi iubire şi-au dat pradă vieţile lor tinere tunurilor duşmane, ca pe leşurile lor, să se poată ridica, trainică, libertatea noastră. Acest lucru să nu-l uităm! Să nu-l uităm, ci să-l preţuim şi să învăţăm şi pe urmaşii noştri să-l preţuiască! Căci pe lângă umbrele lui Ştefan şi Mihai, cari stau de pază la Alba-Iulia, străjuesc şi umbrele sfinte ale mucenicilor, căzuţi în războiul de liberare, Coroana română.
Întreg trecutul nostru din cele mai îndepărtate vremi şi până în zilele atât de apropiate de aceste clipe, veghiază asupra Coroanei române. Regele nostru prin sufletul său înfrăţit cu al nostru, este urmaşul lui Ştefan cel Mare şi îndeplinitorul năzuinţei lui Mihai Viteazul. Regele nostru ne înfăţişează trecutul nostru naţional. Conştiinţa trecutului nostru ne va întări puterile pentru viitor. Şi deopotrivă ne închinăm trecutului nostru şi ne juruim viitorului nostru, când în aceste zile de bucurie strigăm cu toţii, recunoscători pentru trecut şi încrezători în viitor: Trăiască Regele!”
Romulus Cândea
ÎNCORONAREA DE LA ALBA-IULIA
Cuvântare ţinută la şedinţa festivă a Universităţii în Sala Sinodală în ziua de 17 Octomvrie 1922
Editura Institutului de Arte Grafice “Glasul Bucovinei”, Cernăuţi, 1922
Respect făuritorilor Marii Uniri!
La mulţi ani, România!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.a fost profesor, istoric bisericesc (nehirotonit), Profesor Universitar Doctor, Decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cernăuţi între anii 1923-1924, Rector al Universităţii din Cernăuţi între anii 1925 – 1926, membru corespondent al Academiei Române din 1929, membru laic în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Cernăuţilor şi în Congresul Naţional Bisericesc, deputat şi senator din partea Universitaţii din Cernăuţi.
„În aceste clipe de înduioşată bucurie cuvine-se să ne aducem unii altora smeriţi aminte, ca o mărturisire pentru viitor, că sutele de mii de soldaţi, cari s’au mistuit pentru înfăptuirea visului secular, au căzut cu faţa îndreptată spre Alba-Iulia.
Patria-mamă, când a pornit războiul de liberare nu a pus condiţii. Patria-mamă n’a pus condiţii când şi-a trimis ce a avut mai bun şi mai preţios, flăcăii săi viteji, în gura morţii, pentru a ne aduce nouă mântuire! Patria-mamă s-a jertfit, fără să se precupeţească, a mers înainte până la marginea de mormânt, pentru a face unirea tuturor.
Ostaşii lui Ferdinand n’au făcut metafizică, la năroade condiţii nefireşti, ci cu avânt şi iubire şi-au dat pradă vieţile lor tinere tunurilor duşmane, ca pe leşurile lor, să se poată ridica, trainică, libertatea noastră. Acest lucru să nu-l uităm! Să nu-l uităm, ci să-l preţuim şi să învăţăm şi pe urmaşii noştri să-l preţuiască! Căci pe lângă umbrele lui Ştefan şi Mihai, cari stau de pază la Alba-Iulia, străjuesc şi umbrele sfinte ale mucenicilor, căzuţi în războiul de liberare, Coroana română.
Întreg trecutul nostru din cele mai îndepărtate vremi şi până în zilele atât de apropiate de aceste clipe, veghiază asupra Coroanei române. Regele nostru prin sufletul său înfrăţit cu al nostru, este urmaşul lui Ştefan cel Mare şi îndeplinitorul năzuinţei lui Mihai Viteazul. Regele nostru ne înfăţişează trecutul nostru naţional. Conştiinţa trecutului nostru ne va întări puterile pentru viitor. Şi deopotrivă ne închinăm trecutului nostru şi ne juruim viitorului nostru, când în aceste zile de bucurie strigăm cu toţii, recunoscători pentru trecut şi încrezători în viitor: Trăiască Regele!”
Romulus Cândea
ÎNCORONAREA DE LA ALBA-IULIA
Cuvântare ţinută la şedinţa festivă a Universităţii în Sala Sinodală în ziua de 17 Octomvrie 1922
Editura Institutului de Arte Grafice “Glasul Bucovinei”, Cernăuţi, 1922
Respect făuritorilor Marii Uniri!
La mulţi ani, România!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu