sâmbătă, 29 iulie 2017

Binele omului, răul comunităţii

Salariile brute ale bugetarilor au fost mărite, iar cele din economie au rămas în urmă, cifrele medii fiind de 842, respectiv 652 de euro pe lună. Statisticile Eurostat confirmă cifrele, iar din 2018 se va adăuga 25% pentru toţi bugetarii, cu promisiuni de dublare pînă în 2022. Această forţare bugetară pune în pericol investiţiile şi deficitul riscă să depăşească 3%, de dragul politicii pentru om!
Cheltuiala statului se justifică dacă bugetarii vor fi puşi la treabă, nu se vor mai face angajări şi sistemele din administraţia publică, educaţie şi sănătate vor fi eficientizate. Cu alte cuvinte, bugetarii trebuie puşi la treabă – acum lucrează cam 4 ore pe zi! Sindicatele din aceste sectoare sînt puternice, politicienii le satisfac revendicările, dar oare vor şti să se limiteze la ce este sustenabil? Aşteaptă să vadă cum evoluează economia şi bugetul, iar dacă va fi cu deficit, promisiunile pentru 2018 nu vor fi ţinute (opoziţia abia aşteaptă).
În Ungaria vecină, statul a menţinut salariile bugetare la un nivel sub salariile din sectorul  privat. Aşa este normal, aşa a fost şi la noi pînă de curînd, însă s-a inversat situaţia, astfel că în economie salariul mediu brut lunar este mai mic cu fix 190 de euro decît la stat. Administraţia publică din România are salarii mai mari (calculate în euro) decît cea din Ungaria şi Polonia, fiind aproape de Cehia (ne despart 7 euro). I-am ajuns din urmă şi i-am depăşit!
Ar fi fost de preferat să colectăm mai mulţi bani din taxe şi impozite şi apoi să mărim salariile. Acum, ne rugăm de firme să-şi plătească voluntar taxele şi impozitele, iar ele se fac că nu aud. Franţa ia aproape jumătate din ce produc firmele, în vreme ce noi colectăm un sfert. Fiscul nu reuşeşte să strîngă şurubul (nu este informatizat), evaziunea fiscală fiind de circa 15% din produsul intern brut.
Situaţia la noi este excepţională în favoarea salariaţilor din sectorul public, sperăm că profesorii mai bine plătiţi vor produce forţă de muncă mai valoroasă, că medicii mai bine plătiţi ne vor menţine sănătoşi, că administraţia publică mai bine plătită va atrage bani europeni cu miliardele. Militarii, poliţiştii şi judecătorii bine plătiţi vor menţine ordinea ţării. Dacă nu, Guvernul ar trebui să introducă sisteme de control riguros, după Codul Muncii, cu destituirea bugetarilor incapabili sau ineficienţi. Creşterea salariilor nu rezolvă problemele, ci mai buna organizare a muncii. Oare Guvernul poate să facă aşa ceva?…
În sănătate, salariul a crescut de la 642 la 822 euro, în vreme ce salariile pe acest sector în Ungaria sînt de 786 de euro, iar în Polonia, de 819 euro. Serviciile medicale din România sînt mai slabe decît cele din Ungaria şi Polonia, se vede pe indicatorii de morbiditate, deci trebuie să luăm măsuri pentru a eficientiza munca în sănătate. La fel, în învăţămînt.
Economia României a avut în 2016 cel mai înalt ritm de creştere din perioada post-criză, respectiv 4,8%, nivelul produsului intern brut real fiind cu 9% mai mare decît în 2008. Populaţia a cheltuit mai mulţi bani, nivelul de trai a crescut cu 5%. Dar reversul monedei este vestea că deficitul bugetar ar putea să depăşească limita de 3%. Binele salariaţilor bugetari a generat scăderea investiţiilor publice cu 25%, deci a scăzut ritmul de construire a drumurilor şi reţelelor de apă şi canalizare.
Vom vedea efectele politicii de creştere a salariilor bugetare şi dacă alegătorii o vor susţine mai departe au ba. În principal, vom plăti salariile mărite ale bugetarilor prin întîrzieri în modernizarea autostrăzilor şi a serviciilor publice. Avem ca de obicei de ales între politica pentru binele oamenilor (bugetarilor) şi cea pentru binele comunităţilor.

Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul Maramureşului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu