IRINA PETRAȘ, la Nord Literar

 

                                                                                                      de Gheorghe Pârja

A apărut numărul dublu (noiembrie-decembrie, 2022) al revistei de cultură „Nord Literar”, care își menține ținuta valorii, prin creațiile scriitorilor maramureșeni, ale celor din aria națională a literaturii, precum și prezențe europene de prestigiu. De altfel, acesta este programul consecvent al publicației, care anul viitor va împlini 20 de ani de existență. Nu uit să amintesc că este prima revistă de cultură din istoria Maramureșului. Cinste celor care i-au dat viață și i-au asigurat călătoria spre cititori! Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România și este susținută financiar de Consiliul Județean Maramureș.

Acest număr are în centrul atenției personalitatea criticului literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, aflându-se în luna noiembrie la ceas aniversar. Toată experiența sa de viață, de lectură și de scris este văzută cu luciditate, abordând în opera sa teme majore – lume, viață, moarte, limbă, literatură. Scriitorul Varujan Vosganian, cu un titlu de dezmierdare, face un portret convingător Irinucăi: „Este un exemplu, în care putem omagia cu egală, nedisimulată plăcere și cu profundă prețuire atât omul, cât și opera, ea este prietena noastră ardeleancă, Irina Petraș.”

Eu am definit-o ca fiind Irina literaturii române, cu reverberații paterne în Nord. De altfel, ea a scris: „Maramureșul tatălui meu e una dintre <țările> românești cel mai bine situate în civilizația urmei.” Recent, i s-a decernat Premiul „Titu Maiorescu”, al Academiei Române. La mulți ani, Irina Petraș!

Dar să derulez sumarul acestui număr dublu. Poemul lunii, semnat de Ioan Alexandru, are titlul „Rohia” și este închinat arhiepiscopului Justinian Chira. Criticul și istoricul literar Mircea Popa analizează lupta lui Theodor Codreanu în apărarea lui Eminescu, a poetului și a adevărului. Irina Petraș semnează un articol despre scriitorul Jose Saramango, la împlinirea unui veac de la nașterea marelui autor. Poetul, prozatorul, eseistul Horia Bădescu scrie un incitant text despre „Cidul și privighetoarea.” Criticul literar Daniela Sitar-Tăut continuă comentarea jurnalului Evei Heyman, o persoană care a trăit atât de puțin, și în arealul transilvan. Două pagini de poezie publică laureații Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației, octombrie 2022. Ei sunt ieșeanul Cassian Maria Spiridon și maramureșeanul Vasile Morar.

Ovidiu Pecican, directorul revistei „Steaua”, scrie cu aplicare despre maturizarea aurorală a românilor în viziunea lui B.P. Hasdeu. Un amplu și profund dialog publică colega noastră Delia Muntean cu universitarul, criticul literar, Gheorghe Glodeanu, interlocutorul mărturisind emblematic: „M-am născut sub zodia fantasticului.” Astăzi, 9 decembrie, distinsul om de cultură, Gheorghe Glodeanu, împlinește 65 de ani. Este conducător de doctorate, este autor a peste 30 de cărți de referință, a publicat sute de studii de specialitate, a îngrijit și prefațat peste 50 de volume. La mulți ani, domnule profesor! Un interviu de citit!

Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, a luat temperatura, prin texte și fotografii, câtorva evenimente organizate de revista „Nord Literar”. Este evocată expoziția aniversară a revistei, manifestarea de la Cernești, prilejuită de împlinirea a șapte ani de la dispariția scriitorului și jurnalistului Augustin Cozmuța, unul dintre fondatorii revistei. Este amintită și lansarea inedită de carte a poetului Adrian Munteanu, de la Bastionul Măcelarilor. Despre Augustin Cozmuța, omul din spatele operei, adică despre jurnalul unui scriitor erudit, un critic generos, dar lucid în privința valorii, scrie colega noastră Raluca Hășmășan, deslușindu-i și universul lui contemplativ.

Scriitorul Adrian Alui Gheorghe, prietenul revistei noastre și al Maramureșului, ne aduce în actualitate o mirabilă întâlnire dintre Ioan Alexandru și Calinic Argeșeanul. Eu, scriitorul acestor rânduri, m-am încumetat să scriu despre volumul „Nichita – Poetul ca și soldatul”, semnat de universitarul și criticul literar ieșean, Bogdan Crețu. Face parte din proiectul Editurii Polirom, care a publicat volume de certă valoare, deoarece autorii și-au asumat o minuțioasă cercetare și interpretare a vieții și operei scriitorilor. Ion Radu Zăgreanu povestește despre o altă cărămidă pusă la șemineul publicistic al scriitorului Cornel Cotuțiu. Constantin Cubleșean relatează despre pasiunea de a călători prin lume a Minervei Chira.

Sunt publicate și opiniile unor scriitori străini despre volumul Elenei Liliana Popescu, „De ce?”, tradus în mai multe limbi de circulație. Proza acestui număr dublu este asigurată de scriitorul Marian Ilea. Este publicat și premiul revistei noastre, acordat poetei Maria Pal, la Festivalul sighetean din acest an. Ioan Șt. Lazăr publică o dedicație lirică pentru profesorul Mircea Muthu, cu prilejul apariției tratatului Domniei Sale „Estetica sau Melcul și cochilia”. Profesoara Mihaela Bude revine în paginile revistei cu un comentariu la romanul Valeriei Bilț, „Ubi bene? Ubi patria?” Cronicarul de film, profesorul Nicolae Weisz, comentează pelicula „El paramo” (Pustietatea).

Lucian Perța își adaugă elanul parodic unui poem de Cassian Maria Spiridon. Pagina de traduceri este rezervată scriitorului francez Philippe Delaveau, în prezentarea și tălmăcirea Emanuelei Bușoi. Revista poate fi procurată din unele chioșcuri din Baia Mare. Viața merge înainte! Noi urăm cititorilor și iubitorilor de literatură LA MULȚI ANI!