Antologia care unește ca o „punte„ cultura română cu cea japoneză

În Principatele Române primele vești despre Imperiul de la Soare Răsare au venit în secolul al XVII-lea, datorându-se cărturarului român Nicolae Milescu Spătarul care în anii 1675-1676 a întreprins o lungă călătorie în China.Impresiile despre această călătorie le-a consemnat în lucrarea cu titlul Descrierea Chinei.

De la acest eveniment, aproape două veacuri, în Principatele Române nu se mai cunoștea nimic despre Japonia,.dar, după ce Principatele Române au devenit independente, și mai ales după ce România a devenit Regat, la inițiativa Regelui Carol I a avut loc un schimb de scrisori între acesta și Împăratul Meiji în care se exprima dorința celor două părți de a stabili relații bilaterale. În perioada domniei regelui Carol I inginerul Bazil Assan întreprinde o călătorie în Japonia unde a tinut diferite conferințe, dar mai ales a purtat discuții cu oamenii de afaceri niponi.După această călătorie inginerul susține în fața Societății Geografice Române, în martie 1899, o expunere despre Japonia și poporul său. Ceva mai târziu Constantin Daicoviciu în Enciclopedia Română vol.2 dedică două coloane Japoniei, cu date economice, culturale și georgrafice.

Din acea perioadă relațiile politice, economice și culturale, au avut o ascensiune demnă de subliniat. S-au scris cărți, s-au făcut legături și schimburi culturale, încât cele două popoare au început să se cunoasă și să se respecte reciproc.

În acest context se înscriu și demersurile, de-alungul anilor, făcute de scriitoarea Floarea Cărbune care a editat antologii, bilingve română-engleză, cu autori români din țară și diasporă, dar și cu articole despre viața culturală din țara noastră, a tradițiilor populare și a costumelor naționale, conținând fotografii artistice din diferite zone ale României, ilustrând obiective istorice, turistice, și etnofolclorice, toate acestea fiind difuzate și distribuite în Japonia.

Aceste antologii au fost donate bibliotecilor din Țara Soarelui Răsare, cu sprijinul fiicei acesteia Cristina Cărbune, domiciliată în Japonia, semn de prețuire și întărire a relațiilor culturale dintre țările noastre.

Recenta antologie, intitulată “ Just for you, Japan!“(Doar pentru tine, Japonia!) apărută în coordonarea scriitoarei Floarea Cărbune, la Editura RAFET, 2017, editata în condiții grafice deosebite, cu fotografii color, este ultima “cărămidă“ ce se pune la temelia “castelului “culturii româno-japoneze, crestomație tradusă în limba engleză de Frederica Dochinoiu.

Citind acest florilegiu mi-am adus aminte de aforismul lui Demostene care spunea:”Bogăția unui popor constă în numărul aliaților săi, în încrederea și dragostea lor.” Într-o astfel de înțelepciune se încadrează și lucrarea despre care facem vorbire.

În “Invitation“, autoarea acestei antologii spune:” The one who built a spiritual bridge over two worlds, two cultures,two distant and so special realms realms,was Cristina Cărbune (Inoguchi ), born în Constanța and married în Tokyo-Asakusa, where she lives. “(Cel care a construit o punte spirituală în două lumi, două culturi, două regiuni îndepărtate și atât de speciale, a fost Cristina Cărbune (Inoguchi), născută la Constanța și căsătorită în Tokyo-Asakusa, unde trăiește.), încheind cu fraza:” To discover once again the beauty and the charm of these two worlds, I invite you to step on the”Bridge Between Two World. „(“Pentru a descoperi din nou frumusețea și farmecul acestor două lumi, vă invit să faceți pasul pe „Podul între două lumi”.). Antologia este structurată în șase capitole: Cap.I- Puntea dintre lumi Japonia-România, cap.II-Interculturalitatea română-japoneză, cap.III-România de poveste, cap.IV-Tradiții, spiritualitate, obiceiuri, legende, povești și povestiri, cap.V-Haiku, și cap.VI-Poezii alese, se constituie într-o oglindă concavă ce concentrează esența culturii noastre.

Textul semnat de Cristina Cărbune, scris în limba engleză, care de fapt este un reportaj, plastic și sugestuv, despre Asakusa, în care se spune că:” I drove to Asakusa, 80 km away from Narita, where I was going to live during my sojourn there, being one of the most expresive city-districts Tokyo.”( Am mers la Asakusa, la 80 km distanță de Narita, unde urma să trăiesc în timpul șederii mele acolo, fiind unul dintre cele mai expresive orașe din zona Tokyo.) În “Regăsirea de sine “, având ca motto un citat din Paulo Coelh:”Găsește curajul de a fi tu însuți, chiar dacă încă nu știi cine ești “, Cristina Cărbune toarnă în cuvinte sinceritatea sufletului său marcat pentru întotdeauna de cultura niponă în care s-a regfăsit în Țara Soarelui Răsare. Textele în limba engleză vorbesc despre portul Constanța, bricul Mircea, făcându-se similitudini dintre portul Constanța și Yokohama, portul muzeu “Nippon Maru “.Imaginile foto realizate de Cărbune Alexandru despre Dobrogea sunt adevărate ferestre deschise spre întinsul Mării Negre și Câmpia Română.Isabela Tănasă, prin textul său vorbește despre Bisericile și mănăstirile noastre, despre București, despre castelele din Carpați și Transilvania, fiind o plastică imagine dintr-o carte de vizită a României.

Muzeul păpușilor din Yokohama-Japonia, Ziua Marinei la Constanța, reportajul “România de poveste “, de Izabela Tănasă, reportajele despre Transfăgărășan, semnat de scriitorul Ion Nălbitoru, Maramureș de Elisabeta Iosif, mănăstirea Bârsana, descrierea costumului popular semnat de Elisabeta Lușcan, legenda despre nașterea lui Iisus, sau alte legende din folclorul românesc semnate de Floarea Cărbune, sunt tot atâtea fresce ale culturii noastre pentru cititorii japonezi.Mai semnează articole, și proză, ce fac cunoscute obiceiurile și tradițiile noastre, următorii autori:Georgeta Olteanu,Marilena Trifan, Cristina Beatrice Preda, ;I Bombonica Curelciuc.

Pornind din cultura japoneză haiku-ul, o specie literară cu formă fixă, a prins “rădăcini” în literatura română, astfel că din această amplă lucrare nu putea lipsi.Haku-uri semnate de Cornelia Atanasiu, Ioana Bud, Mihaela Cojocaru, Olga Duțu, Elisabeta Lușcan, Alexandra Flora Munteanu, Pârvu Maria Cristina, Patricia Lidia,și Elena Stănescu.

Poezia română contemporană este reprezentată prin poeziile semnate de Al.Florin Țene, Georgeta Olteanu, Titina Nica Țene, Bombonica Curelciuc, Maria Ciobotariu, Luminița Scarlat, Elena Stănescu, Aurel Lăzăroiu, Violeta Petre, și Aurora Luchian. Aceste poezii sunt adevărate istorii ale sufletului românesc, suflet interpretat ca tezaur al unei geografii văzută mitic.

Ilustrațiile Mirelei Pete Rusu, sunt adevărate pasteluri ce ilustrează ca un evantal policrom legendele publicate de Floarea Cărbune.Remarcăm picturile, având o tușe ce sugerează idea metaforică ale pictoriței Cristina Stela Lidia și ale Niculinei Vizireanu în care descoperim un simbolizm participativ.

Imaginile cu copilul Dimi la Yudanaka și la Monkey Park, alături de părință, sunt mărturii realiste ale vieții tineretului pe meleagurile nipone sugerându-mi idea exprimată de Francesco Petrarca: “Viața solidară nu exclude cultul prieteniei. “.

Lucrarea coordonată de scriitoarea Floarea Cărbune, membră a Ligii Scriitorilor Români, care evită, pentru obiectivitate, zicerea lui Denis Diderot, care spunea: “Elogiul contemporanilor noștri nu-i niciodată curat.Curat e doar cel al posterității “, o consider o adevărată istorie a culturii române, ce se scrie din mers, pentru cei din Țara Soarelui Răsare.

Al.Florin Țene
Membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință
Președintele Național al Ligii Scriitorilor Români