„Pelerinajul este o dorință tainică a înaintării noastre duhovnicești spre
Împărăția Cerurilor.”
De aproape două milenii, pelerinii creştini de pretutindeni, continuă să ia
cu asalt Ţara Sfântă, tocmai pentru că astfel se întorc la izvoarele curate ale
tradiţiei noastre creştine.
Și-am pornit și noi pe cale...
Calea Regală a transformării... o cale directă de a experimenta ce înseamnă
sufletul; calea practicantului de introspecție, de rugăciune.
Mulți dintre noi ne simțim singuri în călătoria către transformare. Credem
că situația noastră e unică și că doar noi o putem înțelege. Nu trebuie să mai
trecem singuri prin nimic pentru că putem să ne ajutăm în infinite moduri.
Am înțeles că suntem cu toții legați de dorința de schimbare. În vremuri
confuze este mai mult ca niciodată nevoie de NOI, de ÎMPREUNĂ! Ne-am dedicat,
muuuulți ani, familiei, jobului, nevoilor personale sau odihnei. Din
considerente pragmatice, sufletul este până la un moment dat, o prioritate,
pentru foarte puțini oameni.
Dar atunci când apare un scurt circuit în lanțul manifestării (boli,
despărțiri bruște, pierderi, dezamăgiri profunde etc.), îți dai seama cât ești
de singur.
Cauți ajutor la familie, la prieteni, la profesioniști, dar simți că ceva
lipsește din ecuație. E posibil să nu poți explica, dar intuiești că ai pierdut
ceva pe drum, că e un gol. Problema este că acest gol, nu se va umple niciodată
pentru că nu este un gol, ci este un spațiu infinit din noi, care este menit a
fi locuit de ceea ce noi numim suflet.
Am plecat 65 de creștini, din Maramureș, însuflețiți de credință, la
întâlnire cu ilustrul pelerin al tuturor timpurilor: Isus, Fiul lui Dumnezeu,
cel care a plecat din sânul veşnic al Tatălui pentru a se întrupa în acest
pământ sfânt, locul privilegiat al întâlnirii sale cu oamenii.
Deși era tăria nopții, ora 2, ne-am adunat, emoţionaţi şi bucuroşi, la
întâlnirea cu organizatorii pelerinajului nostru, fam. Vasile și Mihaela Sidău,
reprezentanții Agenției Drumeț în Maramureș, în fața Bisericii noastre, unde
păstorul nostru sufletesc, părintele Ioan Ciurdaș, ne-a dat binecuvântarea și
ne-a încredințat Bunului Dumnezeu și preotului, drag nouă (că-i fiul satului),
Florin Coțan. Aș vrea să mulțumesc acum, acestor minunați Oameni și Agenției,
care s-au absolvit de angajamente, într-un mod absolut fermecător. Am fost
privilegiați alegându-i. Mulțumim și părintelui Florin Coțan pentru asistenţa
spirituală şi oferirea explicaţiilor şi informaţiilor religioase şi spirituale
cu şarm, foarte bine informat, cu un umor sănătos, dar şi ferm când este
nevoie. Desigur, un pelerinaj în Ţara Sfântă este o permanentă sărbătoare, o
permanentă bucurie şi durere, poți să te bucuri alături de Isus şi Maria şi să
plângi amarnic alături de ei. Nu am de gând să vă descriu tot (porția zilnică
de logoree poate fi foarte mare, la mine, dăscăliță!), așa că, promit să nu mă
întind.Itinerariul a fost complet parcurs. Mulţumim lui Dumnezeu, că din prima
zi, un grup atât de numeros a reuşit să devină o adevărată familie, în care
permanent a domnit un climat de iubire, de prietenie şi de voie bună. Pe toţi
ne-a unit credinţa şi iubirea faţă de Isus şi Maria şi dorinţa fierbinte de-a
păşi şi noi cu sfiiciune, pe urmele sacre ale paşilor lor: căsuţa în care s-a
întrupat, satul şi drumurile pe care au umblat, lacul pe ţărmul căruia a
predicat Isus, păsările cerului, crinii câmpului şi tot ce privea Isus când
rostea parabolele sale, să vedem locurile pe unde el a trecut, a suferit şi a
murit şi apoi a înviat, să respirăm aerul pe care L-au respirat. Am venit
pentru a da curs chemării lui Dumnezeu şi împinşi de un intens imbold lăuntric,
de a fi iertaţi. Aici, ilustrul chirurg, Isus ,la nivelul sufletelor noastre
împovărate de griji şi de păcate, a lucrat cu fineţe şi precizie,
purificându-ne și despovărându-ne de tot ceea ce ne apasă conştiinţele. Clipele
de extremă emoţie au fost desigur momentele sfintelor Liturghii. Menționez că,
am fost deosebit de favorizați, noi “Corul Arhanghelii”, Mireșu Mare să
participăm la Sfanta Liturghie la Așezământul românesc din Ierusalim, sub
bagheta d-nei prof. Ioana Adriana Denuț! (nu o luați ca imflamarea egoului!- am
apărut pe pagina Patriarhiei Române). Sigur că am cântat în fiecare loc sfânt,
cu lacrimi în ochi de emoții, și desigur că n-am rămas neobservați. Ne-au
“blițuit” cam din toate națiile așezate la rând sau trecători. Felicitări d-nei
noastre dirrijor, prof. Ioana! Vor rămâne memorabile în amintirea noastră
locurile sacre vizitate: biserica "Bunavestire" din Nazaret, în care
Preasfânta Fecioară Maria a rostit "Fiat-ul" său, începutul mântuirii
noastre; altarul în aer liber de pe Muntele Fericirilor; biserica
"Schimbarea la faţă" de pe muntele Tabor; biserica "Preasfânta
Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu" de la Grota Laptelui din Nazaret;
biserica "Agonia lui Isus", numită şi "Biserica Tuturor
Naţiunilor" din Grădina Măslinilor de pe muntele Ghetsemani, din
Ierusalim; biserica "Cenacol", de pe muntele Sion, din Ierusalim, în
care Isus a celebrat prima Liturghie în Joia Mare şi a instituit taina sfintei
Euharistii, Biserica în care le-a apărut Isus apostolilor după Înviere şi în
care s-a pogorât Duhul Sfânt la Rusalii; biserica "Preasfânta Fecioară
Maria-Regina Îngerilor", din Ierusalim.
Ne-a ajutat Domnul și odată întorşi la casele noastre, încercăm să medităm
la cuvântul lui Dumnezeu, care s-a întrupat în Isus Cristos, cel fără de moarte
şi fără de egal între oameni, întru mântuirea căruia sperăm să găsim lumina
vieţii veşnice fiecare dintre noi, trecătorii. Am să postez doar câteva poze,
ale grupului, printre care o să vă impresioneze în mod deosebit, cea a mezinei
noastre, gingașa și binecuvântata noastră “translator”, Maria Maroșan, a cărei
aure se vede clar! Felicitări părinților ei, Mariana și Ionuc, oameni de aleasă
ținută morală și mereu dornici să fie utili societății! Mulțumesc pentru
răbdare, cititorule!
Prof. Emilia POP
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu