Buna Vestire sau Blagoveștenia este o sărbătoare specială pentru creștini, sărbătorită de Biserică în fiecare an pe 25 martie. Astăzi se dă dezlegare la pește și oamenii sunt îndemnați să respecte tradițiile și obiceiurile care datează de sute de ani.
Buna Vestire, praznic închinat Maicii Domnului,
sărbătorit de Biserică la 25 martie, are loc în fiecare an în perioada Postului
Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care se dă dezlegare la peşte, în
oricare zi din săptămână ar cădea.
Tradiții
și obiceiuri pe care trebuie să le respecte creștinii de Buna Vestire
În Bucovina nu se pun ouă la cloșcă de Bunavestire,
pentru că se consideră că ar putea ieși pui cu două capete și patru picioare. În
unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenințau cu toporul
și se stropeau cu țuică.
Tot acum, gospodarii din Maramureș adună lucrurile
de prisos de prin curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele ”Noaptea
focurilor”, e practicat la fiecare casa maramureșeană, el durând până după
miezul nopții sau până în zori.
Tradiția spune că în cazul în care primul cântec al
cucului era auzit pe stomacul gol, acesta ar fi semn de mare belșug.
Conform unei superstiții de Bună Vestire este bine
să se pună în pragul casei sare și pâine pentru hrană îngerilor. În vestul
țării, Bună Vestire mai este cunoscută și sub denumirea de ”Zămislirea Domnului”.
În calendarul popular, Bună Vestire mai poartă și numele de ”Blagovestenii” sau
”Ziua Cucului”.
Un alt obicei vechi spune că în această zi este bine
să numeri de câte ori își cântă cucul numele pentru a ști câți ani de noroc
urmează pentru tine.
Sărbătoarea Bunei Vestiri este legată de vestea
adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei din Nazaret. Sfânta Fecioară Maria s-a
făcut ascultătoare poruncii lui Dumnezeu, trimisă ei prin Arhanghelul Gavriil,
şi în mare smerenie a spus: "Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul
tău!" (Luca 1, 38). În clipa când Fecioara Maria a acceptat cuvântul
îngerului şi a rostit aceste cuvinte, S-a şi zămislit Iisus Hristos în
preacuratul ei pântece.
"Cine poate înţelege adâncimea smereniei care a
fost în inima Preasfintei Fecioare Maria?", se întreabă arhimandritul Ilie
Cleopa ("Predici la praznicele împărăteşti şi la sfinţii de peste
an", Ed. Episcopiei Romanului, 1996). Că ea, înţelegând de la Arhanghelul
Gavriil că va zămisli şi va naşte pe Fiul lui Dumnezeu, nu s-a înălţat cu
inima, ci cu mare smerenie s-a lăsat pe ea în voia lui Dumnezeu, numindu-se
roabă.
Ce
a spus Părintele Cleopa despre acestă mare sărbătoare a creștinilor
Despre această mare sărbătoare părintele Ilie Cleopa
spunea că: "Astăzi răsună glas de bucurie în tot pământul. Astăzi
Arhanghelul Gavriil îi vesteşte Fecioarei Maria că va lua în pântece şi va
naşte în lume pe Fiul lui Dumnezeu, mântuirea întregului neam omenesc. Ziua de
astăzi este mai sfântă şi mai veselitoare decât toate zilele veacurilor, căci
aduce bucurie şi vesteşte mântuirea în toată lumea. Astăzi, Dumnezeu a căutat
cu milă şi cu îndurare din cer spre pământ şi a auzit suspinele strămoşilor
noştri şi plângerea tuturor celor ce se chinuiau în iad de la începutul
lumii".
Autor:
Redacție a1.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu