Pentru a ajunge la Poarta Pintii (vezi foto), am ales ca punct de urcuș satul Măgureni, prin Valea Arinului. Așa am ajuns în culmea Prelucilor, unde este această deschizătură în stâncă. Lumea îi zice Poarta Pintii. Sunt multe toponime care îi sunt atribuite lui Pintea: fântâni (exemplu, Fântâna Pintii din Dealul Mare), stânci în forma mesei (Masa Pintii din același Deal Mare, situat între satele Chelința și Iadăra); în culmea Munților Lăpușului, este Făgădăul Pintii. Aici, și azi mai este fundația unui fost han, pe locul trecerii dintre Budești și Băiuț; între Tăuții de Sus și Baia Sprie este o piatră de hotar, despre care se spune că este o piatră de moară pe care a dus-o pe spinare Pintea, într-o coadă de topor. În Gutâi, către Crăcești (satul Mara) este o grotă unde Pintea și-ar fi ascuns aurul. Pe serpentinele Gutâiului este o altă piatră, pe care scrie că aici a fost înmormântat, de către ortaci, vestitul Pintea Viteazul. Toponime în memoria lui Pintea Viteazul sunt multe și către Sătmar și Năsăud. Multe legende îl au ca erou pe Pintea Viteazul. Sunt și versuri și cântece despre el, s-a făcut și un film, în care rolul lui Pintea este jucat de actorul Florin Piersic. Grigore Pintea, devenit Viteazul, s-a născut în satul Măgoaja și a trăit între anii 1670-1703. A făcut studii la Viena, unde a învățat și meșteșugul armelor, devenind căpitan în armata imperială. La vârsta de 25 de ani, a ales haiducia, pe care a practicat-o, mulți ani, în Țara Lăpușului, Țara Năsăudului, Țara Maramureșului și Țara Codrului. S-a implicat și în Răscoala Curuților, luptând de partea lui Francisc Racoczi al II-lea. La 14 august 1703, Pintea Viteazul și haiducii lui au atacat Cetatea Baia Mare, unde a fost împușcat mortal. În Biserica de lemn, monument UNESCO, din satul Budești, este o cămașă din zale de metal, despre care se spune că a fost a lui Pintea Viteazul.
Text și fotografie de Alec PORTASE

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu