Români, ce ni se mai pregătește?!

Kelemen Hunor va fi numit directorul SRI?

Negocierile trec cumva „pe sub radar”, suntem în zilele sfinte ale Crăciunului și lumea se pregătește de revelionul trecerii în 2025! Viitorul an va fi cu sau fără Transilvania în România? Stirea negocierii am aflat-o de la dl. Romeo Couti (link comentarii) bun cunoscător al problemei româno-maghiare, 15 ani de zile director TVR Cluj, conectat cu oameni din diverse servicii de informații, cu ajutorul cărora a si scris cartea ,,Lebăda neagră de pe Balaton”, referitoare la Viktor Orban. Cert este că UDMR vrea director SRI din partea comunității maghiare de mult timp, fapt expus public chiar de Kelemen Hunor în publicația globalistă ,,Revista 22″: ,,Eu zic că nu va fi o tragedie. Nu ar fi nicio problemă pentru România să fie un sef al unui serviciu din partea comunitatii maghiare.” (link comentarii). Un lucru la fel de cert este că Viktor Orban a impus deja în România un membru CSAT prin ministrul de finanțe și unul în comisia parlamentară SIE, fapt fără precedent până acum. Cert este că Ungaria prin UDMR are si Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin care se va face preconizata regionalizare. Ingerința pe față în zona de siguranță națională a României deja s-a produs din partea Ungariei. Simplul fapt că se ia în discuție și preluarea conducerii SRI de către Ungaria înseamnă un lucru extrem, extrem de grav, iar preluarea propriu-zisă ar reprezenta repetarea Dictatului de la Viena. Am atras atenția de trei ani de zile la Băile Tușnad asupra agresiunii pe care Viktor Orban o exercită asupra României! Nicio televiziune cu largă audiență nu m-a chemat să dau explicații, deși mă știau. Mi-au sărit în cap grămadă de suveraniști, spunându-mi că nu înțeleg marea politică a lui Viktor Orban, deși am explicat că întreaga lui politică internă și externă are un singur obiectiv: Transilvania. Am fost luat de extremist, de nebun, obsedat de „problema maghiară”, când eu am fost obsedat de fapt de problema românească. Tot ce am spus în trecut, iată, se adeverește astăzi. Recunosc asta până si cei care au luat în derâdere prezența noastră la Băile Tușnad, Ion Cristoiu, care până în prezent nu vedea nicio problemă maghiară, spune acum că ,,unguri nu mai vor Transilvania, ci întreaga Românie”.

 Da, chiar în situația asta s-a ajuns. Mai sunt și alții care mă priveau „suveranist- superior” dar care în sfârșit si-au dat seama de realitate. Le mai zic un lucru: dacă Kelemen Hunor (a se citi Viktor Orban) va prelua conducerea SRI, faza cu amenzi, poliție la ușă de dimineață, etc, se va transforma pentru mulți naționaliști, patrioti, suveraniști, sau cum vreți voi să-i numiți, în ceva mult mai grav. Lăsați la o parte iluziile, speranțele, măcar în al 12-lea ceas, că Ungaria, indiferent de aliați, ne va cruța. Soluția, care este soluția? Echilibrarea forțelor combatante din punct de vedere logistic odată cu trecerea naționalismul românesc peste „suveranismul” care nu a înțeles că globalismul nu se combate printr-un altfel de globalism….posibil să fie prea târziu: neînțelegerea lucrurilor, amatorismul, trădările, lipsa de caracter, prezența comenzilor, uneori prostia propriu-zisă sau naivitatea si-au spus extrem de greu cuvântul. Acesta este cruntul adevăr si rezultatul se simte! Doar Dumnezeu, dacă se milostiveste de noi ne mai poate salva. Dacă nu se va întâmpla, înseamnă că ne lasă să înghițim și această lecție amară pentru a ne da seama ce avem de făcut pe viitor.

Până atunci, ,,stați în case că ne bagă în stare de urgență”! Vă anunț, că fără nicio stare de urgență, ăștia ne-au băgat de 35 de ani, în starea de străinătate, cucerindu-ne fără război.

 

Dr. MIHAI TÎRNOVEANU

Veste bună pentru românii din comunităţile istorice!

Românilor din comunităţile istorice li se înlesneşte posibilitatea de a munci în Țara mamă.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, românii din jurul frontierelor și Balcani, adică din comunitățile istorice, au dreptul de a obţine în mod gratuit avizul de angajare, transmite Romanian Global News.

Astfel, toţi românii din jurul frontierelor, din comunităţile istorice, care nu deţin cetăţnie română, au posibilitatea de a se angaja în patria mamă într-un mod mult mai facil. RGN

Românii din străinătate discriminați grav în raport cu minoritățile din România! Asociații ale minorităților sub 5 mii de persoane, primesc cât cele 6 milioane de cetățeni români de peste hotare

Pentru anul 2017, Parlamentul României a aprobat un buget de 8 milioane de lei, echivalentul a mai puțin de 2 milioane de euro, pentru sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora. Această sumă a fost executată doar parțial. Românii de pretutindeni, din comunitățile istorice și diaspora emergentă, reprezintă circa 12 milioane de persoane, se arată într-o declarație de presă a Președintelui al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a Camerei Deputaților, preluată de Romanian Global News.

În același timp, pentru sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România au fost alocate 105 milioane de lei. Această cifră a fost suplimentată de Guvern cu 5 milioane 250 de mii de lei, ridicându-se la 110 milioane 250 mii de lei, adică peste 24 milioane de euro. Cetățenii minoritari de origine neromână reprezintă circa 2 milioane de persoane, iar asociațiile lor beneficiare sunt doar 18.

Strict statistic, unui etnic neromân din România i-au fost alocați în medie 55,12 lei, iar unui român de pretutindeni – 0,66 lei de la buget, ceea ce face un raport de 83,5 la 1, în favoarea etnicilor neromâni din România și în defavoarea cetățenilor și etnicilor români de peste hotare.

Tradus pe înțelesul tuturor, acest raport ne spune că ceea ce un minoritar primește de la statul național român în doar 1 singur an, un român din diaspora sau din comunitățile istorice din jurul țării primește abia în 83,5 ani, mai mult decât într-o viață de om.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este cel mai mic ca număr de personal, cel mai discriminat și cel mai subfinanțat minister, sub nivelul multor departamente sau agenții.

Anul acesta Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cu cele 8 milioane de lei ale sale, dintre care doar 7 milioane utilizate, a avut pentru românii de peste hoitare un buget de 3 ori mai mic decât suma alocată Uniunii Democrate a Maghiarilor din România - 24 911 780 lei (minoritatea maghiară numărând 1 227 623 de persoane), de 2 ori mai mic decât suma alocata Asociației Partida Rromilor -16 270 500 lei (minoritatea rromă numărând 621 753 de persoane), cu peste 1 milion de lei mai mic decât suma alocată Forumului Democrat al Germanilor din România - 9 141 850 lei (minoritatea germană numărând 36 042 de persoane), egal cu suma alocată Uniunii Ucrainenilor din România - 7 748 000 lei (minoritatea ucraineană numărând 50 920 de persoane) și aproape egal cu suma alocată Comunității Rușilor Lipoveni din România - 6 409 220 lei (minoritatea rușilor lipoveni numărând 23 487 de persoane).

Trebuie să arătăm de asemenea că Uniunea Armenilor din România a primit 5 006 430 lei (minoritatea armeană numărând 1 361 de persoane), Uniunea Elenă din România - 4 482 250 lei (minoritatea greacă numărând 3 668 de persoane), Uniunea Sârbilor din România - 4 586 640 lei (minoritatea sârbă numărând 18 076 de persoane), Uniunea Democrată Turcă din România - 4 526 050 lei (minoritatea turcă numărând 27 698 de persoane), Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România - 4 095 350 lei (minoritatea slovacă numărând 13 654 de persoane, iar minoritatea cehă – 2 477 de persoane), Uniunea Bulgară din Banat - 3 914 500 lei (minoritatea bulgară numărând 7 336 de persoane), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – 3 854 790 lei (minoritatea evreiască numărând 3 271 de persoane). Adică, fiecare dintre aceste asociații, adesea reprezentând minorități sub 5 mii de persoane, primesc cât cele 6 milioane de cetățeni români de peste hotare sau cât alte 6 milioane de etnici românii din comunitățile noastre istorice.

Sumele alocate de la buget altor asociații ale minorităților etnice sunt: Uniunea Polonezilor din România – 3 047550 lei (minoritatea poloneză numărând 2 543 de persoane), Asociaţia Italienilor din România – 2 515 820 lei (minoritatea italiană numărând 3 203 persoane), Liga Albanezilor din România - 2 128 900 lei (minoritatea albaneză numărând 408 persoane), Asociaţia Macedonenilor din România - 2 837 120 lei (minoritatea macedoneană numărând 1 264 de persoane), Uniunea Croaţilor din România – 2 966 900 lei (minoritatea croată numărând 5 408 persoane), Uniunea Culturală a Rutenilor din România - 1 806 350 lei (minoritatea ruteană numărând 497 de persoane).

O asemenea situație puternic disproporționată, vădit discriminatorie, marcată de diferențe de atitudini și tratament bugetar, nu poate fi tolerată. În mod evident, România trebuie să-și echilibreze politicile bugetare în raport cu diaspora și minoritățile sale înrudite de peste hotare numărând circa 12 milioane de români cu cele față de minoritățile alogene din interiorul granițelor țării. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința peste hotare, ca și românii din comunitățile istorice românești merită un tratament politic și bugetar egal cu cel aplicat etnicilor neromâni din România.

Soluția nu este diminuarea sumelor alocate asociațiilor minoritarilor din țară, ci creșterea bugetului MRP, alocarea acestuia a unui număr suficient de posturi, precum și debirocratizarea legislației bugetare, în sensul să i se permită, ca oricărui alt minister, să desfășoare măsuri active, bazate pe parteneriate, nu doar activități de casierie în bază de proiecte.

Dacă România este stat național prin Constituție, ea să fie stat național și în realitate, mai ales pe planul politicilor sale bugetare, în speță în raport cu milioanele de cetățeni români din diaspora și minoritățile românești înrudite din jurul granițelor și Balcani.

Alianța PSD-ALDE-USR își bate joc de românii de pretutindeni

Marți, 12 decembrie 2017, grupurile parlamentare ale PSD, ALDE și USR au votat avizarea proiectului de buget pentru anul 2018 al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni fără dezbaterea amendamentelor depuse la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților și la Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat.

În intervenția sa din cadrul ședinței de avizare a Comisiilor reunite din Camera Deputaților și Senat, deputatul PMP Constantin Codreanu a precizat: „Asist stupefiat la crearea alianței PSD-ALDE-USR în vederea avizării proiectului de buget al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni fără discutarea amendamentelor depuse la cele două Comisii. Deputații și senatorii PMP și PNL au votat împotrivă. Credeam că USR e în opoziție. Regret profund acest comportament al distinșilor colegi, ce poate fi sintetizat folcloristic drept "pumn în gură".

USR s-a spălat în grabă pe mâini și nu a vrut să discute absolut niciun amendament. Lucru cu atât mai de neînțeles în condițiile în care au fost depuse amendamente punctuale, pe chestiuni foarte importante precum sprijinirea școlilor cu predare în limba română din Ucraina, respectarea prevederilor legale privind înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, susținerea financiară a cursurilor de limba română pentru românii noștri din Diaspora, inițiative privind integrarea pe piața muncii a românilor din străinătate, acțiuni și parteneriate în domeniul cultural, educațional, mass-media, religios etc. O adevărată bătaie de joc față de românii din Diaspora, comunitățile istorice și Republica Moldova!"

                                                    Romanian Global News

SBU, serviciile secrete ucrainiene, au asmuțit naționaliștii ucrainieni împotriva consulatului României din Cernăuți și românilor autohtoni din zonă

Surse ale Romanian Global News de la Kiev au relevat că în spatele prevederilor discriminatorii, care urmaresc asimilarea a jumătate de milion de români, dar și altor minorități din Ucraina, ar sta o branșă a serviciilor secrete ucrainiene care ar putea fi controlată de serviciile secrete rusești și care ar urmari destabilizarea Ucrainei prin creearea unor zone de conflict nu numai în Estul Ucrainei ci și în Vestul și Sudul Ucrainei.

Faptul că acele prevederi discriminatorii au apărut peste noapte în corpul legii, ele nefiind dezbătute, sprijină acest scenariu halucinant pentru viitorul Ucrainei.

Pentru a destabiliza și mai mult Ucraina, fracțiunea rusească a SBU, a încercat să scoată în stradă pe românii din zona Cernăuți pentru ca mai apoi să asmută pe naționaliștii ucrainieni asupra lor...Ca urmare a faptului că liderii reali și reprezentativi ai românilor din zonă nu au răspuns provocărilor diverselor „cutii de rezonanță" ale serviciilor ucrainiene din cadrul comunității românești, s-a trecut la manifestații provocatoare ale „naționaliștilor" ucrainieni în fața consulatului României la Cernăuți.

Să nu mai gândească deloc politicienii ucrainieni la viitorul Ucrainei și să se lase manipulați prostește de serviciile secrete rusești...Chiar și prin SBU? Au uitat ce a făcut SBU în timp ce Rusia ocupa Peninsula Crimeea?

Iată cum descrie Maria Toacă în Zorile Bucovinei manifestația „naționaliștilor" ucrainieni de la Cernăuți!

"Pentru ce au pichetat naţionaliştii ucraineni Consulatul General al României la Cernăuţi? E o întrebare absolut retorică. Or, echipa diplomaţilor români la Cernăuţi este iniţiatoarea numeroaselor activităţi menite să consolideze rodnica colaborare şi podurile de prietenie în toate domeniile dintre România şi Ucraina. Şi dacă-i să vorbim de-a dreptul, era mai degrabă cazul să pichetăm noi, reprezentanţii comunităţii româneşti, organele puterii ucrainene pentru că n-au răspuns la demersurile societăţilor româneşti privind încălcarea dreptului constituţional la instruirea în limba română.

Însă, cum se întâmplă de obicei în situaţia noastră de minoritari, am văzut-o şi pe asta, exact că-n povestea cu nevasta ceea nu prea cumsecade, delicat vorbind, care a luat prima parul s-o alunge din sat pe o alta cu reputaţia compromisă.

Cu o oră înainte de începerea manifestării de protest, clădirea Consulatului a fost înconjurată de poliţişti şi alte forţe de ordine. Se cuvine să menţionăm numărul impunător şi comportarea corectă a acestora. Apoi şi-au făcut apariţia reprezentanţii mass-media (ucraineni), cu camere video, aparate fotografice etc. Colegi de-ai noştri, de la presa românească, mai ales dintre cei care se grăbesc să posteze pe Facebook şi sunt finanţaţi de România, n-am văzut pe aproape. Un grup de bărbaţi din corul „Dragoş Vodă", deşi erau foarte paşnici, au fost îndepărtaţi de poliţişti, chipurile, pentru a evita vreun conflict. Toţi erau în aşteptarea spectacolului, actorii întârziind să apară. În sfârşit, după ora 17.00, dinspre strada Principală într-o coloană spectaculoasă s-au arătat în marş pitoresc naționaliștii ucraineni din cadrul partidului „Corpul National", strigând „Slava Ukraini!" şi alte slogane naţionaliste.

Din cele ce au urmat, s-a văzut că motivul protestului nu l-a constituit, după cum s-a dat publicităţii, doar „declarațiile organizațiilor șoviniste românești care fac parte din „Alianța pentru Centenar". Din cele ce au vorbit protestatarii se vede clar că principalul motiv suntem noi, românii din regiunea Cernăuţi, care vrem să ne păstrăm limba şi identitatea. Că starea noastră e jalnică ne-o demonstrează şi „cuvântarea" unui „conaţional" din raionul Herţa, participant la pichetare ca membru al „frăţiei luptătorilor voluntari pe frontul de est". Vrând să demonstreze că e român, el a vorbit şi româneşte, spunând printre altele că „a fost în fundul Ucrainei". Nu mai puţin interesantă a fost şi cuvântarea unui tânăr „moldovean" din raionul Noua Suliţa, student la Liceul de cooperaţie. El a condamnat România pentru că-i „discriminează" pe moldoveni. Ceva mai târziu mi-a spus că a absolvit ŞM nr.10 de la Roşa, în limba română. L-am întrebat dacă nu i-a fost greu să înveţe într-o limbă străină ca moldovean ce este. S-a făcut că nu înţelege ce vreau de la el.

„Protestul menit să atragă atenția statului român la acțiunile care vizează escaladarea conflictelor interetnice în regiunea Cernăuți", după cum şi-au motivat protestatarii acţiunea, în realitate, a avut ca scop intimidarea populaţiei româneşti din ţinut. O reprezentată a Direcţiei de învăţământ, Irina Cernega, a vociferat că putem să ne facem şcoli în limba română pe lângă societăţile naţionale şi să vorbim acasă în limba noastră. Un reprezentant al „Maidanului" ne-a amintit că toţi cetăţenii care trăiesc în Ucraina sunt ucraineni, iar dacă ne considerăm români putem merge în România. Combatantului Serhii Kocimanski din Storojineţ nu-i place că aude prin oraşul său şi vorbă românească: „Dacă-i român, să vorbească acasă româneşte, ori să se ducă în România, că noi, ucrainenii nu avem altă ţară".

Iată unde am ajuns, dragi români, cu toleranţa şi omenia noastră proverbială!"

Preluare http://www.zorilebucovinei.com/news/show/1947/

UMOR. REGULILE GRĂTARULUI LA ROMÂNI

Se apropie de inceput sezonul de gratare si este prin urmare important

sa ne aducem aminte cateva puncte cu privire la regulile gatitului,

pentru ca acesta este singurul gatit pe care il intreprind barbatii

adevarati, deoarece de asta este legat intotdeauna o anumita doza de

pericol. 

Cand un barbat se declara pregatit sa preia prepararea gratarului, se

declanseaza urmatoarea serie de evenimente:

1) Femeia cumpara mancarea.

2) Femeia face salata, pregateste legumele si desertul.

3) Femeia pregateste carnea pentru gratar, o aseaza pe o tava,

impreuna cu toate celelalte ustensile necesare si o duce afara, unde

barbatul sta deja asezat cu o bere in mana in fata gratarului.

Si aici vine punctul cel mai important al intregii desfasurari:

4) BARBATUL ASEAZA CARNEA PE GRATAR!

5) Apoi mai multe activitati de rutina, femeia aduce farfuriile si

tacamurile afara

6) Femeia informeaza barbatul ca carnea mai are putin si se arde

7) EL ii multumeste pentru aceasta informatie importanta si mai

comanda totodata inca o bere la ea, in timp ce EL se ocupa de situatia

de urgenta.

Si apoi inca un punct foarte important!

8) BARBATUL IA CARNEA DE PE GRATAR SI O DA FEMEII!

9) Apoi urmeaza din nou rutina. Femeia aranjeaza farfuriile, salata,

painea, tacamurile, servetelele si sosurile si aduce totul afara pe

masa.

10) Dupa masa femeia elibereaza masa, o curata, spala vasele

Si din nou, foarte important!!!:

11) TOTI  IL LAUDA PE BARBAT PENTRU CALITATILE LUI IN ARTA GATITULUI

SI ÎI MULTUMESC PENTRU MANCAREA SUPER BUNA!

Adversarii sportivilor români la turneul de tenis de la Wimbledon

Ediţia cu numărul 131 a turneului de la Wimbledon şi-a stabit distribuţia tablourilor principale, vineri, de la ora 12:00. Parcursul la Wimbledon 2017 începe cu adversari accesibili pentru Simona Halep, Monica Niculescu, Irina Begu, Ana Bogdan şi Marius Copil.

 Sorana Cîrstea este singura care va avea de înfruntat un cap de serie încă de la primul meci. Jumătatea de tablou a Simonei Halep este însă presărată cu jucătoare dificile: Azarenka, Kvitova, Bouchard, Konta, Ostapenko, Venus Williams, Svitolina şi Cibulkova.

Pe tabloul masculin, Marius Copil deschide împotriva unui jucător venit din calificări, Roger Federer are cel mai complicat prim tur din Big Four, iar Djokovic se pregăteşte pentru un tur trei dificil cu Juan Martin del Potro.

Prim meci la indigo pentru principalele două pretendente la poziţia de număr unu în circuitul feminin. Simona Halep (2 WTA) şi Angelique Kerber (1 WTA) vor lansa campania 2017 la Wimbledon împotriva unei jucătoare venite din calificări. Românca va juca luni, întrucât, în lipsa Serenei Williams - campioana ediţiei precedente, Kerber va primi onoarea de a deschide ziua de marţi pe terenul central.

Jumătate a doua, a Simonei Halep, plină de nume grele: Azarenka nu apare deloc pe lista capilor de serie, iar Kvitova şi Venus Williams sunt favoritele din plutonul doi care ameninţă. Două dintre cele cinci românce de pe tabloul principal trimise pe jumătatea superioră, care va intra în concurs marţi

Sorana Cîrstea a fost trimisă pe jumătatea superioară a tabloului, a lui Kerber, şi o va întâlni pe Kiki Bertens în primul tur, favorita numărul 23 a tabloului.

Monica Niculescu se află pe aceeaşi jumătate superioră de tablou, dar pe sfertul al doilea şi deschide împotriva Magdalenei Rybarikova. În turul doi, sportiva pregătită de Călin Ciorbagiu ar putea juca împotriva Karolinei Pliskova (prim meci cu Evgeniya Rodina).

Pliskova, a treia jucătoare cu şanse de a ajunge numărul unu mondial la capătul Wimbledonului pare a avea un culoar puţin mai favorabil, chiar dacă este singura din Top 3 care nu debbutează împotriva unei sportive din calificări, întrucât pe sfertul ei nu se regăseşte nicio jucătoare cu titlu de Mare Şlem în palmares. Mladenovic însă este un test important, iar tabloul feminin este predispus surprizelor.

Trei românce pe jumătatea inferioară, care debutează luni

Irina Begu va debuta la Wimbledon 2017 împotriva unei jucătoare cu clasament inferior Naomi Broady (108 WTA).

Ana Bogdan va juca primul meci al carierei pe tabloul principal de la All England Club împotriva chinezoaicei Ying-Ying Duan (64 WTA).

Simona Halep, a doua favorită a turneului, domină această jumătate şi va deschide împotriva unei jucătoare venite din calificări.

Meciurile de primul tur care se evidenţiază pe tabloul principal feminin:

Agnieszka Radwanska vs Jelena Jankovic

Monica Puig vs Timea Bacsinszky

Karolina Pliskova vs Evgeniya Rodina

Alison Riske vs Sloane Stephens

Dominika Cibulkova vs Andrea Petkovic

Johanna Larsson vs Petra Kvitova

Victoria Azarenka vs Cici Bellis

Carla Suarez Navarro vs Eugenie Bouchard

 Singurul reprezentant al României la simplu masculin a avut şansă la tragerea la sorţi şi nu numai că a evitat un cap de serie în primul meci, dar va deschide împotriva unui jucător venit din calificări, astfel încât o primă victorie pe main draw-ul de la All England este accesibilă. În turul doi, Copil l-ar putea reîntâlni pe spaniolul Bautista Agut, cel în faţa căruia a cedat în set decisiv 5-7, la Munchen. Lui Copil i-au lipsit atunci două mingi pentru o victoire care l-ar fi dus în Top 100. Marius a fost distribuit pe jumătatea superioară, pe sfertul dominat de favoritul 4, Rafael Nadal şi va juca luni, la fel ca şi Monica Niculescu şi Sorana Cîrstea. MEDIAFAX

Foto: ProSport

Gânduri despre români și România în momente de cumpănă

Există în istoria popoarelor victorii pe câmpurile de război care nu valorează nimic, dar există și cedări nepermise în timpuri de pace care reprezintă prețul a zeci de înfrângeri militare. Poporul român, umilit și disprețuit adesea de-a lungul istoriei, și-a dobândit cu greu demnitatea din vremurile moderne, construindu-și, de la 1848-1849 până la 1918, o țară numită Țara Românească sau România, cu un loc recunoscut între țările lumii. Sărbătoarea națională a acestei țări – „binecuvântate între toate de Domnul pre pământ” (Nicolae Bălcescu) – este ziua de 1 Decembrie, ora noastră astrală, cum ar fi spus Ștefan Zweig. Această zi dragă nouă, Ziua Națională a României, a fost ignorată în 2016 de către diplomații maghiari, care au primit ordin de la Budapesta să nu participe la ceremoniile firești din cercurile oficiale, pe motiv că evenimentul „îi jignește”, că „maghiarii nu au ce să sărbătorească la 1 decembrie”, când „Transilvania a fost ruptă din trupul țării-mamă, Ungaria”. În ciuda acestui fapt, fără precedent în analele diplomației între țări aliate, diplomații români au primit cuvânt de ordine să participe peste tot la celebrările organizate de misiunile Ungariei oriunde în lume.

A fost gestul civilizat al unei țări europene către o altă țară europeană, vecină și aliată. Acesta s-a petrecut cu un mare sacrificiu de mândrie națională românească, fiindcă la 15 martie 1848, la Bratislava (numită pe atunci, oficial, Pozsony, capitala legislativă a Ungariei multinaționale, parte a Imperiului Habsburgic), revoluționarii unguri, care visau reconstituirea „Ungariei Istorice”, a Coroanei Sfântului Ștefan, au decis „unirea Transilvaniei cu Ungaria”. Cu alte cuvinte, cea mai avansată parte a elitei ungare de atunci, fără să țină seama de voința majorității românești, reprezentând două treimi din populația Transilvaniei, a desființat printr-o trăsătură de condei individualitatea istorică a provinciei în cauză și i-a readus pe români la situația de supuși ai stăpânilor unguri. Acest fapt s-a petrecut sub lozinca libertății, egalității și fraternității, adică a „primăverii popoarelor”, când toate națiunile aveau dreptul la un statut de existență de sine stătătoare. Iar această elită „avansată” nu înțelegea de ce românii, slovacii sau croații se arătau recalcitranți față de marile „binefaceri” care li se pregăteau. Atunci, Avram Iancu, craiul românilor, cu susținătorii lui i-au ridicat pe români la luptă pentru apărarea existenței lor. La scurtă vreme, Simion Bărnuțiu a rostit în Catedrala Blajului memorabilele cuvinte: „Împăratul ne-a înșelat, patria (statul habsburgic) ne-a ferecat și ne-am trezit că numai credința în noi înșine și în neamul românesc ne poate mântui”.

Oare să fi uitat politicienii români toată această zbatere istorică salvatoare, care ne-a condus spre deciziile fundamentale de la 1918 ? Oare să nu mai existe deloc credință în națiunea română ? Oare să fi ajuns noi, românii și țara noastră, o marfă la masa de negocieri murdare a politicienilor ? Noi respectăm ziua de 15 martie, deși ne jignește sentimentele și demnitatea națională. De aceea, credem că autoritățile române, înainte de a recunoaște în România vreun alt privilegiu pentru concetățenii noștri, trebuie să se asigure de garantarea de către Ungaria și de către minoritatea ungară din România a respectării Zilei Naționale a României, de recunoașterea oficială a meritului armatei române care, în 1919, a salvat Europa Centrală de „Republica Sovietică Ungaria” (mai corect, de pecinginea comunistă), de crearea condițiilor de conservare a identității naționale a românilor din Ungaria. Ar fi bine ca politicienii de la București să nu se joace cu demnitatea și cu onoarea milioanelor de români, fiindcă s-ar putea să vină curând un moment când „mămăliga va exploda” din nou.

                                           Acad. Ioan Aurel Pop

Sondaj: Pentru ce salariu net v-ați întoarce în România?!

de Lucian DAVIDESCU

Peste trei milioane de români au plecat să muncească în afara granițelor. Știm de ce: nu e deocamdată unul dintre locurile plăcute în care să trăiești iar veniturile aici sunt de multe ori prea mici ca să asigure supraviețuirea.

Totuși, lucrurile s-au mai schimbat în bine în cei 10-15 de ani de când România a început să se apropie de UE apoi s-a integrat complet. Mai e un drum lung și încă nu știm cât de repede sau de încet îl vom străbate.

Pentru mulți, dintre cei plecați, probabil că deja nu mai contează. Dar sunt și destui care dacă ar avea certitudinea unei vieți decente aici s-ar urca mâine în avion

Acum, salariul minim net a ajuns la puțin sub 250 de euro, adică un sfert din media Uniunii Europene. Până la 100% mai e mult. Pe de altă parte, viața în România este puțin mai ieftină și mulți au casele aici așa că nu ar trebui să plătească chirie. Oare dacă ar ajunge 500 de euro salariul minim sau 1000 cel mediu, câți s-ar întoarce?

Celor care sunteți plecați, vă propunem un sondaj anonim, la care să puteți răspunde cât vreți de sincer. Pentru ce venituri ați fi dispuși să vă întoarceți în România?

Pentru ce salariu net v-ați întoarce în România?

500 de euro750 de euro1000 de euro1500 de euro2000 de euroCâștig mai mult de atât unde sunt acumPoate doar când o să pot să-mi deschid afacerea meaSă nu mai aud de voi!

VoteView ResultsPolldaddy.com

Foto/Gluma zilei - Telefonia mobilă la români

Jeremy Clarkson, insulte la adresa românilor

Fostul star al emisiunii „Top Gear”, Jeremy Clarkson, cunoscut pentru comentariile jignitoare făcute la adresa românilor de-a lungul timpului, stârneşte noi controverse în noua sa emisiune, „The Grand Tour”, în care spune că le dă românilor „demnitate” şi „locuri de muncă”, scrie Daily Star.

Cuvintele sale au primit un răspuns tăios din partea ambasadorului român în Marea Britanie, Dan Mihalache. Clarkson şi cei doi colegi din emisiunea „Top Gear” au plecat anul trecut de la BBC după scandalul în care Clarkson a avut o altercaţie fizică cu unul dintre producători şi au creat „The Grand Tour”. În cel de-al treilea episod al show-ului, filmat in Whitby, North Yorks şi difuzat pe platforma Amazon Prime, Clarkson controlează o „maşină fără şofer”, pe care susţine că a inventat-o, vorbind prin telefonul său mobil şi un difuzor. De fapt, în maşină este un om care o conduce după instrucţiunile primite de la Clarkson prin telefon.  Clarkson stă în partea de sus a masinii, un vechi rezervor septic, în timp ce co-prezentatorul Richard Hammond se vaită: „Oh, Doamne. E un om acolo”. Atunci Clarkson spune, referindu-se la vehiculul cu pedale fără şofer, că este pedalat de un „lucru”, adăugând că este un „lucru românesc”. Clarkson a „construit” vehiculul, pentru a ridiculiza maşina care se conduce singură de la Google. El explică astfel că le-a oferit imigranţilor români de muncă, lăsându-i să testeze vehiculul. Clarkson, criticat în trecut pentru remarcile sale despre populaţia rromă, a declarat însă că le-a dat românilor „demnitate”. El spune: „Furnizez locuri de muncă pentru noii veniţi în ţara noastră. […] Google foloseşte electronice pentru a le lua oamenilor locurile de muncă, însă acest vehicul îi dă omului un loc de muncă, acest lucru îi dă demnitate”. Clarkson încheie prin a spune: „Doamnelor şi domnilor, inginerie britanică - cu piese româneşti”.

Fosta gazdă a „Top Gear” a primit imediat critici.

Comentariile sale din emisiune au fost etichetate „de prost gust” de către organizaţiile de caritate pentru migranţi. Un purtător de cuvânt al Global Justice Now, a spus: „Sună fără gust, genul de lucru care îl caracterizează pe Jeremy Clarkson”. Jignirile sale au primit un răspuns şi din partea ambasadorului român în Marea Britanie, Dan Mihalache. El a numit glumele lui Clarkson „stereotipuri fascistoide”. Mihalache a precizat că Ambasada României la Londra va trimite o scrisoare de protest postului de televiziune, însă Amazon Prime, unde este difuzată emisiunea, nu este de fapt un post de televiziune, precum scrie ambasadorul, ci platformă de video on demand (VoD). ”Un nou caz al unui individ care recurge la stereotipuri fascistoide, din dorinta de a obtine audienta. Se pare că Jeremy Clarkson nu a învăţat nimic din anul pe care l-a petrecut pe tuşă şi revine în forţă cu acelaşi comportament. Pentru unii experienţa nu echivalează cu acumularea de înţelepciune. Dar, dacă putem să înţelegem frustrările personale ale unora, nu mai putem înţelege când astfel de comportamente sunt tolerate de redactori şi de public. Este regretabil că astfel de derapaje continuă să apară în spaţiul mediatic din Marea Britanie, cu atât mai mult cu cât relaţia reală dintre cele două state este de bună cooperare, inclusiv pentru prevenirea şi combaterea sclaviei moderne. Ambasada României la Londra va trimite o scrisoare de protest postului de televiziune”, a scris Dan Mihalache pe pagina sa de Facebook.

 Jeremy Clarkson şi România  Jeremy Clarkson a luat România peste picior în nenumărate ocazii.

Clarkson este cunoscut pentru remarcile sale acide, aduse din 1998, când a început să prezinte „Top Gear“, emisiune transmisă pe BBC şi pe alte 100 de posturi în toată lumea. Când Clarkson şi coprezentatorii săi, Richard Hammond şi James May, au vizitat zona rurală din România, realizatorul TV şi-a pus pe cap o pălărie, spunând că a intrat în ţara lui Borat, iar în prima emisiune transmisă după vizita în ţară, el şi-a justificat vestimentaţia. „Port această pălărie, deci ţiganii vor zice că sunt unul dintre ei. Ştiu că ei pot fi violenţi dacă nu le place înfăţişarea ta“, a explicat el. Apoi, s-a spălat pe faţă, spunând că a folosit apă revigorantă, cu iz comunist. Atunci, reprezentanţii Guvernului român i-au rugat pe producătorii emisiunii transmise pe BBC să şteargă remarcile negative aduse la adresa ţării. Într-un articol, Jeremy Clarkson a criticat şi nordul Angliei, spunând despre şoferi că trebuie să se lupte pentru un loc de muncă cu „o jumătate de milion de Dacii înregistrate în străinătate, care sunt conduse de oameni care n-au mai văzut asfalt în viaţa lor şi care cred că limita de viteză este viteza maximă a maşinii lor este de vreo 70 de kilometri pe oră.“

 Într-un editorial publicat în 2014 în „The Sunday Times“, starul britanic a făcut o recenzie foarte proastă maşinii noastre naţionale Dacia Logan. „N-am idee cine conduce o Dacia în Marea Britanie, dar presupun că sunt capabili să respire pe nas şi nu comunică prin sunete, ca animalele. Şi-atunci, cine şi cum s-o fi gândit să importe Loganul? Cred că erau conştienţi că un Renault antic, cu haine noi croite de cineva chior, nu va avea niciodată succes într-o ţară în care chiar există libertatea de alegere. Poate s-au gândit că-i va atrage pe imigranţii români, că le va aduce aminte de casă. Dar nici de asta nu sunt sigur. Pentru că atunci când îi vezi pe imigranţii ăia care îşi fac tabăra în fiecare noapte prin parcuri, care îşi fac pălării din pungi şi care mănâncă sandvişuri expirate în 2009, te gândeşti: cât de rea era viaţa lor în România dacă li se pare bun traiul de aici? În plus, cred că prioritatea lor ar fi nişte pălării bune, nu o maşină“, şi-a continuat el tirada.

 Personalitate controversată, starul a fost implicat în mai multe scandaluri de-a lungul timpului, mai ales din cauza unor comentarii rasiste sau jignitoare pe care le-a făcut în emisiunile sale.

Sursa ADEVARUL

EDITORIALUL BLOGULUI "MOARA LUI GELU"

Marile și îndreptățitele așteptări ale românilor

de la noul Parlament

            În afară de membrii și simpatizanții în cărți ai partidelor, câți dintre români au încredere în politica dâmbovițeano-postdecembristă? Păi cum poți să mai ai încredere în cea care a pus România pe butuci (peste 1200 de întreprinderi distruse sau vândute la preț de fier vechi, agricultura decapitată, transporturile demantelate etc.), care a dus la sapă de lemn grosul trăitorilor pe aceste meleaguri și a așezat pe umerii lor o datorie externă de circa 100 miliarde dolari, care a pus pe roate procesul de ciocoizare și a alungat din țară peste patru milioane de români, care încurajează furtișagurile, nedemnitatea, minciuna, înșelătoria și falsa cultură, respectiv toate formele de antiromânism, pentru a putea vinde pe ascuns și la bucată întreaga țară?!

            Tot așa, ce încredere poți să ai în partide și politica lor de haram, când liderii acestora anunță că s-au descotorosit de oamenii cu probleme, iar listele pentru parlamentare sunt pline de megapenali precum Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu sau Victor Ponta, de penali mai puțin faimoși și de nenumărați penali în devenire?! Că de, vorba ceea, peștele de la cap se-mpute...

            Revenind la ale nostre, să trecem în revistă așteptările românilor de la nou-vechiul Parlament, așteptări care, fie vorba între noi, mai au de...așteptat până vor fi onorate întrucâtva:

            1)Înșiși parlamentarii să respecte legile pe care le produc pe bandă rulantă, să conștientizeze odată și odată că nimeni nu-i deasupra legii și să bage la căpățâni că referendumul sau plebiscitul reprezintă voința poporului, adică esența democrației. Ei cred că prin reducerea numărului parlamentarilor la 466, noi îndată vom uita de prelungita ofensă generată prin ignorarea rezultatului referendumului din 2009? Nici vorbă. Cu acea memorabilă ocazie pentru (ne)democrația noastră originală, peste 80% dintre alegătorii prezenți la urne au cerut restrângerea imediată (vasăzică de la alegerile din 2012!) a Parlamentului la o singură cameră, cu maximum 300 de membri!

            2.Schimbarea Constituției în conformitate cu voința poporului român. În noua Constituție să fie limpede precizat statutul politic al României (republică prezidențială sau parlamentară, nicidecum actuala struțo-cămilă semiprezidențială), președintele să nu mai fie jucăria atotputernicului Parlament, iar magistrații de la Curtea Constituțională (C.C.) și Înalta Curte de Casație și Justiție (Î.C.C.J.) să nu mai fie desemnați prin înțelegeri politice, ci să fie aleși pe buletinele de vot. Atunci șansele de imparțialitate din partea acestora vor spori simțitor.

            3.Elaborarea în acest mandat a unui nou Cod Penal, în care să se stipuleze clar și concis, adică fără posibilitatea răstălmăcirii, că toate averile dobândite pe căi nelegiuite vor fi integral confiscate. Firește, baza de calcul-apreciere în cazul politicienilor și funcționarilor publici o va constitui Declarația de avere completată și semnată de primii la intrarea în politică, de ceilalți la angajare.

            Sighetu Marmației,                                                     George PETROVAI

                 7 nov. 2016

Românii, codaşi la exerciţii fizice: Doar 5 din 100 de companii acordă angajaţilor abonamente la centre sportive

Doar 6% din români practică sport cu regularitate şi 5% din companii asigură angajaţilor un abonament la un centru sportiv, în contextul în care 61% din populaţie nu practică sport, iar 18% face mişcare foarte rar, potrivit unui studiu al companiei Benefit Seven.

Potenţialul pieţei fitness este slab utilizat în România, fiind fructificat în special la nivelul marilor companii. Între 3% şi 5% din companii plătesc angajaţilor un abonament la un centru sportiv. Dintre acestea, cele mai multe activează în domenii precum IT, telecom, farma, servicii profesionale, media si comunciare.

Pe o piaţă estimată în 2015 la 223 de milioane de euro, frecvenţa practicării activităţilor fizice a crescut în ultimii ani, la fel şi valoarea pieţei de fitness. În medie, un român cheltuia 11 euro în 2015 pentru activităţile sportive, comparativ cu aproape 5 euro cheltuiţi în 2012.

„Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, adică constituie piaţa gri. Putem spune că numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă din totalul populaţiei doar 6% din români practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5% din populaţie, respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, co-fondator Benefit Seven.

Aproape 60% din firme au semnat un parteneriat cu un furnizor de servicii sportive, facilitând salariaţilor accesul la activităţi sportive, contra cost, însă la tarife negociate la nivel de grup. O mare parte dintre acest companii sunt din sectorul de banking, retail şi automotive. Peste 15% sunt firme cu capital românesc, iar 40% dintre ele desfăşoară activităţi şi în afara capitalei. Excluzând companiile cu sediile în Bucureşti, la nivel naţional, doar 5% dintre angajatori includ printre beneficii şi un abonament la un centru sportiv.Sursa Mediafax

                                                                                         Cristi SOMEŞAN

Veste bună pentru români!

Premierul Dacian Cioloş s-a întâlnit, la New York, cu omologul său canadian, Justin Trudeau, cei doi apreciind că există perspective bune pentru ridicarea vizelor pentru românii care merg în Canada într-un viitor apropiat.

”Cei doi premieri au discutat despre liberalizarea vizelor pentru cetăţenii români, constatând că există perspective bune pentru ridicarea vizelor într-un viitor apropiat. De asemenea, au discutat şi despre contribuţia Canadeiu la operaţionalizarea deciziilor luate la summitul de la Varşovia cu privire la flancul estic al NATO de la Marea Neagră”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

Miercuri dimineaţă, premierul Dacian Cioloş a scris, pe Facebook, că prima zi la Organizaţia Naţiunilor Unite a fost încheiată cu convingerea că România are ”vocaţia unui actor important în relaţiile internaţionale multilaterale”.

”Am participat la deschiderea Adunării Generale, la întâlnirea liderilor organizată de preşedintele SUA, Barack Obama pe tema crizei globale a refugiaţilor şi la conferinţa despre Guvernare Deschisă găzduită de Franţa şi Africa de Sud. În marja reuniunii ONU, am avut întâlniri cu premierul canadian Justin Trudeau, cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, cu preşedintele Egiptului, Abdel Fattah El Sossi, cu secretarul general ONU, Ban Ki-moon şi cu Directorul Executiv UNEP, Erik Solheim”, a adăugat Cioloş.

Prim-ministrul Dacian Cioloş participă în perioada 20-23 septembrie la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Miercuri el va susţine alocuţiunea naţională în cadrul dezbaterii generale la nivel înalt a celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Şeful Executivului are programate întâlniri cu reprezentanţii principalelor organizaţii evreieşti din SUA, cu comunitatea românească, cu preşedintele Palestinei, Mahmoud Abbas, şi cu preşedintele Adunării Generale a ONU, Peter Thompson. Sursa GANDUL

Foto-gluma zilei - Taxe şi impozite la români