Statele Unite amenință Canada că, dacă renunță la achiziția avioanelor de luptă F‑35, vor prelua controlul asupra spațiului aerian canadian

 

Statele Unite transmit un avertisment ferm Canadei: renunțarea la achiziția celor 88 de avioane F‑35 la care s-a angajat ar obliga Washingtonul să modifice modul de funcționare al pactului de apărare aeriană NORAD, potrivit CBC News.

„NORAD ar trebui modificat”, a spus ambasadorul american la Ottawa, Pete Hoekstra, într-un interviu acordat CBC News, realizat la baza aeriană Luke din Arizona.

Hoekstra a explicat că, dacă Ottawa reduce sau abandonează comanda pentru avioanele F‑35, SUA ar trebui să compenseze prin achiziții suplimentare și printr-o prezență aeriană mai frecventă în spațiul aerian canadian, pentru a răspunde rapid amenințărilor care se apropie de teritoriul american.

„Dacă Canada nu va mai oferi această [capacitate], atunci trebuie să acoperim aceste goluri”, a spus diplomatul, subliniind că NORAD funcționează pe principiul intervenției aeronavei celei mai apropiate, indiferent de țară.

Comandamentul de Apărare Aeriană Nord-American (NORAD) este un parteneriat vechi de zeci de ani între Canada și Statele Unite, care urmărește amenințările care se apropie și trimite avioane înarmate să intercepteze acolo unde este cazul.

În ultimii ani, avioane aparținând SUA au intervenit de mai multe ori în spațiul aerian canadian, inclusiv în cazul unei alerte la un zbor german deasupra zonei Calgary sau atunci când un F‑22 a doborât un balon suspect în Yukon.

Canada a reacționat prudent

Declarațiile ambasadorului Pete Hoekstra au fost întâmpinate cu rezerve de experți canadieni.

Andrea Charron, directoarea Centrului pentru Studii de Apărare și Securitate de la Universitatea Manitoba, a avertizat că astfel de presiuni publice ar putea afecta credibilitatea cooperării bilaterale.

„Disputele politice sunt trecătoare, dar misiunea NORAD rămâne”, a spus Andrea Charron.

Guvernul canadian analizează și opțiunea achiziționării avionului suedez Gripen.

Pete Hoekstra a susținut însă că o astfel de decizie ar afecta interoperabilitatea cu SUA și ar necesita o reevaluare a modului în care funcționează apărarea comună.

Vincent Rigby, fost consilier pentru securitate națională al guvernului Trudeau, a afirmat că declarațiile ambasadorului drept „o tactică politică menită să influențeze decizia Canadei”, subliniind că nu reflectă neapărat poziția oficială a administrației americane sau a Pentagonului.

Controversele privind F‑35 nu sunt  o noutate. În Danemarca, unii oficiali  s-au arătat îngrijorați cu privire la dependența de SUA pentru piese și mentenanță, avertizând că o eventuală suspendare a livrărilor ar putea lăsa flota daneză la sol.

Opinia publică din Canada favorizează Gripen

Un sondaj realizat de Ekos Politics arată că 72% dintre canadieni ar susține integrarea avionului Gripen în flota națională, fie ca alternativă completă, fie într-o combinație cu F‑35. O astfel de opțiune ar presupune însă costuri suplimentare pentru operarea a două tipuri diferite de aeronave.

Întrebat despre reticența unor canadieni față de apropierea militară de Washington, alimentată și de declarațiile recente ale președintelui Donald Trump privind „al 51‑lea stat” sau anexarea Groenlandei, Hoekstra a spus:

„Este absurd. Nu suntem o amenințare.”

Sursa: NN