de Gheorghe Pârja
Pentru mine, în ultima jumătate de veac, comuna
Cicîrlău a devenit simbolul culturii în Maramureș și în țară. Acum au fost
depășite granițele naționale. În jurul Festivalului Național de Literatură,
purtând numele tribunului Vasile Lucaciu, s-au țesut destine literare, a fost
asigurată valoarea creațiilor, girată de scriitori consacrați, ca președinți de
juriu. Printre primii președinți s-a numărat scriitorul Augustin Buzura. Dar
dicționarul scriitorilor prezenți la Cicîrlău este voluminos. Prin vreme,
manifestările Festivalului s-au organizat în jurul datei de 1 Decembrie,
cinstind astfel și Ziua Națională a României.
Am fost mulți ani participant la această importantă
întrunire literară, care a devenit o adresă râvnită pe harta României. O
reședință a consacrării tinerilor scriitori. Anul acesta, prin osârdia câtorva
intelectuali ziditori, Festivalul, desfășurat sâmbătă, 7 decembrie, ne-a oferit
o ediție cu fața spre viitor. Implicarea Primăriei, primar Sorin Lupșe, a dat
roade. Colegul meu de cuvânt și trudă publicistică, prozatorul Nicolae Goja,
coordonatorul acestei ediții, m-a invitat și în acest an. Ca președinte de
juriu. Așa am aflat că participanții la concursul de creație literară sunt
elevi ai Școlii Gimnaziale din comună, adică satele Ilba, Bârgău, Ilba-Handal.
Am ascultat cu atenție și încredere creațiile, în lectura autorilor.
Fără să cad pradă emoțiilor de moment, mărturisesc
că poeziile și însemnările epice mi-au plăcut. Am deslușit fiorul vârstei, care
se raporta la realitate sau la imaginar. Un univers de gânduri bine strunite în
texte curate, chiar cu irizări metaforice. Acest aspect m-a bucurat, ținând
seama de nerăbdarea de a șlefui limba română în aceste vremuri. Tinerii
concurenți au făcut să înflorească cuvintele în plină iarnă. Cinste doamnelor
profesoare Valeria Ionce și Daniela Fodor, care le veghează curata devenire. Și
caligrafia textelor, frumos rotunjită. Este o liniște cuceritoare să te
întâlnești cu o asemenea fericită împrejurare și la Cicîrlău, în care elevii,
oamenii de cultură și autoritățile fac să fie bine în spiritul locului.
Mă întorc la frumoasa mea constatare că sâmbătă, 7
decembrie, elevi inspirați ne-au spus prin scris cum văd ei lumea în care
trăiesc. Pe cei 12 ucenici ai scrisului din Cicîrlău i-am asemuit, în spirit,
cu heruvimii, că și tinerii mei sunt ființe angelice, fiecare dintre ei cu șase
aripi. Am fost martor la răsfățul unui peisaj de toamnă, prins în cuvinte de
Florina Maya Jurje; despre iubire a scris Claudia Iulia Pomian, iar Darius
Lăpușan ne-a reținut atenția cu felul în care prietenii s-au întâlnit în
povestire; Marian Mezei a evocat o întâmplare din război. Fiecare autor tânăr a
surprins jocul de exaltare și duioșii ale imaginației, caligrafiile subtile ale
sufletului, sensul figurat al cuvintelor, lăsând să se audă până la noi șoapta
confidențială, ori suspinul aluziv.
Doresc a spune că fiecare autor are licărul de
lirism necesar sunetului curat al cuvintelor. La a doua întâlnire vom vorbi mai
pe îndelete. Deocamdată, mă las în unduirea vrăjilor și farmecelor inocenței, a
înfloririi cuvintelor în plină iarnă la Cicîrlău. Invitat de onoare al
Festivalului a fost criticul literar, eseistul Ion Papuc, care ne-a vorbit despre
cărțile copilăriei, care i-au marcat excelenta biografie intelectuală. Ne-a
ținut și o scurtă lecție despre Descartes, filosoful francez care este
figurarea cavalerului francez, ce pornește la drum cu un pas atât de ferm.
Nimerită mi s-a părut retrospectiva bibliotecarei și scriitoarei Maria Gârbe
asupra istoricului Festivalului, personalitățile care l-au zidit și purtat prin
vreme.
Eu am vorbit despre fascinația lecturii și episodul
meu întemeietor numit biblioteca din șură. Am prezentat și revista de cultură
„Nord Literar”. În ziua manifestării, 7 decembrie, s-au împlinit 95 de ani de
la nașterea celebrului interpret de muzică populară Nicolae Sabău, care a
organizat mulți ani la rând, la Cicîrlău, Festivalul-concurs „Alină-te dor
alină”, pentru tineri soliști vocali și instrumentiști. I s-au adus cuvenitele
omagii. Cuvinte ziditoare au rostit preotul și poetul Gheorghe Pop, poetul
Dorel Macarie, artistul plastic și scriitorul Vasile Jurje. Gazdă bună s-a
dovedit Rodica Onciu.
Un moment care a deschis așezarea spre lume a fost
prezentarea revistei de cultură „Spania literară”, care apare la Getafe-Madrid,
acest număr fiind ediția specială dedicată comunei Cicîrlău – Maramureș. Despre
destinul acestei publicații ne-a vorbit Lucia Virginia Pop, delegat al Casei
Române de Cultură din Madrid. În final, tinerii autori au fost răsplătiți cu
diplome, cărți, cu revista „Nord Literar” și cu multă încurajare pentru creația
lor. Felicitări scriitorului Nicolae Goja, primarului Sorin Lupșe pentru
reușita acestei ediții.
Cu adevărat, iarna înfloresc cuvintele la Cicîrlău.
Cum a fost și în acest decembrie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu