PUNTE PESTE AȘTEPTĂRI
...
INTRE CULOARE ȘI
CUVÂNT. REVENIRE ...
(autor
Vasile Bele)
Clipă de emoție și bucurie, îmbrăcată în
toamna viselor,
pune pe tine hainele cele mai colorate
și înveșnicește Cuvântul
„La început a fost Cuvântul ...",
apoi, Dreptul Dumnezeu a luat culorile
și a făcut curcubeul
din acesta s-au născut toate celelalte
minunății
până în clipa de azi, când ÎNTRE CULOARE ȘI
CUVÂNT
emoția este punte ...
Am rugat roua dimineții
să mai rămână o clipă
să ascultăm împreună Cuvântul
și apoi îmbrățișați în lumină și adevăr,
să privim CULOAREA cerului
și roșul macilor și verdele din fiecare
primăvară
și zâmbetul curat din ale toamnelor culori
și albul zăpezilor și limpezimea unui foșnet
de vânt
sădit în culoarea viselor ...
Binecuvântarea florilor albe de crin
să vă cuprindă,
în brațele sărutului ...
Am rugat gândurile bune
să-mi fie călăuză,
iar mirul să-mi fie ocrotire,
am rostit rugăciunea de călătorie
și am pornit prietenie
să te strâng în brațe
punte să fie între sinceritatea inimilor
pentru o veșnicie
cunună de rouă și îmbrățișări
adunate în buchet de fericire
convinși că speranța, culoarea și cuvântul
ne vor fi eliberare și profunzime
în timp ce clopotul bisericii
ne va chema la rugăciune ...
S-au dezbrăcat copacii de culoarea primului
sărut
s-a născut încă un cântec de greier
s-a umplut paharul cu așteptare
s-a mai născut o punte între așteptări
s-a luminat cuvântul
și s-a născut culoarea ...
Bine te-am găsit clipă de bucurie
azi te-ai îmbrăcat în zâmbet și bucurie
pentru a cuprinde cuvântul și culoarea lui.
Azi, acestea, au rădăcini în clipa de adevăr
și fericire
doar foșnetul frunzelor și ecoul unui sărut
mai simte limpezimea unei lacrimi ...
Azi, între culoare și cuvânt,
mirul așază punte peste așteptări ...
Curând ... foarte curând ... totul se va
adeveri ...
culoarea va săruta treptele pământului,
cuvântul va naște libertate,
așteptarea va rodi ...
iar ecoul va fi o eternă REVENIRE
la tine,
clipă de bucurie și emoție înmiită ...
Totul, are mirosul culorilor
CUVÂNTUL a rămas în așteptarea
CULORILOR de curcubeu ...
Azi, plâng de fericire toamnele
adunate în sufletele sincerității noastre ...
rodul lor ... este și al cuvântului
născut din libertate
între două culori
sinceritate și prietenie,
dumnezeire!
Chiuzbaia, 4 noiembrie
2021
Ziua I.
Plecăm spre tine,
prietenie
Plecăm spre tine, emoție! Doamne ajută!
Nu! Nu, e vis! Nici ficțiune! Am poposit acasă
la niște buni prieteni. După un „pic de drum", e adevărat. Dar, când
pornești cu rugăciune și cu gândul bun, Bunul și Dreptul Dumnezeu, te apără și
te ocrotește. Am venit ca „vântu!", vorba ardeleanului. Drumul bun. Nu
prea aglomerat. Baia Mare-Cavnic-Budești-Bârsana-Săcel-Moisei-Borșa, e adevărat
câțiva zeci de kilometri (aprox. 150!), nici nu știu cum i-am parcurs. Doar cât
eram în Borșa!
Am început să urcăm Prislopul! O minunăție.
Splendoare de toamnă. Indicatorul îmi spunea Cârlibaba 50 km. Iacobeni 80. Ce
să mai zici? Munte. Verde. Pădure de brad. Fără aglomerație. Ici și colo mă
abat cu privirea de la drum. Privesc, fracțiune de secundă, să fur din
frumusețile naturii. Splendid. Așteptăm clipa revederii cu cei dragi.
Parcă visam - pupici, chiuituri, îmbrățișări. Revedere cu emoție. Îmi doream
acest lucru. Cu sinceritate. Cu emoție. În vârful Prislopului (hotar mejdă
Maramureș-Suceava), Sfânta Mănăstire din Prislop. Nu ne-am oprit. Dar, ne vom
opri la întoarcere. Doamne ajută!
Coborâm, șerpuind, printre frumusețile
naturii. În stânga bucurie și frumusețe de toamnă. În dreapta la fel. Am fost
pe aici și în perioadă de iarnă. Totul nins. Alb. O binecuvântare. Și verdele
pădurilor. Imensă bucurie. Am fost și primăvară. Va trebui să repet ...
binecuvântarea lui Dumnezeu. Eram atent la drum și totuși mă gândeam la
prieteni și prietenie. Ce frumos este când sinceritatea inimilor se unește cu
prietenia adevărată! Nu mă mai gândeam la nimic altceva - frumusețe și
prietenie și dumnezeirea ocrotitoare. Raiul de pe pământ. Și-ți mulțumim,
Doamne!
Știam că din partea cealaltă a țării, veneau
alți prieteni. De fapt ... O bună și sinceră prietenă, aducea în suflet
frumusețea nufărului ... și pește! Din Cetatea Slănicului (Slănic-Moldova),
porneau spre inima Sucevei, Ticu și Nela - alți buni și minunați prieteni.
Oameni frumoși și la chip și la vorbă. Oameni cu credință în Dumnezeu. Poate și
acest lucru ne adună. Și știu că am dreptate. Cultul sincerității al prieteniei
adevărate ...
Wow. Mă gândesc la pește și la nuferi. Mi-i
dor. De oameni, de locuri, de fapte. Sigur va fi o cină grozavă. Altă poveste.
Cu „de-ale gurii!" ... Bucuria întâlnirii era înainte de toate. Mâncam și „posmagi".
Nu de foame! De dragul prieteniei și al revederii. Țara Dornelor. O parte din
frumoasa noastră Bucovina. Valea Putna. Pojorâta. Vicov (minunatul Vicov al
distinsei Sofia Vicoveanca!). Câmpulung Moldovenesc. Oraș frumos. Zonă
binecuvântată de Dumnezeu. Raiul din România.
S-a oprit și ploaia care ne-a însoțit „una-întruna!",
până la Borșa. Țara Dornelor și Bucovina ne-au primit „cu soare3 și cu puțină căldură".
Și totuși prea cald pentru acest început de noiembrie. Cu gândul la prieteni și
prietenie, dar și la Dumnezeu, alergăm înspre Cetatea Moldovei.
Ieșim din șoseaua principală. Doar 3
kilometri. Spre mănăstirea Voroneț. Am călcat timid, parcă, pentru a nu deranja
ceva sau pe cineva. Am căzut în genunchi, am împreunat mâinile, am rostit o
rugăciune și ne-am gândit la toți cei dragi. Ne-am gândit la prieteni. Ne-am
gândit la cei rămași acasă. Ne-am gândit la cei bolnavi. La cei sănătoși. La
neprieteni, chiar și la ei ne-am gândit! Pentru toți ne-am rugat. Să fie iubiți
și ocrotiți de Dumnezeu. Apoi, făcându-ne semnul Sfintei Cruci, rostind
rugăciunea „Doamne ajută!", am pornit spre următorul popas, de care eram
tot mai aproape - Suceava. Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns cu bine. În rest
... visare! Și povestea continuă. La fel și bucuriile.
Din frumoasa și minunata Deltă, pește (ciorbă,
grătar, mujdei). Din Slănic, un vin ... de cinci stele. Cuvintele mi-s seci.
Totul a fost peste măsură. Sarmale. Wow! Bune și multe. Ca la nuntă. Plăcintă.
Hai că, sigur, v-am făcut poftă. Eram împreună și cu Dumnezeu. Mulțumim,
Doamne, pentru tot și pentru toate. Am râs. Ne-am bucurat.
Am fost fericiți că Dreptul Dumnezeu ne-a unit
și ne-a adunat. Mulțumesc nașelor literare (Nela și Olga!). Mulțumesc, Ticu!
Apropo ... în cinstea fârtatului am ridicat paharele (pline!) și am închinat.
Nu trecuse multă vreme de la ziua lui. Și i-am cântat LA MULȚI ANI! Să ne
trăiți dragi prieteni. Să fiți sănătoși și fericiți. Mulțumesc pentru că
sunteți!
Și, clar ... Mulțumim gazdelor, boieri
dumneavoastră, fam. Rusu (Limona și Narcis), pentru extraordinara primire. Ce
mai pot rosti? Să fiți sănătoși! Totul a fost peste măsură. Repet ... ca la
nuntă. Era „prânzul miresei". Doar, „Prietenii știu de ce?". Doamne
ajută! A urmat o seară de poveste. Poezie. Gânduri. Planuri. Proiecte. Nu! Nu e
vis! Și nici ficțiune ... încă suntem în frumoasa Cetate a Sucevei. Sâmbătă?
Alte drumuri. Alte povești. Alte emoții. Povestea continuă ...
Ziua a II-a
Azi, măsurăm timpul în sinceritate și emoție ...
(din jurnalul unui călător)
Motto:
Dacă plâng ... sunt lacrimi de fericire !!! Sunt cel mai bogat om din lume,
am cea mai numeroasă familie de frați și surori de pretutindeni. FRAȚILOR!!! Va
iubesc și mereu vă aștept sub acoperișul inimii mele, la un pahar de vorbă, la
o sârmă, la un zâmbet și la o lacrimă de bucurie pe care să o împărțim între
noi. Vă pup pe toți!
Mulțumim, Doamne, pentru fiecare dar pe care l-am primit.
Faptul că ne-am întâlnit prieteni și am legat prietenii pentru o veșnicie,
pentru mine spune multe. După noaptea petrecută la Suceava, la prietenii de
aici, (mulțumim din adânc de suflet, fam. Limona și Narcis Rusu), ne-am trezit „cu
noaptea-n cap", din cauza emoțiilor, care nu ne dădeau pace. Ne aștepta
încă drum lung. Am servit cafeaua de dimineață și, cu gândul la Dumnezeu, am
pornit spre ținta finală. Am spus, în gând, „la revedere" județului
Suceava.
Între timp mai vorbesc și cu alt prieten din zonă. Ne
promitem revederea. Voiam să îi fac o surpriză. Să nu îi spun nimic, să nu îl
anunț nimic. Să îi dau telefon când sunt în Siret. M-a „prins". Drag
prieten, abia aștept să ne revedem. Fie și pentru o strângere de mână și o
îmbrățișare. Dar, amânăm întâlnirea cu poetul Cezar Haiura, căci despre el este
vorba, pentru când ne vom întoarce. Dacă toate merg bine. „Pe luni!".
Doamne ajută! Și, bucuroși ne continuăm drumul. Ieșim din județul Suceava și
intrăm în județul Iași.
Gândurile nu mă lasă în pace. „Ce o fi? Cum a fi? Cum va fi
la vamă? Cum va fi întâlnirea de la Ungheni? Ce o să le spun?". Și încă
alte, asemenea, „o mie" de gânduri și frământări. Evident din cauza
emoțiilor. Sau rutina întâlnirilor? Și una și alta! Ajungem în vama Sculeni
(Iași). Nu e prea aglomerat. Urăsc statul la rând. Așteptarea. Nu avem parte de
așa ceva, precum îmi închipuiam. Câteva mașini doar. Treaba merge „ca pe
roate". Control vamal. Cartea de identitate. Buletinul Covid. Avem. (Ups
... avem certificatul de vaccinare, să ne înțelegem!).
Întrebări banale, gen „Unde călătoriți?". „Spre frații
noștri din Moldova! La o activitate literară, aici aproape. La Ungheni". „Ce
aveți în portbagaj? Deschideți-l, vă rog!". Înăuntru, plin. Genți. Cărți.
Nimic altceva. De fapt, controlul de rutină. Nimic ieșit din comun. Ne-am
bucurat când am scăpat și ne-au dat liber. La fel și în vama din Republica
Moldova. Foarte elegant. Adevărați profesioniști, mereu de veghe la hotare. Ne
urează drumuri bune și ... Suntem liberi. În altă țară. Oare ... ? Cândva eram
un tot. Azi, în urma unui „Tratat", suntem rupți în două. Despărțiți de
Prut. Dar vorbim românește. Trăim în spirit românesc. Ne este dor unora de
alții. Prutul ne știe istoria cel mai bine. Și Bunul Dumnezeu. În rest, drumuri
ca pe la noi. Oameni ca pe la noi. Nimic ieșit din comun. Simplitate. Gândul
bun îndreptat spre Dumnezeu.
Imi pare rău că nu am pus în bagaj și cele câteva poezii,
(premiate, de-altfel!) cu și despre Republica Moldova. Zic în sine ... („poate
le mai găsesc în arhiva facebook!"). Nici nu le-am căutat. Mă las „păgubaș".
Data viitoare. Pe-atunci vor fi apărute într-un volum. Mulțumesc, Lhana
Roma-Nova pentru provocare. În sfârșit ... Cred că va fi bine. Sunt convins.
Doar câțiva zeci de kilometri. Nu prea mulți, dar știu că inima îmi era cât „un
purice".
Ajungem, cu ajutorul lui Dumnezeu! Hotel „Vila Verde".
Frumos. Curat. Liniște. Camera 311. Ia bagajele. Wow ... Un dulap întreg. Mereu
promit că nu voi mai lua multe lucruri cu mine. Niciodată nu reușesc să mă
încadrez. Poate data viitoare. Da! Poate ... Dă, Doamne, așa să fie! (P. S. Nu
cred!). Urmează întâlnirea cu cel care a făcut invitațiile de participare -
prof. conf. Victor Cobzac (predă la Chișinău). O întâlnire de suflet. Oameni
minunați și extrem de primitori. S-au pregătit și dumnealor pentru această
întâlnire. Și iar emoție. Din ambele părți. Petrecem o seară de vis. Pe chipul
fiecăruia se vedea explozia de bucurie. De fericire. Trăirea. Astea, nu se pot
ascunde. Când ești sincer, nu ai cum. Ne era dor de o asemenea întâlnire. Bunul
Dumnezeu le rândulește pe toate. Și iar mulțumim Domnului ... Zâmbete.
Îmbrățișări. Fericire pe chip și în suflet. Inimi care bat la fel. Oameni care
gândesc la fel. Suflete ce rezonează.
Ospitalitate dusă la cea mai înaltă treaptă. Prietenie
înmiită. Fiecare clipă, o imensă frumusețe. Emoțiile și zâmbetele, evidentă
sinceritate. Priviri sincere. Suflete sincere. Și totuși, cuvintele mele
sărace, în a reda exactitatea faptelor. Fie binecuvântată această clipă și
răsplătită gazdelor înmiită în sănătate și bucurii. Și-acum îmi aduc aminte de
vorbele unei prietene: „Bucurie dăruiești, bucurie primești! Rău faci, rău
primești!". Nu am simțit cum au trecut orele petrecute împreună. Fiecare
radia a fericire, a prietenie. Nici somn nu ne era. Nici oboseala drumului nu
am mai simțit-o! Nu mai era loc și pentru ele. Unde să le mai pui?
Despre domn profesor Victor Cobzac, nu voi face azi rostire.
Un munte de prietenie și sinceritate. Original. O sinceritate adevărată și
curată. Te împrietenești cu Domnia Sa, din prima clipă. Nu ai cum altfel. Nu ai
de ales. Nu ai altă variantă. Credeți-mă! Aici, în casa domnului profesor,
sinceritatea și prietenia sunt precum Rugăciunea și Dumnezeu. Mulțumim, domn
profesor Victor Cobzac, pentru această minunată lecție de viață ... această
frumoasă lecție despre a fi! Ne-am luat „la revedere!", deși am mai fi
zăbovit în casa și la masa Domniei Sale. Dar, ne aștepta o nouă și frumoasă zi.
Ne trebuia o clipă de odihnă pentru a face loc altor emoții. Aaaa ... să nu
uit. Pozele din arhiva personală, spun același lucru. „Bine te-am regăsit clipă
de bucurie și emoție înmiită ... Bine te-am regăsit prietenie adevărată!".
Mulțumesc, domn profesor, Victor Cobzac! Respect și prețuire
profundă ... cu bucurie și fericire că am întâlnit și asemenea minunați oameni.
Garantez că aceleiași sentimente de bucurie și emoție le-au
trăit și Ionica Bandrabur (fam. Bandrabur), Limona Rusu (fam. Rusu), Olga
Văduva, Viorica Cornea și Cristina (jumătatea vieții mele) ...
(Ungheni,
7 noiembrie 2021)
„Cu prietenie și respect profund, gânduri
sincere pentru prieteni minunați", este dedicația ,,rămasă, pe
cărțile", dăruite bunului prieten, prof. Victor Cobzac, azi, 7 noiembrie
2021, la Ungheni, (Republica Moldova), unde ne-am petrecut acest sfârșit de săptămână.
Mulțumim pentru invitația la evenimentul
dumitale domnule profesor Victor Cobzac.
Mulțumim pentru primirea și ospitalitatea de
care ne-am bucurat la dumneavoastră. Mulțumim Bunului Dumnezeu pentru că a
învrednicit întâlnirea și revederea aceasta. Totul a fost extraordinar -
bucurie, emoție, prietenie.
Printre altele, este vorba despre volumele
colective, semnate în colaborare cu poetul popular Nelu Danci:
- Literatură populară,
Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olănesti, 2021;
- Fârtăția la Chiuzbaia,
Editura Mircea cel Bătrân, 2021;
- 100 de sfaturi pentru
tinerii căsătoriți, Editura Maestro Tip, Fersig MM, 2014, în colaborare cu
Gheorghe Ursan;
- Ghiță Blidar. Un om
între artiști, un artist între oameni, *coord. Vasile și Cristina Bele,
Ramona și Gheorghe Ursan și prof. Florica Jurasko;
- Vasile Boiciuc Rogneanu
- rapsod popular. Horitorul de pe Valea Ronișoarei, Editura Sitech,
Craiova, 2019, *coord. Vasile și Cristina Bele, Ramona și Gheorghe Ursan și
prof Florica Jurasko;
- (volum personal) Poezii
populare, Editura Armonii culturale, 2019, semnat poet popular Nelu Danci;
- (volum personal) Al
optulea cer, Editura Editgraph, Buzău, 2021, semnat Emil I. Bozga;
- revista „Amprentele sufletului”, nr. 3, martie 2021;
- revista „Amprentele sufletului”, nr. 4, aprilie 2021;
- revista „Din vatra satului”, „Poezie contemporană dedicată
Centenarului Marii Uniri. 1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2018;
- Cartea nunții de aur,
Editura Armonii culturale, Adjud, 2016 - volum personal Vasile Bele;
- Eu, mire de rouă. Tu,
mireasă de lacrimi, Editura Armonii culturale, Adjud, 2020, în colaborare
cu poeta Florentina Danu;
- exemplare din revista „Nord literar”, Baia Mare;
- Spectacole artistice, autori Maria Săplacan și Valeria Man, (20 de
exemplare), Editura Pro Transilvania, București;
- Singurătatea poetului,
autor Gelu Dragoș, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2021;
- vol. III, Antologie de
texte. Recenzii de cărți personalități ale literaturii contemporane. Sincerus
verba, coord. Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci;
- revista „Moldova literară”, mai multe exemplare și numere
diferite;
- revista „Contraste culturale”;
Iertare, titluri și autori mai am adus, dar nu
am timpul necesar pentru a le mai aminti aici. Le-am dăruit atât prietenului
Victor Cobzac cât și, prin Domnia Sa, Bibliotecii orășenești Ungheni, Republica
Moldova.
Mulțumesc, Limona și Narcis Rusu pentru atâta
sinceritate și prietenie!
Mulțumesc, Ionica și Ticu Bandrabur, pentru
prietenia și sinceritatea voastră!
Mulțumesc, Olga Văduva și Viorica Cornea,
pentru „echipa care am facut-o" împreună (n.a. am călătorit în aceeași
mașină).
Mulțumesc, Cristina pentru acest mini
concediu! Te iubesc!
Să ne vedem sănătoși! Doamne ajută! Sigur că
voi reveni cu detalii într-un semnal/jurnal editorial.
Ungheni, Republica
Moldova, 7 noiembrie 2021, Hotel „CASA VERDE".
„Casă, dulce casă!”
(din jurnalul unui călător prin
emoție!)
După un tur de exact 1001 de kilometri (kilometraj plecare
19308; kilometraj sosire 20309), cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns acasă!
Mulțumim, prietenilor pentru că ne-au bucurat, ne-au primit și ne-au oferit tot
ce aveau dumnealor mai bun. Mulțumim, fam. Limona și Narcis Rusu! Mulțumim,
fam. Ionica și Constantin Bandrabur, pentru frumusețea clipelor petrecute
împreună și pentru marea voastră prietenie. Mulțumim, minunată și mereu
spirituală Olga Grigorov - inclusiv pentru minunatele preparate dăruite.
Mulțumesc, prietenilor pe care i-am cunoscut personal în
acest context: Viorica Cornea, Mihaela și Petru Daniel Ciubotariu (BT).
Mulțumesc, prietenilor din Republica Moldova, pe care i-am cunoscut personal
sau/și cu care am și făcut schimburi de carte: Geta Lupovanciuc, Vasile Lupu,
Aliona Leșanu, Natalia Pântea.
Mulțumim, prof. conf. Victor Cobzac! De trei ori, mulțumim!
Și încă de un milion! A fost un eveniment de suflet, pentru oameni de suflet,
organizat cu suflet și simțire emoțională. Spontaneitate. Prietenie. Iubire.
Zâmbet. Muzică și iar prietenie. Lume bună. Clar, s-a ținut cont de condițiile
pandemice impuse. O atmosferă de vis. Vorbe frumoase meritate. Pe bune!
Am petrecut împreună clipe de bucurie și emoție puternică.
Ne-am bucurat împreună de o zi superbă, martori fiind, la unul dintre cele mai
minunate evenimente culturale, organizate de prof. conf. Victor Cobzac, la
Ungheni („acasă" la Domnia Sa), vorba moderatorului (custodelui): „pentru
prima dată, Victor Cobzac, organizează la Ungheni, acasă la dumnealui, o
expoziție de pictură și sculptură".
Ne-am simțit ca acasă. Și cred că așa va fi mereu. Chiar
dacă ne desparte „un gard de sârmă", granița sau vama, mereu sentimentul
de frățietate, va fi prezent. Cred în acest lucru ... Nu mai putem schimba
nimic, dar putem să simțim și să gândim în același fel. Să fim pe aceeași gând.
Să rezonăm ca frații. Să ne spunem frați. Uite ce face un pact ... un tratat!
Așa a fost să fie! Dar Dumnezeu știe că dragostea de frate nu se risipește
niciodată. Niciodată!
Ar fi foarte multe lucruri frumoase de spus și sunt convins
că ele vor fi spuse. Cred, și iar cred, că astfel de evenimente înfrățite, vor
mai fi organizate. Acum, atât! Iertare ... (dacă 5 zile am fost domn, este
cazul să mai și muncim, zic eu, așteptându-vă în clacă!) ...
Închei, dar nu înainte de a mai rosti un mare și din adânc
de suflet mulțumesc, pentru darurile minunate ce le-am primit, de la
Dumneavoastră, dragi prieteni. Mă bucur că ziua este scurtă, că nopțile sunt
lungi - clar, un motiv de a „pune mâna pe carte". Știți emisiunea ... „Te
așteaptă o carte!"? Perfect. Și pe mine mă așteaptă câteva zeci ... Cred
în sintagma „vine și vremea lor!". Iată, cărțile:
- Prologul marilor iubiri, vol. 2, Editura
Tehnica-Info, Chișinău, 2015 Victor Cobzac;
- Întoarcerea stelelor, vol. 1, aceeași
editură și același autor;
- Poezii îngemănare, Antologie, vol. III,
(Suceava - Chișinău), 2020, Editura PIM, Iași, Limona Rusu & Victor
Cobzac;
- Poezii îngemănate, Antologie, vol. 1,
(Botoșani - Chișinău), Editura Tehnica-Uri, Chișinău, 2017, Mihaela
Ciubotariu & Victor Cobzac;
- Poezii îngemănate, „REZIST", Antologie,
vol. II, (Chișinău - Londra), 2019, Editura Tehnica-Info, Chișinău, Ana
Podaru (fie iertată!) & Victor Cobzac;
- Poezii îngemănate, Antologie, vol. IV, „Muguri
de dor", 2020, Editura PIM, Iași, Limona Rusu & Victor Cobzac;
-
Geta Lipovanciuc, În zbor prin tot ce-i
sfânt, Casa Editorial-Tipografică ,,Bons Offices", Chișinău, 2021;
-
Geta Lipovanciuc, Descoperă-te prin ȘAPTE
- 7, Editura Liric Graph, Făurei, 2021;
-
Maria Tomița Corini, În liniștea gândului,
Editura Pontos, Chișinău, 2006;
- Politica nu e cruce de-nchinat, Aforisme și
citate, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2018, Florea Dudiță;
- Exerciții de autocunoaștere, Editura
Universității Transilvania, Brașov, 2018, Florea Dudiță;
- Amurgul tăcerii, Editura Tehnica-Info,
Chișinău, 2016, Natalia Pântea;
- Antologie de poezie internațională. Tabăra
de vară - Grai românesc. Dunavățul de Jos - Tulcea, Editura Liric Graph,
Făurei, 2019, coord. Ionica Bandrabur & Violeta Bobocea;
- Năluca de dar, Editura Liric Graph,
Brăila, 2019, Limona Rusu;
- Drumul spre tine, Editura PIM, Iași,
2019, Limona Rusu.
La asemenea daruri minunate, nu-ți mai dorești nimic
altceva, decât timpul necesar pentru a le citi. Repet, din adânc de suflet,
mulțumirile!
Doamne ajută!
Chiuzbaia, 10 noiembrie 2021
GETA LIPOVANCIUC
ȘAPTE. DECOPERĂ-TE PRIN ȘAPTE
(semnal editorial; autor Vasile Bele)
7 (șapte) zile-n săptămâna,
Nu le numeri pe o mâna!
7 (șapte) frați și 3 surori,
Pentru părinți sunt comori.
O comoară am și eu,
Darul de la Dumnezeu.
Se numește, scurt și clar,
7 (șapte) ... un volum primit în dar,
De la Geta Lipovanciuc,
Să o citesc mă apuc.
Dar mai înainte și întâi,
Despre 7 (șapte) eu vă spui,
Mulțumesc ... și-am sărutat,
Mâna ce cartea mi-a dat.
Și acuma dragii mei,
7 (șapte) e 4 plus 3,
Dar poate la fel să fie,
O carte de poezie.
Da! Și aveți mare dreptate ...
7 (șapte) chiar este o carte!
Socotind, altfel și noi,
7 (șapte) este 5 plus 2!
Pot socoti ca nebunul,
7 (șapte) e 6 plus 1
Și oricum vei calcula,
Tot de-o carte eu voi da!
7 (șapte) vieți dac-aș trăi,
Imediat o voi citi.
Dar în carte ce-o să fie?
7 (șaptele)-i și poezie!
Și acuma dragii mei,
Eu, vă spun 7 (șaptele) ce-i:
„Simbolul
vieții, un martir,
Prin
taină și prin fapte
Și
numărul cel uns cu mir,
E
simpla cifră șapte"
(prima strofă, din poezia ȘAPTE)
7 vieții dacă ar fi să cer,
taina iubirii și umbra sărutului,
îmi vor lumina cărările ce duc spre eternitatea clipei
rătăcirile tac și nasc emoție
bucuriile dăruite îmi sunt răsplătite cu
7 sărutări și 7 strângeri în brațe,
7 iubiri petrecute-ntr-o noapte,
7 poeme și încă multe alte,
7 poeme și încă 77,
Le voi trece într-o carte!
7 cifră unsă cu mir!
„E al desăvârșirii semn
Și, în esență - magic
Și al Creației îndemn,
E singur, vag și tragic".
(strofa a doua, același poem).
Și poezia continuă! Curge. Lin spre inimile avide de frumos.
Cine este autoarea Geta Lipovanciuc? O bună prietenă pe care abia am
cunoscut-o. La Ungheni - Republica Moldova. Bună prietenă și cu prietenul comun
Victor Cobzac. Așa se nasc prieteniile adevărate. Din și prin prieteni
adevărați. Geta Lipovanciuc - o prietenă talentată, chiar foarte talentată.
Personal, cu dedicație și iscălitură, mi-a dăruit două volume de poezie - În zbor prin tot ce-i sfânt (pe care
doar am răsfoit-o) și acesta, Descoperă-te
prin ȘAPTE, (pe care l-am citit și despre care încerc să scriu un scurt
semnal editorial).
Geta Lipovanciuc - o prietenă cu dar și har de la Dumnezeu.
Un om minunat. O voce minunată. Stiu asta, sigur, pentru că ne-a dăruit câteva
cântece, pentru a pune și mai multe emoții, celor care le-am adunat deja! Ne-a
cântat din creațiile Domniei Sale, dar și cântece pe text semnat de Victor
Cobzac. Rai și binecuvântare. Nu ți-ai fi dorit ca ziua să se termine vreodată.
Iată, o frântură din sufletul poetei Geta Lipovanciuc. Ce
crede Domnia Sa, despre oameni și lume, sau despre oameni și viață (citez din
coperta IV!): „Adesea, trecând prin viață, vrei să-ți iai zborul, dar simți că
ceva te ține, te trage înapoi. Și îți dai seama că multe încă nu știi, că mai
ai ceva de învățat, că ai nevoie să te descătușezi, pentru a atinge înlături.
Poate că nu te-ai gândit îndeajuns la lucruri importante sau poate că nu ai pus
preț pe adevăratele valori, care contează cel mai mult? În paginile acestei
cărți vei găsi lumina coborâtă peste nenumărate adevăruri și, în final, vei
descoperi renașterea ta spirituală, prin schimbarea atitudinii față de tot ce
te înconjoară, prin crearea de aripi ce te vor încuraja să schimbi tu lumea și
nu invers".
Geta Lipovanciuc - omul (sau poetul!), care iubește lumina
și adevărul. Cea care prin cuvântul rostit și scris, crează punte de legătură
zbor și viață, între adevăr și dumhezeire. Cea care iubește lumina și caută
mereu trupul sincerității. Dacă în jurul nostru sunt mulți semeni care caută
aceleași valori și nu le găsesc, iată, Geta Lipovanciuc, ne arată că acestea
pot fi ușor descoperite. Fără mare sau multă trudă. Prin metode extrem de
simple - sensibilitate, iubire de aproape, adevăr, cuvânt sau chiar lumină. Voi
continua să citez din poemul 7 Șapte:
E și prea mult, și prea puțin,
E dur și e pacific,
E-al curcubeului destin,
Cu colorit mirific.
Păcate șapte sunt la zid,
Dar și virtuți sunt șapte
Și-n șapte părți e împărțit
Și cerul,-n neagră noapte.
Doar șapte trepte-n paradis,
Te-așteaptă, drag creștine,
Minuni tot șapte în abis,
Au fost în lumi străine.
Iar muzică de vrei să beai,
Cu șapte blânde note,
Măsori de șapte ori, de vreai
Să zbori printre mascote.
Și-n șapte zile s-a creat,
O lume, infinitul,
Iar cifra șapte te-a vegheat,
Să-ți pipăi asfințitul,
(p.
7), iată, poezie așezată chiar la pagina 7. Așa s-a vrut? Sau, așa a fost să
fie? Dacă la această dilemă ne poate da un răspuns doar autoarea, un lucru este
clar ... acest poem este complet și complex, pe cât de simplu.
Poeta ne propune un excurs, de la Facere, („Și-n șapte zile
s-a creat,/ O lume, infinitul!"), la Cele șapte minuni ale lumii -
Piramida lui Keops (din Gizeh), Grădinile suspendate (din Semiramide), Templul
Artemis (Zeița din Efes), Statuia lui Zeus (din Olympia), Colosul din Rhodos,
Farul din Alexandria și Mausoleul din Halicarnas.
În același poem 7 ȘAPTE,
poeta, printr-un singur vers („Doar șapte trepte-n, paradis"), ne dezvăluie
o impresionantă lecție de viață și de rugăciune ... nimic altceva decât, „cele
șapte trepte ale rugăciunii", un adevărat curs/seminar științific cu și
despre rugăciune, despre rostirea și puterea ei, o lecție despre
spiritualitatea din toate veacurile.
Iată cele șapte trepte ale rugăciunii: (1). rugăciunea
limbii, a gurii sau glasului - prima sau cea mai de jos treaptă; (2).
rugăciunea minții sau „rugăciunea cu un picior" sau „zbor cu o
aripă"; (3). rugăciunea inimii sau a minții, mintea fiind „centrul ființei
umane"; (4). rugăciunea văzătoare, cea care „face sufletul să-l vadă pe
alt suflet ce merge la cer"; (5). rugăciunea de sine mișcătoare - o
rugăciune de sine „pururea mișcătoare"; (6). rugăciunea în extaz sau în
uimire și (7). rugăciunea contemplativă sau duhovnicească.
Nu cred să mai fi întâlnit în toată literatura citită vreun
poem asemănător și atât de cuprinzător. Nu cred! Sau, în acest moment nu îmi
aduc aminte de unul asemenea.
(REVIN)
******
Iubito,
de 7 (ȘAPTE) ori de câte 7 (ȘAPTE)
am
să te acopăr cu sărutări de rouă,
și-mpreună
cu izvorul de mir
vom
răsfoi ALBUMUL tinereții noastre.
Doar
gândul va număra ANII de fericire,
pentru
ca mai apoi curcubeul să prindă
apusul
unui val neterminat ...
Să
ne amintim de cupa cu vise
și
de covorul de vânt moale
AVEAM
același timp și viitor pentru
îmbrățișarea
răsăritului.
La
umbra copacului înflorit
s-a
așezat un fluture
Doar
greierul adormit AȘTEAPTĂ-UN CÂINE de pluș
Pentru
a cerne împreună amintiri
Cu
BANUL din poveste ...
Ecoul
trimitea visele la culcare
iar
CARTEA viselor care se împlinesc mereu
stă
pe raftul unei biblioteci din
CASA
CU MULȚI COPII.
Praful
de stele împinge COMOARA
din
labirintul inimilor cinstite
spre
stâncile celor doi îndrăgostiți.
CÂND
vor înflori visele
boabele
de fericire cern amintirile
prin
ochii lui Euterpe.
CE-AR
FI dacă ar dispărea libertatea?
CINE
A VĂZUT cuibul viselor?
A
mai trecut un veac din viața macilor
Și trimite
greierului solie de rouă.
DE
CE clipa ce trece devine amintire?
Și
alte întrebări pentru care merită
Să
cauți un răspuns!
DARUL
cel mai de preț este lumina,
DESCHIDE
UȘA pentru a intra cuvântul ...
Și-mpreună
cu FERICIREA mângâierea prinde rădăcini.
GRĂBEȘTE-TE
să apuci trenul cu iluzii
dar
IA AMINTE ... gara este în inima ta ...
Rugăciune!
Speranțe!
Visare!
Lumină!
ICOANA
DIN TINE rostește o rugăciune ...
Te
voi aduna în inima mea
Bob
de speranță și voi aștepta să te faci
INVIZIBIL
... Așa vei ajunge să culegi
7
(ȘAPTE) flori albe de crin pentru a le dărui
celor
7 (ȘAPTE) dimineți de rouă.
Și
... s-a făcut ziuă!
(N.A. Ce apare cu majuscule, sunt titlurile
poeziilor din volumul 7 ȘAPTE)
********
Dacă avem cele 7 minuni ale lumii, sigur avem și 7 păcate
(mândria, invidia, desfrânarea, iubirea de arginți, lăcomia, lenea și mânia) și
7 virtuți (curățenia trupului sau castitatea, milostenia sau caritatea,
hărnicia, răbdarea, modestia sau smerenia, bunătatea și cumpătarea).
Volumul Șapte,
apărut la Editura Liric Graph, Făurei, 2021, 96 p., ISBN 978-606-8835-79-2, are
un Cuvânt înainte, ce aparține autoarei, care afirmă: „Te-ai gândit vreodată
cât de importantă este cifra șapte? Cifra șapte este simbolul perfecțiunii
divine, al desăvârșirii lui Dumnezeu. El a creat Pământul în șase zile, iar în
ziua a șaptea s-a odihnit. Încă de la creațiune, Dumnezeu ne-a introdus ideea
de săptămână ca timp, care are șapte zile, ultima fiind ziua de odihnă".
Un volum
interesant din toate punctele de vedere. Să nu uităm că fiecare poem are câte
șapte strofe.
Te felicit,
bună prietenă! Un volum perfect. Cuprinzător. Susținut. Și foarte frumos
elaborat.
Vă mulțumesc cu sufletul, stimate Vasile Bele, pentru
acest text care mă onorează!!!
Am citit aici cuvinte scrise cu sufletul, am pătruns în
tainele unor dezvăluiri care le-am subînțeles în tot ce e glăsuit în paginile
cărții, am rămas surpinsă de felul inedit de a elucida anumite aspecte ce ar
pune punctul pe „i” în descoperirea straielor metaforice. Am găsit în cordul
acestei descrieri alese fărâme din gândurile ce-mi creau nesomnul în clipele
când scriam această carte!!!
Gratitudine și reverență, suflet extrem de mare și
distins OM al scrisului!!!
Fie blagoslovită secunda când bunul Dumnezeu a îngăduit
să treceți Prutul!!!
P.S. Ce ține de întrebarea Dumneavoastră (poate retorică)
despre așezarea în pagina 7 a poeziei „ȘAPTE”, răspund laconic: așa a fost să
fie - întotdeauna las ca Marele Creator să decidă pentru mine și-I mulțumesc
pentru grija ce mi-o poartă din ceasul venirii mele aici, pe pământ.
VASILE BELE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu