de Gheorghe Pârja
A apărut numărul pe luna februarie al revistei de
cultură Nord Literar, ajunsă în cel de-al 22-lea an de viață activă,
recunoscută valoric în țară și străinătate. Este prima revistă de cultură din
istoria Maramureșului cu asemenea palmares. Se cuvine recunoștință tuturor
ziditorilor ei, de la întemeietori, la cei de astăzi. Ca semn al prețuirii
profesionale, apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, fiind editată
cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Să derulăm sumarul
acestui număr. Cum v-am obișnuit, în această lună am marcat un eveniment
important pentru literatura română. Este vorba despre aniversarea marelui
scriitor Nicolae Breban, membru al Academiei Române, născut în Baia Mare, la 1
februarie 1934. Deci a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani. Despre scriitorul
care a fost fascinat de marile structuri epice scrie un eseu Gheorghe Pârja.
Alături, o fotografie sugestivă, realizată la Reprezentanța Maramureș a Uniunii
Scriitorilor. În fotografie: Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Mircea Popa,
Nicolae Scurtu, Ion Mureșan, Ion Pop și în fotoliu însuși Nicolae Breban.
Poemul lunii este semnat de poetul Gheorghe Mihai Bârlea. Despre cărturarul
Mircea Popa, la 85 de ani, scrie poetul și prozatorul Horia Bădescu.
Despre Ce caută să ne convingă criticul și istoricul
literar Irina Petraș în acest număr? Continuă inspiratele opinii despre
răspunderi și răspunsuri, focalizând discursul pe contractul de lectură.
Eseistul Ion Papuc ne propune o temă de meditație. Cât de important este să ai
o genealogie culturală. Cu pilde savuroase, pornind de la Thomas Mann, cu un
popas la Petre Dulfu și ajungând la Radu Ulmeanu. Universitarul, criticul și
istoricul literar Gheorghe Glodeanu ne propune o introspecție asupra
universului epic al lui Gabriel Chifu. Colega de redacție, Delia Muntean, cu o
viziune critică personală, analizează tăcerea ca ritual și probă în lirica lui
Mircea Petean, cu precădere în antologia apărută la Editura Academiei Române cu
o prefață de Ovidiu Pecican. Daniela Sitar-Tăut este consecventă cu recuperarea
unor scriitori de primă mărime ai literaturii române. Unul dintre ei este Camil
Petrescu, unul dintre cei mai vitregiți autori în postumitate. Așa ne arată cum
se repară ieftin roata norocului într-o piesă de teatru.
Poetul Vasile Proca, cel care a devenit prin vreme
un stâlp al manifestărilor lirice de la Sighetul Marmației și Desești, este
prezent la cinstita rubrică Orfeu cu un poem dedicat poeților din Maramureș.
Lucian Perța l-a așteptat la răscrucea drumurilor din Vadu Izei cu parodia de
rigoare. Ovidiu Pecican ne dezvăluie câte ceva din laboratorul scriitorului I.
D. Sârbu, ruptura din încleștarea cu cenzura, dar și câteva confesiuni vizând
munca la un roman. Istoricul Marius Oprea, după ce face portretul profesorului
maramureșean de istorie, Vasile Mîrza, din Rozavlea, comentează recenta lui
carte – Marea Neagră în opera lui Gheorghe I. Brătianu. Autorul cărții, afirmă
istoricul, a găsit o nouă cheie de lectură nu numai a unei cărți, dar și a
istoriei. Domnul Vasile Mîrza este primarul comunei Rozavlea. Dana
Buzura-Gagniuc publică un fragment din cartea în curs de apariție – Buzura la
Berința, o inedită reconstituire a viețuirii marelui prozator în spațiul natal,
dar mai ales legăturile lui cu părinții și universul din care au prins contur
memorabile personaje din cărțile sale.
Eu am scris un text despre poetul și prietenul
Vasile Proca la împlinirea vârstei de 75 de ani. Criticul literar Zenovie
Cârlugea îl consideră pe Gheorghe Glodeanu un istoric, mitograf și poetician al
lumilor fantastice, analizând recenta lui carte – Istoria prozei fantastice
românești. În ultima vreme, Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, comentează
evenimentele la care revista este prezentă. În acest număr amănunte de la
povestea de acum patru decenii a Cenaclului Saeculum, de la Beclean, frumoasa
nebunie a unor rebeli talentați. Printre care și tineri din Maramureș au făcut
istorie. Constantin Cubleșan scrie despre un scriitor de excepție, Radu
Țuculescu. Colega Raluca Hășmășan face aprecieri pertinente despre un volum de
poezie semnat de Valeriu Stancu. Cu fiecare cronică, Raluca adaugă un plus de
siguranță în folosirea limbajului critic. O pagină de poezie în care semnează
Carmen Secere, Loredana Știrbu, Gelu Dragoș.
Delia Muntean ne prezintă al cincilea roman semnat
de Ana Ludușan. Criticul literar Terezia Filip scrie despre prozatorul seinean
Petru Racolța. Prozatorul Ștefan Jurcă ne aduce aminte de Vasile Bologa,
geologul care a avut izbânzi în cercetarea toponimiei și istoriei
Maramureșului. Dușița Ristin, despre profunzimea poeziei tagoriene. Dalina
Bădescu, despre arta realismului social. Din poetul Julio Pavanetti, o
personalitate a liricii europene, traduce poetul Valeriu Stancu. Îmi permit să
fac aprecierea că este un număr reușit, în ton cu presa literară de calitate
din țară. Numărul revistei de pe luna februarie se află în unele chioșcuri din
Baia Mare. Așteptăm solicitări din teritoriu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu