Către,
CURTEA
CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI
În atenţia domnului Preşedinte
AUGUSTIN ZEGREAN
Subsemnatul
Gheorghe Funar, candidat la funcția de Președinte al
României, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str.____, nr.__, bloc __, etaj
__, ap.__, județul Cluj, având C.I. seria CJ nr.____, CNP ________,
eliberată de S.C.P.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 17 iunie 2014, e-mail
gheorghe_funar@yahoo.com, telefon ______, in
temeiul art. 52. al. 1 si 2, din Legea nr. 370 din 2004 formulez prezenta
CERERE DE ANULARE A ALEGERILOR PREZIDENTIALE DIN 2
NOIEMBRIE
Pentru urmatoarele motive:
In fapt:
1.Cu ocazia turului de
scrutin din data de 2 noiembrie a.c. nu s-a asigurat egalitatea cetățenilor
în fața legii, milioanele de cetățeni români
aflați în străinătate fiind discrimininati prin arondarea a
circa 13.000 de cetateni cu drept de vot la o secție de votare. Au fost
astfel încălcate prevederile Constituției României, articolul 1,
alin.5, articolul 16, alin.1, 2 și 3, articolul 31, alin.1
si dreptul de vot a peste trei milioane
de cetățeni români aflați în străinătate. Cu toate că față de alegerile prezidențiale din
anul 2009 a crescut cu circa două milioane
numărul românilor exilați din Țara-Mamă din cauza sărăciei, Ministerul Afacerilor
Externe și Biroul Electoral Central au redus numărul secțiilor de
votare din străinătate la numai 294, iar numărul estimat al buletinelor de vot
pentru cetățenii români aflați în străinătate a fost
stabilit la numai 600.000 de buletine de vot.
Pe cale de consecință, în ziua de 2 noiembrie
a.c., din numărul total al românilor cu drept de vot aflați în
străinătate, de peste patru milioane de cetățeni români, nu a fost
asigurat dreptul de vot pentru circa 3,5 milioane de alegători.
În tot cursul zilei alegerilor pentru funcția de Președinte al
României, în 2 noiembrie a.c., la marea majoritate a secțiilor de
votare au existat cozi uriașe, formate din multe mii de cetățeni români
care au dorit să-și exercite dreptul de vot şi care au fost împiedicaţi
sa-şi exercite dreptul la vot. Numărul lor total întrece cifra de două milioane
de alegători cu drept de vot, care nu au avut acces în secţiile de votare din
străinătate. În Italia, pentru peste un milion de cetăţeni români cu
drept de vot, Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.) împreună cu Biroul
Electoral Central (B.E.C) au asigurat numai o sută de mii de buletine de vot.
Ca urmare, în mod ilegal şi cu premeditare la circa nouă sute de mii de
cetăţeni români le-a fost încălcat dreptul de a alege, un drept înscris în
Constituţia României, la articolul 37.
În niciuna din ţările lumii unde trăiesc şi muncesc, în
total, peste patru milioane de cetăţeni români cu drept de vot, nu le-a fost
asigurat acest drept fundamental al omului. Pe cale de consecinţă, la
Ambasadele şi Consulatele României din Madrid, Roma, Londra, Paris, Viena,
Bruxelles, Haga, Luxembourg, New York, Torino, Dublin, Munchen, Bonn, şi multe
altele au fost manifestaţii publice de protest ale miilor de votanţi români
cărora nu le-a fost asigurat dreptul de a vota nici măcar după ce au stat 4-5
ore la cozi interminabile. Pentru a nu putea să-şi exercite dreptul de vot
milioanele de români aflaţi în străinătate, la puţinele secţii de votare s-au
amenajat doar 2-5 cabine de vot, au asigurat doar câteva ştampile de vot (de
regulă mai puţine decât numărul cabinelor), nu au existat buletine de vot necesare
pentru toţi alegătorii şi nici formulare de declaraţii pe proprie răspundere.
De exemplu, la Torino, unde sunt peste o sută de mii de alegători români a
existat numai o singură secţie de votare cu trei cabine de vot.
În timp ce în Bucureşti, pentru circa două milioane de
votanţi au existat 1.200 secţii de votare, în străinătate, pentru peste patru
milioane de alegători, au fost înfiinţate aproape trei sute secţii de votare.
Curtea Constituţională, conform legii nr 47/1992 are
dreptul să solicite la MAE şi BEC, situaţia cu numărul alegătorilor români din
fiecare ţară a lumii; numărul de buletine de vot asigurate; numărul de
declaraţii pe propria răspundere; numărul secţiilor de votare şi locaţia
acestora; numărul cabinelor de vot; numărul de ştampile.
Atât MAE cât şi BEC, sunt obligate să ofere aceste
informaţii la solicitarea Curţii Constituţionale a României.
Este
evident că Guvernul împreună cu Autoritatea Electorală Permenentă şi Biroul
Electoral Central, în mod deliberat şi cu încălcarea Constituţiei României nu
au organizat în mod corect şi legal alegerile pentru milioanele de români din
străinătate, cu scopul de a nu le asigura dreptul constituţional de a vota
pentru un alt Preşedinte al României care să nu facă parte şi să nu fie
susţinut de partidele politice care i-au obligat să-şi părăsească Ţara-Mamă şi
familiile, i-au determinat să emigreze din lipsa locurilor de muncă şi din
cauza sărăciei.
Conform
Legii nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, art.57, alin.1:
„Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu a dreptului de vot
sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”
NUMAI
ÎNCĂLCÂND ŞI SFIDÂND CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ŞI LEGEA NR.370/2004, ÎN DISPREŢ FAŢĂ
DE POPORUL ROMÂN, MAI ALES FAŢĂ DE MILIOANELE DE ROMÂNI DE PRETUTINDENI, CURTEA
CONSTITUŢIONALĂ, PRIN NERESPECTAREA PROPRIILOR ATRIBUŢII ŞI A LEGII NR.47/1992,
PROBABIL ŞI LA COMANDĂ POLITICĂ, AR ÎNCERCA SĂ ACCEPTE REZULTATELE ILEGALE PE
CARE LE PREGĂTEŞTE BIROUL ELECTORAL CENTRAL ŞI ASTFEL RISCĂ SĂ SE TRANSFORME,
ÎN FAPT, ÎN PRIMA CURTE NECONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI sau CURTEA PENTRU
NERESPECTAREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI.
Personal, fiind
şi candidat la funcţia de Preşedinte al României, sunt obligat, la fel ca şi
toţi membrii Curţii Constituţionale, să respect Constituţia, supremaţia sa şi
legile din România.
Aflând din mass-media din România și din țările unde
se află cele peste patru milioane de români cu drept de vot că nu le este asigurată
în fapt exercitarea acestui drept de către Guvernul României și Biroul
Electoral Central, peste trei milioane de alegători au renunțat să se
mai deplaseze inutil în marile orașe ale lumii unde au fost
organizate cele 294 de secții de votare din străinătate, la care au fost trimise din
țară numai 600.000 buletine de vot. Este evident că peste
patru milioane de români cu drept de vot aflați în străinătate nu au avut
asigurat dreptul de vot, neexistând decât 600.000 de buletine de vot.
INVEDEREZ
FAPTUL CA NU EXISTĂ NICIO PREVEDERE LEGALĂ CARE SĂ PERMITĂ GUVERNULUI ROMÂNIEI ȘI
BIROULUI ELECTORAL CENTRAL SĂ TIPĂREASCĂ ȘI SĂ EXPEDIEZE PENTRU
ALEGĂTORII ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE UN NUMĂR MAI MIC CU 3,5 MILIOANE BULETINE DE VOT DECÂT NUMĂRUL REAL AL
CETĂȚENILOR. MAI MULT, LEGEA NR.370/2004 ÎI OBLIGĂ PE
ORGANIZATORII ALEGERILOR SĂ TIPĂREASCĂ ȘI SĂ DISTRIBUIE UN
NUMĂR MAI MARE AL BULETINELOR DE VOT CU 10% DECÂT NUMĂRUL TOTAL AL ALEGĂTORILOR
CU DREPT DE VOT.
NEFIIND
ASIGURAT DREPTUL FUNDAMENTAL LA VOT PENTRU PESTE 3,5 MILIOANE DE ALEGĂTORI
ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE, PRECUM ŞI DREPTUL MEU DE A FI ALES PREŞEDINTE AL
ROMÂNIEI, SOLICIT CURŢII CONSTITUŢIONALE SĂ ANULEZE ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN
2 NOIEMBRIE 2014. Ca urmare, a încălcării dreptului de a fi ales, prevăzut la
articolul 37 din Constituţia României, pentru toţi cei 14 candidaţi la funcţia
de Preşedinte al României, Curtea Constituţională are obligaţia, conform
articolului 146, lit.f din Constituţie să decidă anularea alegerilor din 2
noiembrie 2014, pentru că nu s-a respectat procedura pentru alegerea
Preşedintelui României. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ÎI INTERZICE CURŢII
CONSTITUŢIONALE SĂ CONFIRME REZULTATELE SUFRAGIULUI DIN 2 NOIEMBRIE A.C, CÂND
NU AU FOST RESPECTATE, PENTRU MULTE MILIOANE DE ROMÂNI, DREPTUL DE A ALEGE ŞI
DREPTUL DE A FI ALES, PENTRU CEI 14 CANDIDAŢI.
Logic și
practic, în condițiile în care ar fi fost asigurat dreptul de vot pentru
circa 3,5 milioane de alegători aflați în străinătate, ei
ar fi putut influența decisiv numărul de voturi obținute
de fiecare dintre cei 14 candidați la funcția de Președinte al României și tot ei ar fi decis,
împreună cu alegătorii din Țara-Mamă, care dintre candidați
s-ar fi situat pe primele două locuri și ar fi intrat în
turul doi al alegerilor prezidențiale, programate pentru data de 16 noiembrie 2014.
2.Biroul
Electoral Central și Curtea Constituțională nu au respectat
prevederile articolul 31, alin.1 din Constituția României, respectiv
dreptul la informație, care statuează că „Dreptul
persoanei de a avea acces la orice informație de interes public
nu poate fi îngrădit.” Ca urmare a
încălcării acestui drept constituțional, alegătorii nu cunosc
nici azi care dintre cei 14 candidați a fost sau este ofițer activ
ori acoperit al unor Servicii Secrete românești sau străine, precum și care
dintre ei a dobândit a doua cetățenie și care
este aceasta.
3.Pentru toți cei 14 candidați
la funcția de Președinte al României a fost încălcat grav dreptul de a fi
ales, prevăzut la articolul 37 din Constituția României. S-a ajuns la încălcarea gravă a acestui drept
fundamental al candidaților la funcția de Președinte al
României deoarece Guvernul României împreună cu Autoritatea Electorală
Permanentă și Biroul Electoral Central au încălcat grav dreptul de a
alege pentru cel puțin 3,5 milioane cetățeni români aflați în
străinătate. Adevărul este că Guvernul României nu dispune de informații corecte
cu privire la numărul total al cetățenilor români din
străinătate, respectiv nu cunoaște numărul cetățenilor cu drept de vot care
se află în fiecare din țările lumii. În cazul cetățenilor români aflați în
Italia și în Spania numărul acestora diferă cu câteva sute de mii
în informațiile oferite de Guvernul României comparativ cu cele ale autorităților din
cele două țări. Aceiași situație se
regăsește, la o scară mai mică, în toate țările din
lume în care au ajuns și muncesc cetățenii români.
4.Cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile
prezidenţiale din 2 noiembrie a.c., înclusiv în ziua alegerilor, la 2 noiembrie
a.c., au fost semnalate şi înregistrate la birourile secţiilor de votare, la
birourile electorale judeţene, la Biroul Electoral Central, la telefonul 112,
multe fapte de natură penală, prevăzute la art.57, 58, 59 şi 62 din Legea
nr.370/2004.
Guvernul Ponta III l-a favorizat în fiecare zi, în
campania electorală, pe candidatul Victor Viorel Ponta, prin oferirea de pomeni
electorale din bani publici, de fapt din multe miliarde euro împrumutate în
ultimele luni de la băncile străine.
Guvernul Ponta III pentru a-l favoriza pe candidatul
Victor Viorel Ponta la alegerile din 2 noiembrie a.c. le-a trimis acasă, la
peste patru milioane de cetăţeni foarte săraci, scrisori-înştiinţări cu privire
la alimentele pe care le vor primi după alegeri, ca pomană de la Uniunea
Europeană, evident numai dacă va fi votat şi ales candidatul Ponta. Acastă
tentativă de mituire şi oferire de bunuri, la peste 4 milioane de alegători,
este pedepsită de Legea nr. 370/ 2004. Cu aceste peste 4 milioane de alegători
săraci, mai ales din mediul rural, au fost influenţate decisiv rezultatele
obţinute la vot de către reprezentanţii partidelor politice care s-au aflat, cu
schimbul la Putere.
După ce Guvernul Ponta III a achiziţionat în viu
(înaintea Crăciunului) mai multe mii de
primari şi aleşi locali, în timpul aplicării O.U.G. nr.45/2014, toţi aleşii
locali ai P.S.D. , U.N.P.R. şi P.C. au primit „norme şi instrucţiuni cu numărul
obligatoriu de voturi” pe care trebuie să le adune (în 2 şi 16 noiembrie a.c.)
pentru candidatul Ponta. În caz contrar, au fost ameninţaţi (pe linie de partid
şi de stat) că nu vor primi fondurile pe care le-a promis Guvernul Ponta III, după
ziua de 16 noiembrie 2014. Pe cale de consecinţă, toţi aleşii locali ai P.S.D.,
U.N.P.R. şi P.C. au făcut presiuni asupra alegătorilor, mai ales din mediul
rural, i-au dus la vot şi i-au determinat să voteze cu Ponta pentru ca
localitatea lor să primească fonduri pentru încălzirea locuinţelor şi şcolilor,
pentru iluminat public, pentru unele investiţii începute, pentru contribuţia în
vederea accesării fondurilor europene etc. Pentru multe dintre aceste
infracţiuni au început sau vor începe cercetările penale.
5.Cu
ocazia pregătirii şi desfăşurării campaniei pentru alegerea Preşedintelui
României, din noiembrie a.c., au fost săvârşite numeroase infracţiuni care sunt
cercetate de Direcţia naţională Anticorupţie (D.N.A.), ca urmare a denunţului
penal pe care l-am înregistrat cu nr.14.444 din 28 octombrie 2014 (anexat). Prin infracţiunile respective, a
fost influenţat decisiv votul a peste 8 milioane de alegători, care s-au
prezentat la urne, la care se adaugă cel puţin 7 milioane de alegători care au
fost determinaţi să nu se prezinte la vot, fiind scârbiţi de manipulările cu
sondajele mincinoase, şi de afişajul electoral uriaş, în care au ajuns banii
contribuabililor români.
6. Pentru
fraudarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, din
noiembrie 2014, Guvernul Ponta III împreună cu Autoritatea Electorală
Permanentă (A.E.P.) au achiziţionat fără licitaţie un program informatic de la
două firme private străine, specializate în IT. Ca urmare, am fost nevoit să
depun încă un denunţ penal la Direcţia Naţională anticorupţie (D.N.A) în ziua
de 2 noiembrie a.c., ora 17,00. Denunţul respectiv este anexat la această
cerere adresată Curţii Constituţionale.
7.Am aflat, pe surse că Avocatul Poporului în baza articolelor nr.58 şi 59 din Constituţia
României, îşi exercită din oficiu atribuţiile pentru apărarea dreptului de a fi
ales al celor 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României şi a dreptului
la vot al cetăţenilor români din Ţara-Mamă şi din străinătate, al milioanelor
de români cărora le-au fost încălcate aceste drepturi fundamentale.
Tot pe surse, am aflat că Avocatul Poporului va solicita Curţii Constituţionale să anuleze
alegerile din 2 noiembrie a.c. pentru funcţia de Preşedinte al României,
deoarece au fost încălcate, pentru circa zece milioane de cetăţeni, dreptul de
a alege dintre cei 14 candidaţi înscrişi în competiţia electorală.
8.Tot pe surse, am aflat că o parte însemnată dintre câinii de pază ai democraţiei, respectiv cei
care au apărat şi apără Neamul şi Ţara, cărora le pasă de prezentul şi viitorul
Poporului Român, adică mulţi ziarişti, posturi de televiziune şi radio, formatori
de opinie, Pro-Democraţia, LADO, toate celelalte Ligi şi Fundaţii care apără
drepturile şi libertăţile omului, partidele politice patriotice etc îşi unesc
eforturile şi vor ajuta Curtea Constituţională a României să dea o decizie
corectă şi constituţională de anulare a alegerilor din 2 noiembrie a.c.
Românii au aflat şi ştiu că în alte ţări democratice din
Uniunea Europeană sau de pe alte continente, unde au existat suspiciuni şi
dovezi cu privire la fraudarea alegerilor, populaţia a ieşit în stradă şi în
urma unor manifestaţii paşnice de protest au obligat la anularea alegerilor
fraudate.
Având în vedere încălcarea foarte gravă a dreptului de a
alege pentru aproape patru milioane de români de pretutindeni, în mod normal Poporul
Român din Ţara-Mamă ar trebui să se solidarizeze cu românii de pretutindeni, să
fie organizate adunări publice de protest care să oblige autorităţile de la
Bucureşti să anuleze alegerile neconstituţionale din 2 noiembrie a.c.
În aceste zile, Poporul Român are ocazia să afle care
dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi partidele politice
care au participat la alegerile ilegale din 2 noiembrie a.c. au curajul să
solicite anularea alegerilor prezidenţiale la care s-a încălcat grav
Constituţia Roâniei şi Legea nr.370/2004.
În opinia
mea, dintre cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României care nu
solicită şi nu acţionează pentru anularea alegerilor prezidenţiale din 2
noiembrie a.c. înseamnă că acceptă şi sunt complici la rezultatele fraudate ale
acestora.
Guvernul României împreună cu Autoritatea Electorală
Permanentă și Biroul Electoral Central i-au sfidat, din nou pe
alegătorii români, pe cel puțin 3,5 milioane de români aflați în
străinătate, precum și pe cei 2,3 milioane de decedați înscriși în
listele electorale permanente din România. Am convingerea că o bună parte
dintre decedații înscriși în listele electorale permanente au declarații pe
proprie răspundere și au votat pe liste suplimentare în multe secții de
votare din Țara-Mamă, în ziua de 2 noiembrie a.c.
În seara zilei de 2 noiembrie a.c. (după ora 21,00) şi în
cursul zilei de 3 noiembrie a.c., reprezentanţi ai Guvernului şi ai Biroului
Electoral Central au recunoscut public la posturi de televiziune şi radio,
faptul că foarte mulţi alegători nu au
beneficiat de dreptul de a alege, iar candidaţii de dreptul de a fi ales,
datorită nerespectării Legii nr.370/2004, a Constituţiei României li unor
lipsuri de natură organizatorică. Cu toţii au promis că le vor înlătura în
turul doi de scrutin. Azi, premierul şi candidatul viitor, Victor Viorel Ponta,
a decis să organizeze de urgenţă o întâlnire cu toţi ambasadorii României,
pentru a le solicita ca la următorul tur de scrutin să asigure, împreună cu
Biroul Electoral Central, dreptul de a alege pentru toţi cetăţenii români
aflaţi în străinătate. Astfel, primul ministru Victor Viorel Ponta recunoaşte
public că la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie a.c. nu a fost asigurat
dreptul la vot pentru peste 3,5 milioane de alegători şi cei 14 candidaţi la
funcţia de Preşedinte al României nu au avut dreptul să fie votaţi de către
marea majoritate a românilor aflaţi în străinătate.
Având în vedere gravele încălcări
ale Constituției României și ale Legii nr. 370/2004,
la care s-a ajuns prin numeroase fapte de natură penală, o parte aflate deja în
cercetare la Direcția Națională Anticorupție, prin care s-au
influenţat decisiv rezultatele alegerilor din 2 noiembrie a.c.
Ținând seama de încălcarea
dreptului de a alege Președintele României pentru circa patru milioane de cetățeni români
aflaţi în străinătate.
Luând în considerare faptul că s-a
încălcat grav dreptul de a fi ales pentru cei 14 candidați la funcția de Președinte al
României,
VĂ
SOLICIT SĂ DECIDEȚI ANULAREA ALEGERILOR DESFĂȘURATE
ÎN ZIUA DE 2 NOIEMBRIE a.c PENTRU FUNCȚIA DE PREȘEDINTE
AL ROMÂNIEI ȘI SĂ HOTĂRÂȚI REPETAREA TURULUI DE
SCRUTIN IN A DOUA DUMINICA DE LA DATA ANULARII ALEGERILOR, CU RESPECTAREA
ÎNTOCMAI A CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI ȘI A ART. 52, AL 1 DIN
LEGEA NR.370/2004.
În
drept, intemeiez cererea pe articolul 1, alin.5, articolul 16, alin.1, 2 și 3,
articolul 31, alin.1, articolul 36, articolul 37 şi articolul 146 din Constitutia Romaniei şi
pe art. 52. alin. 1 si 2, art.57, art.58
şi art.59 din Legea nr. 370/2004.
Gheorghe Funar
Candidat la funcţia de Preşedinte al României
Bucureşti,
3 noiembrie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu