Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó (foto 1), aflat joi în Franţa, s-a arătat îngrijorat de ultimele declaraţii ale preşedintelui Emmanuel Macron (foto 2), pe care le-a calificat drept "ameninţătoare", după ce şeful statului francez şi-a reiterat punctul de vedere, într-un interviu pentru The Economist, că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu ar trebui să fie exclusă, relatează Le Figaro.
„Dacă soldaţi europeni sau americani vor pune
piciorul pe teritoriul ucrainean, va însemna că am depăşit o linie roşie în
cadrul NATO", a avertizat şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto,
într-un interviu pentru postul francez LCI, care va fi difuzat vineri.
"Dacă un stat membru NATO trimite soldaţi în
Ucraina, înseamnă că va exista o confruntare directă între NATO şi Rusia. Asta
înseamnă un al treilea război mondial", a insistat el în interviul
înregistrat joi.
Péter Szijjártó este îngrijorat, de asemenea, şi de
posibila utilizare a armelor nucleare în conflictul ucrainean
Péter Szijjártó este îngrijorat, de asemenea, şi de
posibila utilizare a armelor nucleare în conflictul ucrainean.
„Preşedintele vostru a vorbit despre instalarea de
capacităţi nucleare (în Europa, n.r.). Unii dintre vecinii noştri au cerut
americanilor să instaleze arme nucleare pe teritoriul lor (aluzie la Polonia -
n.r.). Ştim foarte bine că, dacă o parte sau alta decide să folosească o armă
nucleară, va fi sfârşitul lumii", a spus Szijjarto.
În calitate de vecin al Ucrainei, Ungaria se teme că
"războiul va lua amploare" cu toate aceste declaraţii.
În loc să ne gândim la trimiterea soldaţilor pe
teren sau la folosirea armelor nucleare sau chiar să vorbim despre noi
exporturi de arme, ar trebui ca acest război să se încheie, consideră
Szijjarto. Trebuie declarată o încetare a focului, iar negocierile de pace
trebuie să înceapă, a insistat el. "Aceasta este singura modalitate de a
evita o nouă catastrofă", a adăugat şeful diplomaţiei de la Budapesta.
Ungaria, care a păstrat relaţiile cu Moscova în
ciuda războiului de agresiune din Ucraina, s-a declarat de la început împotriva
sancţiunilor, s-a împotrivit trimiterii de armament şi a ezitat mult timp să
voteze în favoarea deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea
Europeană.
De asemenea, a opus veto unui nou pachet de ajutor
de 50 de miliarde de euro din partea UE pentru Kiev, dar în cele din urmă a
cedat, păstrându-şi însă retorica pacifistă care de multe ori este interpretată
ca fiind convenabilă lui Vladimir Putin.
Gr. CIASCAI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu