Două cariere politice fulminante şi nemeritate, Viorica Dăncilă şi Florin Cîţu

Deşi unora li s-ar putea părea o comparaţie deplasată, în realitate Florin Cîţu s-a regăsit în poziţia fostului lider al PSD, Viorica Dăncilă. Ambele partide mari au scos din anonimat figuri noi, ambele partide au constatat că s-au înşelat oferind cea mai importantă funcţie a unei formaţiuni politice unor oameni fără experienţă, fără carismă, fără pregătirea şi calităţile necesare unui lider.

Dacă Viorica Dăncilă a ocupat maximul din tot ce i se putea oferi unui politician: preşedinte de partid, funcţia de prim ministru, candidat prezidenţial, PNL i-a stopat lui Florin Cîţu cariera politică după ce i-a oferit funcţia de ministru, prim ministru, preşedinte al partidului, preşedinte al Senatului. Ascensiunea politică pe cât de fulminantă, pe atât de nemeritată, i-a fost întreruptă brusc aproape în unanimitate de organizaţiile teritoriale liberale care au cerut organizarea unui congres extraordinar. Florin Cîţu le-a luat-o înainte şi şi-a dat demisia.

Motivul invocat de el nu poate fi luat în serios. Crede că a supărat partidul pentru că a criticat PSD-ul care a împiedicat reformele propuse de el. Părerea generală este că lua decizii de unul singur şi vorbea prea mult şi cam aiurea. S-a autocaracterizat singur ca liberal şi vocal. Nici una, nici alta nu este o calitate în sine.

Politicieni mediocri au fost şi vor fi în toate partidele. Promovări nemeritate pe linie de partid au fost şi vor fi mereu, dar important este să nu se ofere pe tavă funcţii pentru care nu sunt pregătiţi.

Din demisia lui Cîţu, care seamănă mai degrabă cu o demitere, PNL aproape a reuşit să facă o sărbătoare.

Forul de conducere a propus organizarea unui congres extraordinar pentru alegerea unui nou preşedinte. Se pare că va fi un singur candidat: Nicolae Ciucă. De ce Nicolae Ciucă? În primul rând pentru că este prim-ministru şi s-a demonstrat că dacă şeful guvernului este şi preşedintele partidului guvernarea merge prost. PNL vede cu un pas înainte. Nicolae Ciucă din poziţia de prim ministru va fi desemnat candidatul PNL la prezidenţiale. Aici ar fi de remarcat că PSD nu doarme.

Dacă Nicolae Ciucă prinde viteză, social-democraţii în preajma alegerilor sau mai devreme, vor face un pas în spate lăsând PNL în ofsaid. Mai mult, pot emite pretenţia de a li se oferi lor funcţia de prim ministru, dacă tot s-a vorbit de “guvernare rotativă“.

Indiferent de planurile de viitor, în acest moment PNL trebuie să recunoscă sincer că se află într-o criză.

La fel ca Florin Cîţu, şi Nicolae Ciucă a fost invitat în PNL sărind etapele promovărilor, nefiind crescut în partid. Altfel spus, nu este un liberal autentic, ci unul de împrumut.

Nu este pentru prima oară când PNL recurge la mercenari. Sistematic, aduce câte un lider căruia îi oferă cea mai înaltă poziţie. La fel a ajuns Theodor Stolojan preşedinte şi candidat prezidenţial, ultimul exemplu fiind Klaus Iohannis.

 Poate că asta este o formulă de succes din moment ce şi Marcel Ciolacu a anunţat că PSD va avea un candidat prezidenţial din afara partidului. Funcţia de preşedinte încurcă atât de mult partidele încât poate că ar fi mai simplu să se schimbe Constituţia, iar şeful statului să fie ales de parlament, la fel ca în Germania, Ungaria, Italia. Dar şi dacă România ar deveni republică parlamentară este foarte posibil să se ajungă tot la certuri şi scandaluri.

Presupunând că Nicolae Ciucă va accepta să candideze – pentru că deocamdată spune că se va mai gândi – în mod normal ar trebui să se reîntoarcă la matcă toţi fii rătăcitori, începând cu Ludovic Orban, Crin Antonescu, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu oamenii din teritoriu cei ce au rămas fideli foştilor preşedinţi PNL.

Ca să fie un partid cu adevărat mare, ţinând seama că Nicolae Ciucă nu este o persoană conflictuală s-ar putea realiza şi marea unificare liberală. I se cere prea mult lui Nicolae Ciucă să sune adunarea tuturor liberalilor? În săptămâna care urmează, liberalii fiind în campanie electorală internă, se pot dezbate multe probleme stringente care au condus la comprimarea partidului până la o limită care-l califică mai degrabă ca partid mijlociu decât ca partid mare.

Norocul PNL este că îl are de partea sa pe preşedintele ţării.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş