Primim vești triste din zona Mass-Mediei. De la începutul anului, grație noilor jaloane din economia românească, presa trage să moară. Televiziunile sunt pline de datorii, radiouri mai sunt pe degete, ziarele mor pe capete. Nu e sigur că mai sunt 20 de ziare locale palpabile, de presă scrisă vorbim, în toată România. Unii au trecut în online, alții nici măcar. Știm, credeți că ne plângem de milă, că e o tristă lamentare, „ce-am fo’ și ce-am ajuns”… Ia să vedem!
În anii 90 și cam până pe la mijlocul anilor 2000,
până la criza economică mondială din 2008, Maramureșul era de-a dreptul
performant în materie de presă: aveam 3 ziare cotidiene, două-trei săptămânale,
în perioada de alegeri mai apăreau fițuici și goarne, dar tot trebuiau scrise
și ele. Aveam la un moment dat 4 posturi de radio și trei televiziuni. Eram
deasupra unor vecini gen Cluj, Bihor sau Satu Mare, net peste Bistrița ori
Sălaj. Acum, la ei e dezastru, se tinde spre zero. La noi, a mai rămas un ziar
cotidian – cel de față, un săptămânal, niciun radio, o televiziune. Și da,
site-uri de știri. Și influenceri, bloggeri. Pe care îi salutăm, e o alegere
spre viitor, însă cu viitor economic incert. Și vă reamintim că presa asta de
Maramureș, așa cum e, plină de exemple negative pe care le știm cu toții, a
performat. A tras de urechi primari, parlamentari, a atras atenția asupra
vânzărilor de terenuri publice, asupra unor abuzuri guvernamentale, asupra unor
țepe ce se pregăteau Maramureșului. Asupra accidentelor ecologice. Asupra
tăierilor masive de pădure. Asupra poluării remanente după minerit, nici azi
rezolvată. Asupra apelor ce și-au pierdut 25-30% din debite, din varii motive.
Asupra traficului transfrontalier, asupra mărfii de import la negru de calitate
îndoielnică din piețele alimentare. Cum-necum, mai pe față, mai cu aluzii, mai
împiedicați, mai hotărâți, am arătat fața Maramureșului, cu bune, cu rele. Da,
știm ce citiți printre rânduri și da, presa a abuzat de poziția de Putere și a
mai pupat, a mai mângâiat pe cap oameni ce nu meritau. Dar a plătit! Nu mai e o
forță Presa, nici Putere. Însă a fost, este și va fi o componentă de bază a
vieții noastre.
Indiferent de unde și cum vă luați azi informațiile,
le luați. Suntem/sunteți dependenți de informație. De aici încolo deja e vorba
de filtre, de nivel, de capacitatea de a alege și de a culege informațiile.
Curate, corecte sau manipulate. Da, presa mai are o problemă. S-a lenevit
datorită tehnologiei și primește, spre marele deliciu al instituțiilor
Statului, comunicate. Care sunt evident benefice celui care le emite. E știre?
Este. E curată. Mda.
Dar haideți să facem un exercițiu nefericit de
imaginație. De mâine, fără Presă. Falimentează toată. Sau o interzice viitoarea
Putere guvernamentală. Sau…ceva. De mâine, aveți doar Omagiu măritului
conducător, la singura televiziune, de Stat. La radioul public, unicul, ode.
Imnul. Și imnuri Mărețe realizări. Fără ziare, că pe Internet geme de influenceri
care ar scrie orice pentru bani. Beneficiile cucutei în mâncare, cât de fabulos
e primarul, cât de puțin libidinos e parlamentarul, totul pozitiv, eventual
înfierăm Uniunea Europeană când întârzie cu banii sau înfierăm Capitalismul. Nu
e bun decât cel de cumetrie. Tot ce se realizează e meritul nostru, al
poporului, tot ce NU se realizează e din vina Europei. Nu SUA, aia e bună că ne
temem de ea că vine cu desantul. Curajoși, dar nu prea, să nu vină, să ne ocupe
și să ne facă steluță pe steag. Fără investitori străini că poluează și dau
salarii mici și mai cer și muncă! Cu ai noștri doar. Ce ziceți? Cum sună Lumea
fără presă? Poate data viitoare când aveți de-a face cu ea, o să înțelegeți.
Fie că vorbiți cu o tânără necoaptă, încă în facultate, ori cu un jurnalist
cărunt, îndoit de șale, poate înțelegeți că indirect, sunt în slujba Dvs. Așa
cum pot. După chipul și asemănarea voastră, a noastră, a românului de secol 21,
de mileniu 3.
Autor: Alexandru Ruja
Sursa: Graiul Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu