Modificările actuale au fost necesare după ce contribuţiile
la asigurările sociale au trecut din sarcina angajatorului în cea a
angajatului. Gabriel Zetea, preşedintele CJ Maramureş, a explicat: „Anul
trecut, am aprobat printr-un proiect de hotărâre, votat în unanimitate, nişte
coeficienţi pentru angajaţii CJ, ai Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului, pentru Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor. Astăzi nu facem
decât să menţinem acei coeficienţi aprobaţi anul trecut. Această creştere a
salariului minim, înmulţită cu fiecare coeficient asigură o creştere, până la
urmă, a salariilor angajaţilor din familia ocupaţională a administraţiei cu un
procent nu foarte mare, dar care acoperă trecerea contribuţiilor de la
angajator la angajat. Am vrut să fac aceste precizări pentru că am văzut în
presa naţională, dar preluate de o parte a presei locale, câteva ştiri legate
de faptul că noi, CJ, am fi cerut anul trecut sau la începutul acestuia bani
pentru salarii, că n-am fi avut buget suficient pentru salariaţii din cadrul
instituţiei noastre. Niciodată nu am cerut aşa ceva, niciodată nu am avut
probleme cu acoperirea salariilor Consiliului Judeţean, a aparatului propriu.
Deci, n-am făcut asemenea solicitări. Chiar şi acum avem suficiente resurse
financiare pentru a acoperi necesarul financiar pentru toate salariile legate
de funcţionarea instituţiei şi a compartimentelor din subordine. În ceea ce
priveşte proiectul de pe ordinea de zi şi grilele de salarizare conţinute în
anexă, nu vorbim despre cele mai mari salarii de consiliu judeţean în România.
Ba din contră, vorbim despre o medie făcută în urma analizelor aparatului
propriu şi în special a doamnei secretar, comparativ cu alte instituţii
similare din ţară. Deci, nu suntem judeţul nici cu cele mai mici salarii, dar
nici pe departe judeţul cu cele mai mari salarii, ci discutăm de o medie,
aşadar mi se pare că avem un nivel al coeficienţilor normal, ce poate fi
suportat fără nicio problemă de actualul buget al CJ. Singurele modificări ce
s-au operat sunt pentru funcţiile publice de conducere, pentru că exista o
apropiere mult prea mare la nivel de coeficient între funcţiile de execuţie şi
cele de conducere, cei care poartă responsabilitate, adică şefii de birou, de
servicii, de direcţii. E normal ca atâta vreme cât ai şi responsabilitatea
semnăturii să fii şi remunerat pe măsură, diferenţiat faţă de cei care au
funcţii simple de execuţie. Am negociat până la urmă toţi aceşti coeficienţi cu
aparatul propriu al Consiliului Judeţean, cu reprezentanţii sindicatului şi
toată lumea este mulţumită. Vorbim despre salarii absolut decente în acest
moment în cadrul CJ Maramureş, care nu sunt printre cele mai mari, ci medii în
comparaţii cu alte administraţii judeţene”.
Explicaţii cerute
pentru creşterea mare a coeficienţilor de ierarhizare la personalul de
conducere
Consilierii judeţeni ai PNL au solicitat explicaţii
suplimentare cu privire la ecartul mare între coeficienţii de ierarhizare a
funcţionarilor de execuţie, faţă de cei din conducerea instituţiei: „V-aş ruga
şi pentru plen să explicaţi încă o dată diferenţa mare care apare acum, pentru
marea majoritate, între ceea ce înseamnă funcţionari publici de execuţie şi cei
de conducere şi dacă doamna secretar poate să ne prezinte, comparativ cu alte
judeţe, din Regiunea de nord-vest spre exemplu, o situaţie a acestor
coeficienţi”, a spus liberalul Marinel Kovacs. Răspunsul a venit de la
secretarul judeţului, Aurica Todoran: „Funcţionarii publici de conducere
beneficiază doar de acel coeficient înmulţit cu salariul minim pe economie, în
care este inclus sporul de vechime. De aici a apărut şi diferenţa prea mică,
din faptul că acei funcţionari de execuţie, care aveau un coeficient de
ierarhizare la gradaţia zero, aceşti coeficienţi vor suporta o majorare prin
aplicarea sporului de vechime. Deci se ajungea până la un spor de vechime de
25% aplicat la salariul unui funcţionar de execuţie, în condiţiile în care funcţionarul
de conducere rămânea strict la nivelul coeficientului din grilă. Acum să vă
prezint comparaţiile cu alte judeţe: de exemplu şef de birou: la nivelul
judeţului Maramureş, un asemenea angajat avea coeficient 4,55, la
Bistriţa-Năsăud avea 5,14; la Satu Mare 5,50; la Mureş 5,50; Baia Mare 4,90;
Cluj 6,61, dar nu ne comparăm cu Clujul. De aceea calculul de această dată şi
fundamentarea s-au făcut prin aplicarea acelor coeficienţi diferenţiaţi între
personalul de conducere şi cel de execuţie, în procent de 25% pentru şefi
birou, 30% pentru şefi serviciu şi 50% pentru directori. Aşa era legislaţia
veche. Acum legea nu prevede, dar lasă la latitudinea Consiliului Judeţean să
stabilească aceşti coeficienţi, bineînţeles cu limitarea maximă care să nu depăşească
veniturile salariale ale funcţionarilor coeficientul de salarizare pentru
vicepreşedinte”.
Cert este că, pe baza noilor coeficienţi, salariul de
bază al secretarului judeţului ajunge la 14.820 lei, cel al unui director
general sau arhitect-şef – 11.552 lei, director general adjunct sau director
executiv – 11.172, şef serviciu – 9.690 lei, şef birou – 9.310 lei, la polul
opus situându-se portarul sau paznicul cu 2.565 lei salariul de bază, sau
muncitorul necalificat – 2.185 lei. Cât de corecte sunt cuantumurile
acestor lefuri, în comparaţie cu alte domenii de activitate, sau cu domeniul
privat, vă lăsăm pe dumneavoastră cititorii să decideţi!
Autor: Ciprian Vancea
Sursa: Graiul Maramureşului
Nota noastră. Cu litere îngroşate am subliniat noi şi nicidecum autorul articolului, ca să vadă şi reprezentanţii noştri din sindicat unde suntem cu noua grilă de salarizare: în beci, în canal, în Africa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu