Horia Bădescu, la Nord Literar

                                  de Gheorghe Pârja

Capriciile vremii parcă se răsfrâng și asupra mersului stelelor. Vânzoleala politică parcă nu are capăt și ne agită sufletele cum ai scormoni un mușuroi cu furnici. Apoi concediile tipografilor. Pe acest fond, apariția revistei de cultură Nord Literar a avut câteva zile întârziere. Dar vă asigur că valoarea textelor este în tonul cu care v-am obișnuit. Mă bucur că revista este apreciată în țară, dar și în străinătate. De la recentul premiu acordat de revista „Convorbiri literare”, din Iași, „Nordului Literar”, la măgulitoarele cuvinte venite din partea poetului și teologului Theodor Damian, din New York. Și mulți scriitori de prestigiu din țară, care sunt colaboratori ai revistei.

Dar să derulez sumarul revistei de pe luna iunie. Poemul lunii este semnat de Mihai Olos, artist plastic, dar și un inventator liric, cunoscut în țară și străinătate. Criticul literar Irina Petraș răspunde cu răspundere la întrebarea: ce loc ocupă culorile în viața ei artistică? Se potrivește expresia regretatului meu prieten Ilie Călian, jurnalist și cronicar plastic: „Irina pictează așa cum pasărea cântă.” Dana Buzura-Gagniuc face o radiografie inteligentă a spațiilor în care trebuie să locuiască cultura. Cărțile sunt nobile, spațiile adecvate spiritului mai greu de găsit. Așteptăm. Criticul literar Gheorghe Glodeanu scrie despre volumul Sălbatica, de Doina Ruști, romanul deportărilor în Bărăgan, o carte-document despre una dintre perioadele negre ale totalitarismului românesc, în care erou este cuvântul scris, care a salvat mulți oameni cuprinși de singurătate.

Delia Muntean ne prezintă recenta apariție editorială a poetei Cătălina Soare-Hull, o voce lirică care lucrează cu talent asupra viitorului. Daniela Sitar-Tăut ne restituie o dimensiune mai puțin cunoscută a lui Camil Petrescu, cea de autor al unui scenariu cinematografic, avându-l ca erou pe Ștefan cel Mare. La rubrica Orfeu este prezent poetul Gavril Ciuban, cu un grupaj de poeme. Mi-au atras atenția dedicațiile pentru Leonard Mociulschi, Alain Delon, ori Titiana Mihali. Evident, nelipsita și inspirata parodie a lui Lucian Perța. Despre aventura diplomatică a poetului, prozatorului și traducătorului Horia Bădescu scrie el însuși în volumul La răsărit de Paradis. Gheorghe Pârja descoperă în carte dimensiuni novatoare ale diplomatului-scriitor. De la manifestări românești la Paris și Bruxelles, la invitarea unor scriitori din Hexagon, să ne cunoască țara și cultura ei. Prezența poetului francez Gerard Bayo în Maramureș, la Desești și Botiza, i-o datorăm diplomatului. Gerard a exclamat la Desești: „Am descoperit dimensiunea sacrală a Maramureșului!”

Profesorul, academicianul, scriitorul Ion Pop, din Cluj-Napoca, de obârșie din Mireșu Mare, este prezent în revistă cu un fragment biografic dintr-un volum în pregătire. Neobosită și atentă, Dana Buzura-Gagniuc surprinde cu vocația detaliilor bogăția evenimentelor culturale de la începutul verii. Mihaela Albu ne vorbește, în cunoștință de cauză, despre unele animozități din exilul românesc. Un liant al intelectualilor din exil a fost Mircea Eliade, care, prin inițiative culturale, a tezaurizat producția culturală a exilului. Eminescologul Săluc Horvat ne oferă noi argumente pentru a dovedi că Eminescu este expresia integrală a sufletului românesc. Profesoara Daniela Dunca ne aduce în atenție nostalgia sensului, pornind de la un eveniment petrecut la Teatrul Dramatic din Baia Mare, inspirat din textele lui Nietzche, Heidegger și Nolen Gertz. Concluzia lumea digitală nu ne fură doar atenția, dar ne răpește până și farmecul unei experiențe autentice. Ce se întâmplă cu noi?, se întreabă autoarea.

Raluca Hășmășan continuă același discurs critic, limpede și convingător. În acest număr este aplicat poetului Radu Voinescu. Gavril Ciuban, acum în ipostaza de cronicar literar, ne aduce aproape dimensiunea scriitorului Ștefan Jurcă, martor al unei lumi care se retrage în istorie. Poetul Flavius Claudiu Mihali, cu observații argumentate, comentează un volum de versuri semnat de ieșeanul Nicolae Corlat. Și poetul Nicolae Scheianu a îmbrăcat haina de comentator literar, care îl prinde bine. Dovadă stă textul aplicat poetului Liviu Coroiu. Proza este semnată de Vanessa Steinacher. Un alt grupaj de versuri este semnat de Nicolae Nistor, Alexandru Boțoroga și Luminița Giurgiu. Despre poezia lui Marius Zubac scrie Delia Muntean.

Despre misterul din adâncul manuscrisului scrie Remus Valeriu-Giorgioni. Constantul nostru colaborator Valeriu Stancu, din Iași, traduce din poetul italian Giuseppe Bova, pe care l-am cunoscut la un festival de poezie de la Iași. Revista poate fi cumpărată de la Librăria Cărturești și de la chioșcul de ziare din fața magazinului Maramureș, din Baia Mare. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Marian Zidaru. Lectură răcoroasă!

Ana Blandiana, la Nord Literar

                              de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna mai al revistei de cultură Nord Literar, purtând în ea și o veste bună. Chiar foarte bună. Recent i s-a decernat Premiul Național „Iacob Negruzzi” al revistei ieșene „Convorbiri literare”, la cea de-a XXX-a ediție a zilelor revistei. Evenimentul anual depășește cadrul unei simple întâlniri literare şi este o formă de afirmare a unei solidarități culturale profunde. De asta s-au convins și colegii Delia Muntean, redactor-șef al revistei, și Flaviu Claudiu Mihali, tehnoredactor, prezenți la festivitatea de premiere de la Iași. Și eu i-am mulțumit prietenului meu, Cassian Maria Spiridon, directorul publicației, pentru fapta juriului de apreciere a revistei de cultură a Maramureșului. Care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România și este finanțată de Consiliul Județean Maramureș.

Cei care mai au îndoieli față de valoarea revistei noastre să citească numărul recent apărut. Să vi-l prezint. Poemul lunii este semnat de poetul Adrian Popescu. Despre Școala de Pictură de la Baia Mare scrie Alina Petrescu, de la Muzeul de Artă al României. Doamna Irina Petraș continuă serialul răspunsuri/răspunderi, socotind Clujul, locul ei de mijloc, Clujul din cuvinte, Cetatea în care conștiința ei a fost împăcată cu locul. Adică la noi și acasă. Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, deslușește sentimentele care fac din actul de cultură un purtător cu mesaj nobil. Universitarul Gheorghe Glodeanu prezintă cartea Cristinei Nedelcu despre opera lui Vintilă Ivănceanu, poetul care m-a fermecat în tinerețe. Și așa am rămas. O strofă din volumul de debut „Cinste specială”: „Iubito, sânii tăi sunt luna/ Ce urcă lin peste Pamir/ Sunt singur, draga mea sunt singur/ Ca o mașină de scris în cimitir”.

Delia Muntean prezintă volumul „Gellu Naum. Poezia contra naturii”, a profesorului clujean Ion Pop. Daniela Sitar Tăut scrie despre romanul „Castelul Alienării”, de Daniel Bozga. La rubrica Orfeu publică poeme ample Nicolae Silade. Lângă el, parodia neîntrecutului Lucian Perța. Despre recenta carte a Anei Blandiana, cu un titlu incitant “Poate poezia salva lumea” (36 de interviuri) scrie autorul acestor rânduri. Consider că Ana Blandiana este o conștiință europeană. Iar academicianul, istoricul Ioan-Aurel Pop consideră că poeta a devenit un veghetor al Cetății, un apărător al democrației, al valorilor care au asigurat identitatea noastră.

Despre cărțile a doi echinoxiști – Eugen Uricaru și George Vulturescu – scrie criticul literar Mircea Popa. Confratele Flaviu Claudiu Mihali comentează evenimentul de la Iași, unde revista noastră a fost erou principal. Mihaela Albu recuperează, în scris, cărțile și biblioteca lui Mircea Eliade. Autoarea constată că pledoaria pentru lectură atinge la Eliade trepte și legături originale și, întrucâtva, nebănuite cu spiritul uman. Proza aparține scriitoarei Hanna Bota. Volumul de poeme al Gabrielei Gheorghișor este prezentat de Florian Copcea. Rămân la părerea mea, formată în ultimii ani: cei doi colegi de redacție, Raluca Hășmășan și Flaviu Claudiu Mihali, au îmbrăcat hainele riguroase ale criticii literare. O spun cu sufletul pe cuvânt, cu dovada textelor critice convingătoare. Pildele sunt la îndemână și în acest număr. Raluca ne prezintă volumul „Vei ieși din vis și vei umbla”, de Liviu Mircea, în care autorul construiește revelații discrete folosind introspecții profunde. Flaviu ne apropie de poezia Florinei Juncu, în care matrioșka existențială funcționează sub identitate vizibilă.

Nicolae Scheianu scrie despre recenta carte a celui mai poet dintre noi, cei din Cercul literar din Marmația, poetul Echim Vancea locuind la margine de țară, dar în mijlocul poeziei contemporane. Tocmai din New York ne-a trimis un text critic poetul și teologul Theodor Damian, despre creația poetului româno-canadian Iulius Marius Morariu. Despre poezia preotului-poet Eugen Barz, acum stabilit în Spania literară, scrie Elena Ruxandra Petre (Iliuță). Despre antologia Irinei Petraș – „Poemele Transilvaniei”, în care sunt cuprinși nouă poeți maramureșeni, a scris Gheorghe Pârja. Poetul Gavril Ciuban, care mânuiește cu siguranță și bisturiul critic, ne prezintă volumul „Tentația certitudinii”, de Nicolae Scheianu, apărut recent la Madrid.

Pagina de poezie este onorată de poeții Radu Botiș, Nicoleta Chiș și George Nicoară. Revista aduce un omagiu poeților Marcel Mureșanu și Lotica Vaida, recent dispăruți dintre noi. Traducerile aparțin distinsului nostru colaborator, scriitorul Horia Bădescu. Acest număr este ilustrat cu lucrări ale unor artiști aparținând Școlii de Pictură de la Baia Mare. Revista o puteți procura de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș” și Librăria Cărturești. Citind și acest număr vă veți convinge că revista a meritat recentul premiu. Lectură plăcută!

Cornel Munteanu, la Nord Literar

                                                            de Gheorghe Pârja

Oricât am vrea să ne bucurăm de renașterea naturii, în preajmă se agită evenimente care se furișează și pe sub ușă. Capriciosul aprilie ne-a oferit, pe lângă ploi și ninsori, și sărbători pascale și evenimente culturale, care au vindecat suflete și au încurajat destine care s-au născut în prier. Inclusiv pe mine. În ton cu relaxarea, de care avem nevoie, este și apariția revistei de cultură NORD LITERAR, care nu-și dezminte energia valorică, deschiderea spre universul actual al literaturii din județ, țară și străinătate. Apare cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Ca un argument de dată recentă, pentru apreciere, este marele premiu al revistei ieșene „Convorbiri literare”, acordat revistei „Nord Literar”. Este recunoașterea trudei redactorilor, a conducerii revistei și a distinșilor colaboratori. Mulțumesc, scriitorului – director Cassian Maria Spiridon și juriului! Luați seama la destinul revistei, că este unică în Maramureș!

Dar să derulez sumarul. Articolul care luminează acest număr este semnat de universitarul Gheorghe Glodeanu despre colegul său, prof. univ. dr. Cornel Munteanu, la cei 70 de ani de viață, comentând volumul „Corespondență adnotată” (Galaxia Gutenberg, 2026). Autor a multor cărți de referință, Cornel Munteanu este unul dintre criticii și istoricii literari apreciați de cititori, profesor dedicat formării tinerilor spre lumea literaturii, la Facultatea de Litere din Baia Mare, din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Îi urez și eu numai împliniri!

Poemul lunii este semnat de Gheorghe Pârja. Un articol profund, cu multe întrebări ale existenței, a dăruit cititorilor revistei cărturarul Horia Bădescu. Așa aflăm despre zgomotul de fond al derizoriului. Consecventa colaboratoare, distinsul critic literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, scrie despre aventură și cotidian în literatură, continuând serialul răspunsuri și răspunderi, ajuns la episodul XXX. Gheorghe Pârja evocă personalitatea criticului literar Gheorghe Grigurcu, la împlinirea vârstei de 90 de ani, intelectual care a marcat perioada recentă a mișcării literare din Maramureș. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, scrie despre recentul volum al Imeldei Chința, „Destine și poeme”. Daniela Sitar-Tăut comentează recentul volum bilingv (româno-spaniol) „Doar împreună. Alte sigilii/Solo juntos. Otro sellos” (Madrid) al poetului Gheorghe Mihai Bârlea. Considerând că poezia lui devine în acest tom un sigiliu al ființei.

La consacrata rubrică Orfeu ne-a trimis poeme poetul ieșean Lucian Vasiliu, cel care asculta mierla la Casa Pogor. Parodia lui Lucian Perța se alătură valorii poemelor. Gheorghe Pârja evocă originile transilvane ale fraților Botta. Uitatul, dar rigurosul poet și eseist Dan Botta, și fratele lui, admirabilul actor și poet Emil Bota își au rădăcini în Copalnic Mănăștur. Istoricul literar Mircea Popa scrie despre „Istoria culturii române”, de Ovidiu Pecican. Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, comentează trei întâlniri în care a fost implicată publicația. Trei profesori care au marcat devenirea intelectuală a Danei: Ioan Moldovan, Anca Irina Ionescu și Cornel Munteanu.

Mihaela Albu scrie despre patru cărți ale lui Constantin Eretescu, prolific și polivalent scriitor, unul dintre liderii exilului românesc din America. Poetul Gavril Ciuban face o scurtă incursiune în poezia lui Vasile Latiș. Convingătoare analiză critică, Gavrilă! Nicolae Scheianu scrie despre recenta carte a poetului Flaviu Claudiu Mihali – „Cicatrici”, care confirmă structura unei personalități lirice reale. Viorel Igna, din Italia, scrie despre un maestru al gândirii metafizice, Emanuele Severino. Colega noastră Raluca Hășmășan mai pune în panoplia izbânzii sale critice o viziune rafinată asupra poeziei, scrisă și gândită de Rodica Brad Păuna, în recentul volum „Trans­atlantice”, apărut la Madrid.

Ionuț Caragea publică un set de aforisme. Poeme de Constantin Cubleșan și Eugen Boieru (Serbia). Proză de Andra Mânzat. Despre recenta carte a lui Ion Dulugeac, „Zaraza între Kremlin și Paris”, scrie Antonia Bodea. O pagină de poezie, semnată de Codruța Vancea, Loredana Hoza, Ștefan Aurel Drăgan. Despre traducerea tăcerii dincolo de Tisa scrie, de la fața locului, Flaviu Claudiu Mihali. Tot de la fața locului scrie Dana Buzura-Gagniuc despre prietenii mici și mari din livada poeziei lui Gheorghe Pârja. Mulțam, dragi tineri, mulțam, dragi confrați! Și doamnelor profesoare Monica, Ramona și Alina.

Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Petru Lucaci. Revista poate fi procurată de la Librăria Cărturești și de la chioșcul de presă din fața Magazinului Maramureș. Lectură plăcută!

Dinu Flămând, la Nord Literar

                             de Gheorghe Pârja

Martie, martie, mărțișor, ai dat drumul la izvor și s-a făcut primăvară în lumea noastră. În această înverzire a naturii a apărut numărul pe martie al revistei „Nord Literar”, publicație care în ultimii ani s-a impus în lumea literară românească, dar și în alte comunități unde se vorbește limba română. Este cunoscută, citită și apreciată. De aceea Uniunea Scriitorilor din România a luat-o sub oblăduirea ei. Ceea ce nu este un lucru puțin. Așa că și acest număr ține sus ștacheta valorică, cum au putut observa cititorii noștri de-a lungul vremii. Dar să derulez sumarul.

Poemul lunii este semnat de poetul Ion Petrovai. Poetul și profesorul Ioan Moldovan este evocat de Gheorghe Pârja, profesorul care a dat nume vieții și poeziei și a educat mai multe generații la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, din Baia Mare, Cavnic și Baia Sprie. Criticul Irina Petraș continuă serialul răspunsuri/răspunderi, comentând două concepte esențiale din viața noastră: credința și încrederea. Eseistul Ion Papuc ne conturează profilul poetului Paul Celan, originar din Cernăuți, cu un destin asumat european. Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu scrie despre mistificările literare, pornind de la cartea lui Jacques Finne, comentând mass media din zilele noastre, care a contribuit enorm la răspândirea mistificărilor, mesajele electronice devenind o plagă cotidiană.

Criticul literar Delia Muntean ne aduce în atenție volumul “Dincolo de așteptare – dialog în larg”, inițiat de două voci distincte ale literaturii noastre: Monica Pillat și Radu Ciobanu. Cartea pune laolaltă fragmente dintr-o corespondență online, gravitând cu precădere în jurul ipostazelor care au constituit identitatea celor doi autori: memoria, timpul, credința, iubirea, călătoria, supraviețuirea, exilul. Profesoara Daniela Sitar-Tăut scrie despre volumul “Întrupare în cuvânt”, semnat de regretata profesoară Lotica Vaida, cartea împăcării fertile cu timpul, cu originea, cu sinele și transcendența.

La consacrata pagină Orfeu, publică poeme Dinu Flămând, poet, eseist, jurnalist francez, diplomat, originar din România, care a marcat poezia contemporană printr-un univers liric original. Lucian Perța cel mai mare parodist al nostru, al românilor, îi dezvăluie identitatea lui Dinu Flămând în stil propriu: “Totdeauna când văd un deal cu o turmă de oi pe el, gândul mă duce imediat în trecut, la Susenii Bârgăului meu natal și la dealurile de la noi cum nu am văzut decât în Țara Maramureșului.” Scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc confirmă demersul epic convingător de la debut, prin publicarea unui fragment din romanul în pregătire “Întoarcerea în Blestem.”

Confratele Leo Butnaru din Chișinău a publicat un impresionant jurnal, în unsprezece volume, care însumează șase mii de pagini și se întinde pe o jumătate de veac. Gheorghe Pârja l-a citit și a prezentat în revistă câteva idei care guvernează cartea. După terminarea lecturii mi-am dat seama că pentru Leo, Prutul nu este hotar, ci o apă din geografia Țării întregite. Ca de obicei, Dana Buzura-Gagniuc , managerul revistei, a consemnat evenimentele din actualitatea literară în care revista a fost implicată. La Săliștea de Sus, evocarea poetului Ion Bogdan, întâlnirea cu trei poete din Cluj, dubla lansare de carte Rodica Brad Păuna și Nicolae Scheianu, poetul George Vulturescu la ceas aniversar.

Mihaela Albu ne prezintă personalitatea savantului, jurnalistului, scriitorului N. I. Herescu, un aristrocrat al culturii române. Doamna profesoară Ana Olos scrie un eseu cuceritor, cu un titlu care rămâne în atenția tinerilor exegeți „Între Maramureș și Brâncuși”, pornind de la Colocviul Internațional din 1967 și Centenarul din 1976. Este o dovadă, cu argumente, a preocupărilor oamenilor de cultură din Maramureș, în frunte cu artistul polivalent Mihai Olos, care considera fusul maramureșean cu zdrangăne un posibil prototip al Coloanei fără Sfârșit. Scriitorul Florian Copcea scrie despre volumul Aproape nimic sigur, al timișoreanului Robert Șerban.

Raluca Hășmășan continuă analiza bine articulată critic a noilor apariții editoriale. În acest număr scrie despre vocea surprinzătoare cu numele ei, Alexandra Mureșan. Raluca depune garanții valorice pentru autoare, având ca sprijin și afirmația poetului Ion Mureșan: “creația ei poate satisface pretențiile celui mai exigent gourmand devorator de poezie.” Poetul Gavril Ciuban evocă în termeni potriviți profilul liric și cultural al poetului Ion Bogdan. Flaviu Claudiu Mihali ne aduce aproape poezia dominicanului Daniel Montoly, percepând zgomotul ritualic al ritmurilor primare. Pagina de poezie este dăruită poeților Emanuela Bușoi, Mircea Pop și Liviu Coroiu.

Poetul clujean Ion Cristofor scrie despre creația poetei Elisabeta Boțan, năsudeanca stabilită în Spania, unde a devenit una dintre vocile reprezentative ale diasporei noastre. Ana Ludușan comentează una dintre cărțile de referință ale italiencei Grazia Deleda, Biserica Singurătății. Tot din Italia, profesorul Viorel Igna ne-a trimis un text despre Giovanni Papini. Scriitoarea Alice Valeria Micu scrie despre puterea culorilor la Flavius Lucăcel. Elina Adam traduce din poetul belgian Eric Allard. Prezentarea grafică este asigurată de artistul plastic Mircea Bochiș. Numărul este ilustrat din creația artistei Suzana Fântânariu. Spor la lectură! Revista poate fi cumpărată de la Librăria Cărturești și din chioșcul de ziare din fața Magazinului „Maramureș”.

Gheorghe Mihai Bârlea, la Nord Literar

                                  de Gheorghe Pârja

Fie iarna cât de rece, numai făurar de-ar trece, spunea Moșu Lupu, după citirea din gromovnic. Apoi privea pe geamul mic dansul fulgilor. Și așa se perinda vremea. A trecut și luna februarie, dar nu a trecut în zadar, că truda editorială a conturat un număr nou din revista „Nord Literar”, cu articole, comentarii și poezii de certă valoare. Doresc să fiu contrazis. Până atunci, să vă expun sumarul. Poemul lunii este semnat de talentata poetă Rodica Brad-Păuna. Criticul literar Irina Petraș continuă incursiunea cu răspunsuri și răspunderi, parcând într-un subiect de toată actualitatea: despre amnezia culturală! Citez: „Ce se întâmplă cu noi, oamenii de azi, românii de azi, dacă alegem să trăim cumva-cumva, suspendați, fără trecut și, pe cale de consecință, fără viitor? Cu privirea tulburată de haotica clipă prezentă, înaintăm năuci de la o zi la alta, renunțând de bunăvoie la albumul de familie al ființei noastre interioare”. Excelentă lecție despre demnitatea omului prin cultură! Citiți textul. Eseistul, cronicarul literar Ion Papuc face un portret convingător și inedit poetului și prozatorului Ștefan Jurcă, apelând la un invocat personaj al lui Shakespeare, proiectându-l pe amicul băimărean pe ecranul unui Falstaff bonom. Ștefan Jurcă își stăpânește cu bărbăție fluxul liric.

Centrul emoțional al revistei este cinstirea poetului, omului cetății, Gheorghe Mihai Bârlea, la rotunjirea a 75 de ani de viață, împliniți în 10 februarie. El ne-a dăruit o valoroasă pagină de poezie. Noi, adică Echim Vancea și Gheorghe Pârja, am petrecut prin fluierul vremii amintiri care au zidit o prietenie proverbială. Echim publică un fragment din povestea unor voievozi de cuvânt, însoțind texul cu o fotografie făcută în fața gării din Sighetul Marmației în care stau în așteptarea unui tren: regretatul Vasile Bârlea (fratele geamăn al lui G.M. Bârlea) Gheorghe Pârja, Echim Vancea și Gheorghe Mihai Bârlea. Eu scriu despre o prietenie de viță veche, sub veghea cuvântului. Spor la scris, dragă prietene, că talent ai!

Universitarul Gheorghe Glodeanu, utilizând un stil critic, care îl personalizează, scrie despre realismul magic și realismul miraculos. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, analizează lirica poetului Mircea Petean, din perspectiva volumului „Trilogia orientală”, care „practică un exercițiu de reconsiderare lucidă a hotarelor, vrednic de un creator suveran, fiindcă poetul își hotărăște el însuși calea și rânduiala”. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut ne prezintă volumul „Exilul versus Utopia”, de Dan Anghelescu, volum care repune în drepturi ideea de conștiință morală a literaturii. Scriitorul Horia Bădescu, născut în februarie, ne-a dăruit un text profund despre miracolul încuvântării. Spune distinsul scriitor, bun prieten al Maramureșului, că „actul poetic și cel liturgic sunt consonante de la începutul începuturilor”.

O cronică densă, aplicată, face Dana Buzura-Gagniuc la volumul „Proximități și mărturisiri” (Jurnal) semnat de Ioan Pintea, scriitorul de anvergură, care a marcat ultima jumătate de veac literar. Un text care dovedește că managerul revistei noastre are resurse serioase pentru condiția de critic literar. Mihaela Albu, o remarcabilă conștiință critică, probată în reviste de prestigiu, din America, până în România, recuperează „Panorama literaturii române”, de Basil Munteanu, scrisă în limba franceză și publicată în 1938. În limba română a fost tradusă abia după 1989. Doamna literaturii din Nord, Ana Olos, scrie despre romanul „Satantango”, al scriitorului maghiar Laszlo Krasznahorkai, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Un text lămuritor despre acest scriitor european.

Gheorghe Pârja prezintă volumul „Miracolul oglinzilor din noi”, de Vasile Jurje, harnic și talentat pictor și grafician, și acum scriitor. Noul curent al criticii literare de la „Nord Literar” se consolidează. Raluca Hășmășan continuă călătoria critică prin prezentarea volumului „Toate într-o singură inimă”, semnat de Răzvan Fugaciu. Volumul a convins juriul concursului de debut organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Raluca surprinde dimensiunile lirice ale volumului, fiind ca un jurnal poetic al formării și al rezistenței prin sensibilitate. Umăr la umăr cu spiritul critic, poetul Flaviu Claudiu Mihali continuă cu izbânzi demersul analitic. A pus sub lupa observației volumul „Clandestin în Parnas”, de Adrian Vasile Iftimie. Criticul ajunge la concluzii necesare pentru evoluția autorului.

Iulian Boldea face o radiografie aplicată la volumul semnat de profesoara Valeria Bilț despre „Mircea Nedelciu. Aventuri în curtea interioară a postmodernismului”, rod al cercetării autoarei în vederea redactării tezei de doctorat, lucrare care se impune prin rigoare, tact și spirit analitic. O pagină de poezie este semnată de Nicolae Sere, Mihaela Poduț-Ienuțaș și Dan Rotaru. Proza este onorată de Nicolae Suciu și Mircea Bodnariu. Despre recentul debut în critică „Cărți în oglindă. Lecturi și reflecții”, semnat de Raluca Hășmășan, scrie Ana Ardelean. Care consideră că autoarea a adunat în acest volum comori de idei și se remarcă prin claritate și echilibru.

Despre cartea „Pescuirea minunată”, semnată de Vasile Trif, a scris Alexandre Leboeuf – Canada. Traducerea este realizată de Delia Muntean. Poezia Marilenei Apostu este comentată de Ionel Bota. Traducerile sunt realizate din poemele lui Eugen Barz, poetul și preotul român stabilit la Madrid. Prezentarea artistică aparține artistului Mircea Bochiș. Numărul este ilustrat cu lucrări din creațiile artistului Marius Barz Barbone, despre opera lui scriind Maria Biloșevschi. Ca de obicei, revista poate fi procurată de la Librăria Cărturești și de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș.” Lectură plăcută!

Augustin Buzura, la Nord Literar

                                   de Gheorghe Pârja

Ne apropiem de Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului, de trecerea în noul an, dar lumea românească din jur, cea politică, este agitată cu măsuri de austeritate, cu taxe și impozite și alte neliniști care mă pun pe gânduri. Cum să găsești leacuri pentru suflet? Se mai află. Zilele trecute, am avut motive de mângâiere și încurajare participând la Sesiunea de iarnă a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, o adevărată sărbătoare a Cuvântului. I-am cinstit pe noii membri ai Uniunii Scriitorilor. Din Maramureș, Dana Buzura Gagniuc și Ligia Duruș. Am bătut drumul spre Cluj scriitori din Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor și membri ai revistei de cultură Nord Literar.

Urcând treptele spre sediul Filialei, am văzut ușa pe care o deschideam căutându-l pe marele scriitor Augustin Buzura, pe când era secretar de redacție al revistei Tribuna. Reîntors acasă am găsit numărul dublu (noiembrie-decembrie) al revistei Nord Literar. În care, chiar eu comentez o scrisoare a romancierului, o mărturisire a unui episod prin care Augustin Buzura a fost alungat de la șefia Institutului Cultural Român (Fundația Culturală Română, instituție pe care a zidit-o). Citiți revista și veți avea informații palpitante despre această neplăcută întâmplare din viața scriitorului din Berința. Dar să derulez sumarul.

Sub semnul Poemului lunii publicăm câte un poem semnat de Adam Puslojic și Nichita Stănescu, doi buni prieteni, amândoi săvârșiți din viață în luna decembrie. Poemele sunt dedicate Maramureșului, scrise în urma călătoriilor prin Ținut. Criticul literar Irina Petraș continuă serialul „răspunsuri și răspunderi.” Un splendid eseu despre scriitor și lumea lui. Eseistul Ion Papuc scrie despre recenta expoziție retrospectivă a sculptorului Ioan Marchiș, de la Muzeul de Artă din Baia Mare, un fapt spiritual de o copleșitoare anvergură. Criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu evocă personalitatea lui Cornel Ungureanu, plecat recent dintre noi, autor al unui impresionant număr de lucrări, monografii, sinteze, studii, eseuri și istorii literare. Bun prieten al Maramureșului.

Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, abordează, ca întotdeauna aplicat, o recentă apariție editorială a profesorului Ion Dur, despre „Arheologia hermeneutică recuperatoare. Vremuri și creație, vină și uitare”. Este un exercițiu critic despre relația cărturarului cu epoca sa. Daniela Sitar-Tăut ne prezintă romanul „Cetățuia Judelui”, semnat de Vasile Petru Tomai, apărut la editura condusă de ea. Consacrata rubrică Orfeu găzduiește poeme semnate de Monica Pillat. Alături, parodia inegalabilului Lucian Perța. Care pregătește o antologie de parodii despre poemele pădurii. Autorii cu poeme silvestre sunt rugați să trimită, spre Vișeu de Sus, poeme cu acest subiect. Cât de iute să nu ni se taie pădurile!

Universitarul Gheorghe Glodeanu scrie despre realismul magic și realismul miraculos. Profunda interpretare despre Mihai Olos, definit de profesorul Mircea Popa, artistul rebel și maramureșeanul inconfundabil, pleacă de la volumul „Ape moarte”, apărut sub îngrijirea Anei Olos, la Editura „Casa Cărților”, din Baia Mare, cu o prefață de Ion Papuc. Colaboratorul nostru Florian Copcea scrie despre întruchipările expresive ale lui Varujan Vosganian, din volumul „Neîndemânatic de viu”, detectând exorcismele imaginarului poetic. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, în ciuda banilor puțini pentru cultură, prezintă cititorilor nouă evenimente în care a fost asociată revista Nord Literar, în ultima lună. Impresionantă panoramă! Citiți și o să vă convingeți!

O pagină emoționantă este cea dăruită memoriei criticului literar, jurnalistului de anvergură Augustin Cozmuța. Evocări sensibile aparțin fiicei Ioana și nepoatelor Amalia și Alexandra. Poetul Mircea Petean îi dedică un poem. Horia Muntenuș scrie despre volumul „Matematica iubirii”, de Cristinel C. Popa. Raluca Hășmă­șan continuă cu maturitate iscodirea înțelesurilor din cărțile apărute recent. Acum scrie despre volumul semnat de Mihai Firică. Mai anunț că în aceste zile, Ralucăi i-a apărut un consistent volum de critică literară. Prima verba de bun augur!

Dan Anghelescu scrie despre vasta existență literară a lui Vintilă Horia. Despre Laurențiu Ulici și tăcerea unui sfert de veac și despre stelele fixe ale lui Gheorghe Pituț a scris Gheorghe Pârja. Adică, eu. Doi seniori ai spiritului care mi-au marcat destinul literar. Proza este semnată de Andra Mânzat și Ancuța Mărieș. Colegul Flaviu Claudiu Mihali ne aduce în atenție viața din marile spectacole. Cu tenori și soprane, cu Gheorghe Zamfir și Andre Rieu. La pagina de poezie, publică Vasile Gogea, Tudor Goția și Dan Gîrjoabă. In memoriam Cseki Peter, despre tristețea lui hamletiană scrie Suzana Fântânariu. Excelent eseul profesorului Nicolae Weisz, despre paseistul bine temperat care se mai plimbă prin minunata lume veche. Eseul complet a fost prezentat la Conferințele DILEMA de la Baia Mare, în care și revista noastră a fost asociată.

La rubrica traduceri, Nicolae Mușa ne oferă o versiune din poemele flamandului Emile Verhaeren. Acest număr este ilustrat cu lucrări din Expoziția „Maestrul și discipolul”, semnate de Vasile Kazar și Mircea Bochiș. Ca de obicei, vă spun că revista poate fi procurată de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș” și de la Librăria Cărturești, din Baia Mare. Sărbători fericite! Lectură plăcută!

Valeriu Stancu, la Nord Literar

                                                      de Gheorghe Pârja

A venit toamna, ne-am acoperit inima cu tenacitatea iubirii de scrisul tipărit, cu drag de cei care trimit revistei articole riguroase și profunde despre fenomenul literar din județ, din țară și din străinătate. Multe dintre texte devin cărți cu audiență pentru cei interesați. Cum nu a scăpat de grija bejaniei, revista Nord Literar privește cu încredere peisajul lumii de pe strada Moldovei din Baia Mare. Așa a fost zidit și acest număr de pe luna octombie, apariție amânată puțin din pricina austerității care ne înconjoară. Dar a ieșit la lumină. Rămâne în grija financiară a Consiliului Județean Maramureș și sub egida Uniunii Scriitorilor din România.

Să derulez sumarul. Portretul revistei este creionat de criticul și istoricul Mircea Popa poetului și traducătorului ieșean Valeriu Stancu, un apropiat al revistei noastre, un constant colaborator. Dar Valeriu este unul dintre acei lampadofori care duc lumina României, și a limbii noastre, peste mări și țări, crezând cu tărie în misiunea sa de mesager al literaturii neamului. Este dețină­torul a numeroase premii în țară și străinătate. Recent i s-a acordat un mare premiu pentru poezie la un festival din Franța, unul dintre cele mai importante premii pentru poezie ale lumii. A fost prezent la multe dintre edițiile Serilor de Poezie de la Desești. La mulți ani, Valeriu, la cei 75 de ani!

Poemul lunii este semnat de poetul Echim Vancea. Colega Raluca Hășmășan scrie cu aplicare și căldura cuvântului, despre întâlnirea de la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România a oaspeților din Voivodina, cu importanți scriitori români. Evenimentul a fost prilejuit de apariția volumului “De veghe la hotarul limbii române”, autor Delia Muntean, o lucrare valoroasă și necesară asupra scrisului românesc din Banatul sârbesc. Au fost prezenți și scriitori din Maramureș și membri ai redacției Nord Literar. Criticul literar Irina Petraș continuă serialul “răspunsuri și răspunderi”, abordând un subiect palpitant despre scriitori la mare. Vreți să aflați câte ceva despre eseistul Ion Papuc? În acest număr se destăinuie amintind și prietenia lui cu poetul și actorul Emil Botta.

Universitarul Gheorghe Glodeanu continuă incursiunea în bestiarul monștrilor feminini. Delia Muntean, redactorul-șef al revistei noastre, dedică o cronică recentului volum de versuri semnat de George Vulturescu – “Pinul lui Nietzsche”. Daniela Sitar-Tăut comentează spectacolul “Eminul meu iubit”, decupând jocul Claudiei Motea în rolul Veronicăi Micle. La rubrica Orfeu publică un grupaj de versuri poetul Marcel Mureșeanu. Foarte aproape este parodia inepuizabilului Lucian Perța. Istoricul Ovidiu Pecican ne dezvăluie din odiseea unui pretendent valah la curțile Europei.

Gheorghe Pârja prezintă volumul “Victor Mihalyi de Apșa și lumea în care a trăit”, autor Ioan Ardeleanu-Pruncu, volum care a obținut Marele Premiu la concursul Cărțile anului, ediția 2025. Este prezentată și revista “Lumină Lină”, din New York, la a 30-a aniversare. Evenimentele culturale ale lunii octombrie sunt relatate de Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei. Așa puteți afla despre Cărțile anului, un dialog al literaturii și al muzicii într-un templu al artelor. Sunt prezentate și premiile acordate. Apoi, relatări de la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației, ediția a 52-a și Serile de Poezie “Nichita Stănescu” de la Desești, ediția a 46-a. Sunt publicate și premiile acordate la cele două manifestări. Mai este consemnată întâlnirea redactorilor de la Nord Literar cu seniorii băimăreni. Precum și dubla lansare de carte a Valeriei Bilț la Satu Mare.

Poetul și editorul Flaviu Claudiu Mihali descrie atmosfera de dincolo de Tisa la lansarea cărții “Timpul învins” a poetului Gheorghe Moiș. Florian Copcea scrie despre volumul “Cultura faliei și modernitatea românească”, de Angelo Mitchievici. Despre Buzura la Berința și salvarea prin scris ne mărturisește Nicolae Suciu. De fapt este o analiză a cărții “Buzura la Berința”, semnată de Dana Buzura -Gagniuc, volum premiat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Dan Anghelescu ne aduce aminte de poetul Horia Stamatu și poezia lui, care stă sub semnul sacralității. Viorel Igna ne trimite din Italia o cronică despre romanul “Orbirea”, de Jose Saramago.

Liviu Apetroaie ne prezintă cartea Alexandrinei Tulics, o poezie care pledează pentru dorul de regăsire și natura curată. Am citit cu atenție eseurile elevilor Andra-Gabriela Capră, din Rădăuți și Bogdan Iacob, din Târgu Mureș, texte premiate de Centrul Universitar Nord Baia Mare. Proza este asigurată de Savu Popa. Sunt publicate poeme de Benone Ion Păsărin, Carmen Tania Grigore și Anca Iulia Beidac. La rubrica traduceri este prezent dominicanul Daniel Montoly, în traducerea Elisabetei Boțan. Prezentarea artistică aparține artistului plastic Mircea Bochiș. Acest număr este ilustrat cu sculpturi monumentale din colecția Muzeului Florian. Revista poate fi procurată de la chioșcul de ziare din fața Magazinului “Maramureș” și de la Librăria Cărturești. Lectură plăcută!

PETRU CÂRDU, la Nord Literar

                                                        de Gheorghe Pârja

Călduri mari, austeritate nemiloasă, război lângă noi. Iar oamenii au început să-și cumpănească banii. Aud în preajmă voci care se tânguiesc pe ecranul scumpirilor. Entuziasmul cetățenesc este vegheat de legi care tulbură viața cotidiană. Da, vremuri amestecate cu multe surprize. Pe acest fond a apărut, ca un semn al armoniei intelectuale, revista de cultură Nord Literar, număr dublu pe lunile iulie-august. Apare prin grija financiară a Consiliului Județean Maramureș, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Revista își păstrează programul ei consacrat. Adică nu a renunțat la criteriul valoric, publicând autori din Maramureș, din țară și din literatura universală.

Dar să derulez sumarul. La rubrica Poemul lunii, sunt găzduiți poeții Vasile Igna și Ștefan Jurcă. O mărturisire care mă bucură aparține poetului și traducătorului Valeriu Stancu, un colaborator consecvent al revistei noastre. Distinsul poet ieșean a fost încununat cu unul dintre cele mai importante premii de poezie ale lumii, acordat de Academia Mallarme din Paris. Criticul literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, continuă substanțialul ei serial, Răspunsuri/răspunderi (XXII), despre Eminescu și obsesia noomorfică. Subtilul eseist Ion Papuc face un comentariu pe marginea expoziției de pictură a Dalinei Bădescu, vernisată la Muzeul de Artă din Baia Mare. Acest număr dublu al revistei este ilustrat cu lucrări ale artistei.

Universitarul Gheorghe Glodeanu scrie despre cartea lui Florentin Popescu – „Viața și opera lui Vasile Voiculescu”, apărută la Editura Academiei Române. Criticul literar Delia Muntean, redactorul șef al revistei noastre, comentează volumul „Simplissima” al preotului băimărean Carol-Daniel Sabău, aparținător al Ordinului Fraților Minori Conventuali – Provincia „Sfântul Iosif” din România. Daniela Sitar-Tăut scrie despre jurnalul postum al Smarandei Nemeth, o carte care “este mai mult decât o confesiune a unui ins secerat înainte de vreme, de un fatum ostil, este o lecție cum se poate trăi în demnitate.” Consacrata rubrică „Orfeu” găzduiește creații ale poetului și editorului ieșean, Aurel Ștefanachi. Alături, parodia inegalabilului Lucian Perța.

Istoricul Ovidiu Pecican continuă călătoria unui pretendent valah la Curțile Europei. Scriitorul Florian Copcea s-a aplecat asupra unui volum de versuri semnat de Gabriel Chifu. Despre Premiul pentru debut al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, decernat scriitoarei Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei Nord Literar, a scris Gheorghe Pârja. Iar Dana scrie despre soarta cărții și a presei scrise. Și am ajuns la titlul editorialului de față. Pe două pagini de revistă se răsfață un interviu cu scriitorul Petru Cârdu, din Vârșeț, realizat de Gheorghe Pârja. Regretatul prieten, Petru Cârdu, a fost un scriitor fascinant, talentat și dăruit semenilor. A fost președinte al “Comunei literare” din Vârșeț. A fost apropiatul mai tânăr al lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vasko Popa, Nichita Stănescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, cu care a realizat mai multe interviuri. Despre aceste întâlniri mirabile, în dialogul cu Petru Cârdu din revistă.

Criticul și istoricul literar Mircea Popa analizează un volum de versuri semnat de Marius Țion, iar Ligia Duruș scrie despre o carte a lui Dan Anghelescu. Scriitorul Radu Ciobanu este autorul eseului despre tărâmurile României, unde se mai află lucruri bătrâne. Colega noastră Raluca Hășmășan confirmă intuiția critică și spiritul analitic cu fiecare text publicat. În acest număr dublu a avut în vizor volumul „Vreme uitată. Eseiști ai Transilvaniei”, coordonat de Irina Petraș. Proza este reprezentată de Petru Racolța și Cătălin Boghiu. Mi-a atras atenția eseul elevului Matei Gâtlan, din București, premiat de catedra de filosofie a Facultății de litere din Centrul Universitar Nord Baia Mare. Cezarina Adamescu comentează un volum de poeme semnat de David Boia. Colegul Flaviu Claudiu Mihali dovedește simț critic bine strunit în deslușirea înțelesurilor unor cărți de poezie. În acest număr aplică această însușire în comentariul volumului „Dansul îngerului păzitor”, semnat de tânărul poet ieșean Costică Ciocan.

Pagina de poeme este semnată de Julia Dragomir, Evelina Vasc, Dana Lazăr. Despre pictura Dalinei Bădescu scrie o amplă cronică plastică Pavel Șușară, analizând anatomia privirii și reconfigurarea figurii umane. Poetul, prozatorul, eseistul Horia Bădescu ne-a oferit o traducere din limba franceză a unui poem al lui Ilarie Voronca. Vă puteți convinge de valoarea textelor din acest număr dublu citind revista. O puteți procura de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș”, din Baia Mare și de la Librăria Cărturești. Lectură cu folos!

Nicolae Șapcă, din Cernăuți, la Nord Literar

                              de Gheorghe Pârja

În ultimul timp, revista noastră a ținut treaz spiritul românesc din Bucovina de Nord, prin comentarii, dialoguri și amintiri despre intelectualii români din acest spațiu binecuvântat de Mihai Eminescu. Acum, prin voința mai marilor lumii, se află în altă țară. Care se confruntă cu un război, iar românii își duc soarta înstrăinaților. Dar sunt acolo spirite curajoase, bine informate, talentate, care nu lasă să treacă în uitare hrisovul lui Alexandru cel Bun (1412), care atesta așezarea bucovineană ca spațiu istoric făcând parte din armonia românească.

Doresc a spune că într-o lume cu multe arșițe a apărut revista Nord Literar, pe luna iunie, prima revistă de cultură din istoria Maramureșului, ajunsă la frumoasa vârstă de 23 de ani. Și acest număr poartă amprenta valorii, a deschiderii spre autori din Maramureș, din țară și străinătate. De altfel, revista „România literară”, la Ochiul magic, într-un număr recent, semnalează revista noastră printre publicațiile cu o voce distinctă în peisajul revuistic național. Ne bucură aprecierea confraților.

Dar să derulăm sumarul acestui număr. Poemul lunii este semnat de poetul Gavril Ciuban. Criticul literar Irina Petraș continuă serialul cu răspunsuri și răspunderi și explică, eseistic, înțelesurile conceptului a relativiza. Că spiritul ludic e îndrăzneala de a pune sub semnul întrebării locurile comune ale absolutului. Eseistul Ion Papuc face o subtilă analiză asupra destinului unor cărți. Criticul literar Gheorghe Glodeanu aduce un sincer omagiu scriitorului Marian Ilea, a cărui moarte prematură a șocat lumea literară. Prozator, dramaturg, eseist, realizator de televiziune, el rămâne una dintre figurile marcante ale generației 90.

Criticul literar Delia Muntean pune sub observație antologia mea „Cartea din Valea Mătrăgunii,” scriind un poem critic care m-a mângâiat prin ineditul abordării. Subtilitate, asumare, reverberația ideilor. Este textul, despre poezia mea, care ridică spiritul locului în metafizica cerului, punând meditația lirică la răscrucea dintre adevăruri. Mulțam, ca pe la noi, doamna Delia! Că Valea Mătrăgunii e răspunderea mea!

Profesoara Daniela Sitar-Tăut scrie despre cărțile Valeriei Bilț. Poemele ei sunt forme de respirație a unui suflet care nu fuge de durere, constată cronicara. Rubrica lirică Orfeu găzduiește poeme semnate de Ștefan Hostiuc, o proverbială energie culturală din Cernăuți. Alături, mereu inspirata parodie a lui Lucian Perța. Istoricul Ovidiu Pecican continuă povestirea despre un pretendent valah la Curțile Europei. Rubrica mea despre scriitori din Cernăuți este dedicată poetului, conducătorului de reviste, Nicolae Șapcă. Despre care editorul său, criticul literar Ștefan Hostiuc, spunea: „Nicolae Șapcă oferă colegilor de generație un exemplu care trebuie urmat. Căci numai astfel poate fi întărită astăzi breasla scriitorilor români din Cernăuți.” Nicolae este un prieten al Maramureșului fiind premiat la Sighetul Marmației și la Desești.

Temperatura înaltă a unui iunie literar este luată de Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei. Amintim: despre scrisorile pline de culoare ale Mihaelei Ganța, despre FestLit 2025, Cluj, despre lansarea cărții unei tinere de 19 ani, despre Eminescu și tineri, despre Lucia Ileana Pop, între poezie și diplomație culturală.

Felicitări, Dana, pentru Marele premiu pentru debut, acordat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România cărții tale „Buzura la Berința!” Constantin Cubleșan evocă personalitatea lui Ștefan Octavian Iosif. Cărturarul Săluc Horvat este cinstit de Mircea Popa și Gheorghe Pârja, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Horia Bădescu ne atrage atenția într-un eseu că nimic nu este nou în poem. Eliza Roha scrie despre un recent roman al Hannei Bota. Daniela Sitar-Tăut prezintă cartea tinerei Larisa S. Tudose, în termeni convingători, dar uneori cam prețioși.

Poetul Gavril Ciuban face un remember Ion Iuga, poetul din Maramureș care a inventat timpul locului ca un reper național. Sunt ocrotite două eseuri scrise de doi elevi – David Scoarță (Baia Mare) și Ștefan Ciobanu (București), premiați la concursul de eseuri organizat de Centrul Universitar Nord, Baia Mare. Mai semnează poeme Lidia Zadeh Petrescu, Gabriel Cojocaru și Alexandrina Turlics. Proza este semnată de Remus Jurcă. Delia Muntean comentează volumul „Artiști români contemporani”, de Elena Abrudan. Elisabeta Boțan traduce din poetul irakian Abdul Hadi Sadoun.

Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistei Camelia Ofelia Moisima. Prezentarea artistică aparține artistului Mircea Bochiș. Revista poate fi procurată de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș” și de la Librăria Cărturești, din Baia Mare. Deși ne copleșesc căldurile, acest număr de revistă vă poate răcori spiritual. Deși se află într-o mică și nevinovată bejenie, spiritul literar al Nordului continuă la nivel înalt.

Vasile Pârvan, la Nord Literar

                               de Gheorghe Pârja

Cu toată mica bejenie a sediului, revista de cultură „Nord Literar”, pe luna mai, a apărut, spre folosul cititorilor. Deși trăim vremuri ciudate pentru cultură, cu amenințarea comasărilor unor instituții de profil, a mai rămas în mine un dram de speranță că prima revistă literară din istoria Maramureșului își va găsi demnitatea de a fi. De a exista! După rigoarea și solemnitatea unei reviste care este cunoscută în țară și străinătate. Nu doresc să aibă destinul anevoios al revistei „Familia”, de la Oradea, legată de debutul lui Mihai Eminescu.

După 23 de ani, Consiliul Județean Maramureș, care a finanțat publicația, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, poate avea gânduri salvatoare în acest peisaj economic cu multe întrebări. Am spus toate acestea pentru informarea cititorilor, să știe și ei pe ce ape plutim. Demnitatea revistei poate fi asigurată, în primul rând, de cei care știu că salvarea națiunii este cultura. Dar să derulez sumarul acestui număr din luna mai. Eu l-am luat aliat pe savantul Vasile Pârvan, cel care a avut un interes special pentru Maramureș, prin prietenia cu avocatul și senatorul Vasile Chindriș de Ieud. Cu care a avut o generoasă corespondență.

Din textul inclus în revistă reiese profilul nu numai al unui mare istoric și un filosof al istoriei, ci și al unui gânditor de elită, profesor de mare prestigiu, creator de școală științifică, un spirit reformator în epocă. Care credea în nevoia spiritualizării vieții marelui organism politic și cultural creator, care este națiunea. Misiunea trebuie să ne fie far. Poemul lunii este semnat de poeta Elena Cărăușan: „Cuvinte cutreieră formele-gând/ astralul absoarbe lumina și umbra/ forme sonore se tăinuiesc în noapte.” Criticul Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, scrie despre generațiile poetice. Eseistul și criticul literar Ion Papuc reconstituie secvențe din biografia artistică a sculp­torului Constantin Baraschi.

Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu comentează lucrarea Ligiei Duruș „Ipostaze ale puterii în romanul românesc postbelic”. Criticul literar Delia Muntean, redactorul-șef al revistei, ne apropie de romanul „Singurătatea ajunge la toți”, de Dumitru Oprișor. Profesoara și editorul Daniela Sitar-Tăut ne prezintă volumul „Divorțul doamnei Dudu”, de Camil Petrescu. Rubrica Orfeu este onorată de poetul sătmărean George Vulturescu. Alături, inspirata parodie a lui Lucian Perța. Cărturarul Ovidiu Pecican continuă să ne dezvăluie episoade din aventura unui pretendent valah la curțile Europei. Actualitatea culturală este consemnată, ca de obicei, de scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei.

Un reportaj de duminică de la Gostila, o întâlnire de la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare, ori lansarea unui volum despre eroii neamului, coordonat de academicianul Emil Burzo, au fost evenimente la care revista Nord Literar a fost parte. Tânărul redactor al revistei, Flaviu Claudiu Mihali, scrie despre prezența lui și a poetului Nicolae Scheianu la Festivalul Internațional de Poezie de la Iași. Eu îmi amintesc de două întâlniri memorabile: cu doamna Dorli, fiica marelui Lucian Blaga, și cu doamna Elena Daniello, ultima muză a poetului.

Distinsa mea colegă de generație Doina Uricaru, acum trăitoare în New York, ne-a onorat cu un eseu despre cărți semnate de Delia Muntean și Frederic Jameson. Venerabilul nostru colaborator, istoricul literar Mircea Popa, ne prezintă recenta carte a lui Gheorghe Glodeanu, care cuprinde un istoric și o analiză a diarismului românesc. Constantin Cubleșan ne amintește despre personalitatea lirică a Cleopatrei Lorințiu, sentimentală și melancolică. Cu fiecare cronică literară, colega noastră Raluca Hășmășan dovedește subtilități de analiză și garanția discursului critic. Aceste calități le-a aplicat noului volum de versuri semnat de Gavril Ciuban, un veritabil spirit liber pe teritoriul poeziei, cum îl consideră autoarea.

Mai semnează poezie Elena Ilash, Gelu Dragoș și Valeria Bilț. Despre poezia tehnologică, o nouă estetică în era digitală, scrie Ana Cristina Irian. Scriitoarea Florica Bud se privește în oglindă și își vede propria carte „În Căușul Veacului” și Cenaclul Scriitorilor din Maramureș, pe care îl conduce. Distinșii noștri colaboratori din Iași, Mariana și Valeriu Stancu, au tradus poezie din autorul peruan Eli Urbina. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistei Mihaela Ganța. Cum difuzarea presei scrise este anevoioasă în județ, deci și în Baia Mare, revista poate fi procurată de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș”.

Noi scriem, tipografia tipărește și ne împotmolim la difuzare. Vremea presei scrise nu a trecut. M-am convins la Munchen și la New York. Aștept spirite vizionare!

Gheorghe Mihai Bârlea, la Nord Literar

                                              de Gheorghe Pârja

Când intram în luna februarie, o auzeam pe mama spunând: de-ar fi iarna cât de rece, numai făurar de-ar trece! Socotind că luna cu pricina ar fi cea mai geroasă lună a iernii. Așa am gândit și eu în acest an, luna februarie a trecut, pe alocuri friguroasă, dar revista de cultură Nord Literar a sporit cu încă un număr. Care aduce căldură sufletească celor care o vor citi. Dar să vă stârnesc interesul prin derularea sumarului. Poemul lunii este semnat de poetul Horia Bădescu. Ochiul magic al revistei este rubrica Orfeu, unde sunt găzduiți poeții consacrați. În acest număr, un grupaj de versuri publică poetul Gheorghe Mihai Bârlea, un autor cu experiența scrisului, convertit în cărți apreciate. Versurile din revistă au anunțat apariția volumului „Doar împreună. Alte sigilii”, apărut la Editura Limes din Cluj.

Poetul Mircea Petean ni-l recomandă pe autor: „Creator al unei mitologii personale, care celebrează bucuria de a trăi în acord cu ritmurile firii și în armonie cu ființa ta vulnerabilă și cu semenii tăi, ale cărei coloane sunt iubirea roditoare, familia cea mică și familia cea mare a neamului tău, Gheorghe Mihai Bârlea este un poet-cetățean a cărui voce distinctă, puternică, merită a fi ascultată”. Așa sunt poeții născuți în februarie! Nedezlipit de autor este marele parodist Lucian Perța. Criticul literar Irina Petraș continuă suita de răspunsuri și răspunderi cu fermecătoare deslușiri despre etimologii. Pe eseistul Ion Papuc îl găsim sub forma criticului de artă, descifrând o expoziție a artistului plastic Vasile Știru, de pe simezele Bibliotecii județene din Baia Mare. Da, o pictură narativă!

Universitarul Gheorghe Glodeanu scrie despre volumul Caiete macedonskiene, rodul unei sesiuni de comunicări la care au participat critici și istorici literari, academicieni, scriitori și jurnaliști din țară și străinătate. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, analizează noua lucrare a exegetului Gheorghe Glodeanu despre proza fantastică: Fascinația lumilor ficționale. Da, imaginarul epic între scriitura aventurii și aventura scrisului. În continuare, doamna Delia prezintă volumul de versuri semnat de Elina Adam. Daniela Sitar-Tăut analizează studiul Perspective parabolice ale puterii totalitare, scrisă de Ligia Duruș. Istoricul Ovidiu Pecican ne prezintă un pretendent valah la curțile Europei. O fi Petru Cercel? Puteți afla din revistă.

Efervescența culturală a iernii Nordului este surprinsă de Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei. Adică aflați că s-a pus piatra de temelie a Cenaclului Rivulus Dominarum, sub egida revistei de cultură Nord Literar. Farmecul discret al frumuseții Dana l-a descoperit alături de poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie. Ziua cititului împreună s-a petrecut cu elevi de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Baia Mare. Este consemnată expoziția aniversară a pictorului Mircea Bochiș. Revista Nord Literar a lansat ideea unui Festival al cărții la Baia Mare. Despre artistul plastic Mihai Olos, născut în februarie 26, acum 85 de ani și mutat în Orașul Universal, în urmă cu 10 ani, scrie Gheorghe Pârja.

Despre un eminent cartograf al lumii românești, scriitorul Radu Ciobanu, scrie Horia Bădescu. Gheorghe Pârja continuă călătoria prin Țara Fagilor, rezemat de amintiri și de hrisovul domnitorului Alexandru cel Bun, din 1408, care a devenit documentul de atestare a orașului Cernăuți. Aici s-a întâlnit cu profesorul Grigore Bostan, care a educat mai multe generații de studenți la celebra Universitate. Arcadie Suceveanu scrie: „Grigore Bostan a fost o personalitate publică marcantă, care a contribuit decisiv le renașterea conștiinței naționale și la menținerea spiritualității românești în Bucovina detrunchiată.” A fost membru de onoare al Academiei Române. A fost la Desești. La Grigore, clepsidra avea nisip de aur.

Istoricul literar Mircea Popa ne prezintă personalitatea lui Nicolae Gheran în oglinda corespondenței. Un interesant și actual eseu politic scrie Dan Anghelescu, care susține că n-a existat modă în Statele Unite care să nu invadeze întreaga Europă. Dana Buzura-Gagniuc scrie despre eseul universitarului clujean Sandu Frunză – „Publicitatea construiește realitatea”, o analiză tăioasă din perspectiva valorilor și simbolurilor. Nicolae Scheianu prezintă volumul de poeme semnat de Emil Mircea Neșiu „Pot să visez.” Proza aparține scriitorului Andrei Ungureanu. Două grupaje de poezii sunt semnate de Alice Valeria Micu și Nicolae Silade. Terezia Filip comentează volumul de proză scurtă „Pofta-n cui și alte pofte” a scriitoarei Florica Bud.

Criticul de artă Pavel Șușară face un portret artistului plastic Mircea Bochiș la 75 de ani. Colega de redacție Raluca Hășmășan, care a deprins tainele spiritului critic, ne prezintă convingător revista „Limba Română” din Chișinău, o redută a publicisticii culturale de dincolo de Prut. La rubrica traduceri confratele Valeriu Stancu ne dăruiește poeme din creația poetului francez Matthias Vincenot. Acest număr este ilustrat cu lucrări ale artistului plastic Mircea Bochiș. Din păcate, revista poate fi procurată de la un singur chioșc de presă din Baia Mare. În fața Magazinului „Maramureș.” Unele chioșcuri au dispărut cu tot cu postament. Așa, difuzarea este în derivă. Tristețea este prin comunele județului. Unele oficii poștale nu mai fac abonamente. Caz concret, Petrova.

Nu pricep cine vrea moartea presei scrise. Care mai are cititori. Caut o minte deschisă care să ocrotească difuzarea ziarelor și revistelor. Că nu sunt dăunătoare. Zău, sunt un tezaur al vremii. Americanii le protejează și în centrul metropolei New York.

Prof. MIRCEA POPA, la Nord Literar

 

                                                              de Gheorghe Pârja

Am intrat într-un an suficient de tumultuos, un an în care se decantează noile repere ale conducerii țării, firești pentru o democrație, dar mai puțin estetice din punctul de vedere al comunicării între lideri. Asta-i lumea! Pe acest fond, într-o întruchipare certă a valorii, a apărut primul număr al revistei de cultură Nord Literar, care a pășit în al 22-lea an de viață. Depun mărturie că am fost cu sufletul și cu scrisul alături de prima revistă de cultură din istoria Maramureșului. Este o mare onoare pentru fondatori, pentru cei care au trudit prin vreme și o fac și astăzi. Acum, vorbind din interior, știu bine că este o publicație literară respectată și râvnită de nume de prestigiu ale literaturii contemporane. De aceea, Uniunea Scriitorilor din România i-a girat valoarea, iar Consiliul județean Maramureș o susține financiar încă de la apariție. Tot din această pricină.

Dar să-mi argumentez afirmațiile despre valoarea publicației. Acest număr îl are în centru pe istoricul, criticul literar, universitarul clujean, Mircea Popa, la împlinirea vârstei de 85 de ani. Este unul dintre consecvenții colaboratori ai revistei noastre. Este autorul unei impresionante opere literare. Este o instituție. A scris o întreagă bibliotecă. În acest număr am scris despre o recentă carte a Domniei Sale – „Avram Iancu, făuritor de istorie națională.” M-au fascinat la cărturarul Mircea Popa noblețea discursului și ineditul ideilor. La mulți ani, domnule profesor! Dar să răsfoim numărul. Poemul lunii aparține lui Ion Iuga, sălișteanul care a deschis modernitatea în lirica maramureșeană, fiind un reprezentant de frunte al generației sale.

Poetul Horia Bădescu face un portret generos scriitorului Marcel Mureșeanu, la 85 de ani, încheind cu urarea: „Ave generalisime Marcelus, primește, rogu-te, acolada prieteniei!” Criticul literar Irina Petraș publică un excelent eseu despre feminitatea în literatură. Eseistul Ion Papuc face o evocare criticului literar Laurențiu Ulici. Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu publică un comentariu avizat despre Nicolae Breban și provocările romanului. La frumoasa vârstă de nouăzeci de ani, Nicolae Breban rămâne unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai romanului românesc, apreciază autorul. Nu uităm că Maestrul s-a născut la Baia Mare. Florian Copcea scrie despre rafinamentul și modernitatea liricii lui Ion Pop. Profesoara Daniela Sitar-Tăut comentează atitudinea lui Jules Verne față de Alexandru Dumas-tatăl.

La consacrata rubrică Orfeu, publică poeme în proză Varujan Vosganian. La subsuoara lor, nelipsita parodie semnată de neobositul Lucian Perța. Criticul literar, istoricul Ovidiu Pecican glosează pe marginea a două cifre din viața lui Dimitrie Cantemir. 300 sau 350? Celebrare sau comemorare? Articolul este lămuritor. Criticul literar Gheorghe Glodeanu continuă comentariile despre Vrăjitoarea lui Strind­berg. Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, face un tur de orizont printre manifestările care au marcat cumpăna dintre ani. Și-a focalizat atenția asupra dialogului cu tinerii, unde revista Nord Literar a fost implicată. Așa sunt evocări ilustrate de la întâlnirile de la Facultatea de Litere a Centrului Universitar, Baia Mare, cu membrii Cenaclului Voci eminesciene și omagierea lui Eminescu de Ziua Culturii Naționale, la Consiliul Județean.

Scriitorul Horia Bădescu evocă personalitatea poetului francez Gerard Bayo, legăturile lui cu Maramureșul. Evocarea este însoțită de un grupaj de poeme, din care nu lipsesc toponimele Desești și Botiza, prin care poetul francez a poposit. Criticul literar Delia Muntean scrie despre cartea de versuri a lui Paulin Octavian Boldiș. Sătmăreanul Alexandru Zotta ne pune în legătură cu ritmul calm al mișcărilor sufletești al poetei Liliana Doboș-Lazăr. M-a bucurat cronica lui Constantin Cubleșan la volumul lui Constantin Virgil Gheorghiu, „Amazoanele Dunării”, unul dintre cele mai poetice scrieri ale sale. Colega Raluca Hășmășan decupează spiritul liric al profesorului universitar, filosof și cercetător Sandu Frunză, din volumul de poeme: „Iubirea ca un vis împlinit dăruit unei clipe.” Poetul atinge delicat și, totodată, cu exuberanță, într-un suflu neoromantic autentic, fragila harpă lirică, conchide autoarea.

Victor Rusu recenzează volumul de versuri semnat de Valentin Mic. Valeria Bilț publică un fragment dintr-un roman aflat în pregătire. O pagină de poezie este asigurată de doi autori cunoscuți: Ioan Nistor și Dan Rotaru. Cronica plastică este realizată de Dalina Bădescu. Poetul Paul Romaniuc a tradus din Ivan Traci, un autor ucrainean retras în Occident. Ca de obicei, prezentarea artistică este asigurată de Mircea Bochiș, iar acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Nicolae Suciu. Revista se află în câteva chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere, primește! Lectură plăcută!

LEO BUTNARU, la Nord Literar

 

                                                                                  de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna octombrie al revistei de cultură „Nord Literar”, cu un sumar în care se regăsesc nume de prestigiu ale literaturii române. Care ilustrează principiul valoric. Nu am uitat nici în acest număr că Maramureșul literar este o oază de cultură care a cucerit interesul țării, dar și al altor așezări de pe continentul european. Inițiativa personală de a trimite articole spre revistă este un argument. Schimburile de idei își află loc în paginile publicației. Aceste motive, dar și altele, au făcut ca revista să apară sub egida Uniunii Scriitorilor din România, fiind editată cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.

Dar să derulez sumarul acestui număr. În paginile revistei își găsesc locul de cinste scriitori din ținuturile Limbii Române, care nu se află, deo­camdată, în granițele actualei geografii a țării. În numărul din luna octombrie, la rubrica Orfeu, este prezent cu un grupaj de poeme scriitorul Leo Butnaru din Chișinău. Este un poet, eseist, traducător de elită. Un poet care și-a înțeles destinul. Un autor cu o operă complexă. Iubit și receptat pe cele două maluri ale Prutului. Cine pariază pe poezia lui câștigă. A fost o prezență consecventă la Sighetul Marmației și la Desești.

Poemul lunii este semnat de poetul Echim Vancea. Criticul și istoricul Irina Petraș continuă demersul ei eseistic, cu răspunsuri și răspunderi. În acest număr scrie despre patriotism. Ne reamintește că a te rușina de limba și de patria ta “mi se pare la fel de penibil ca și a te rușina de familia ta.” Eseistul Ion Papuc aduce un omagiu profesorului clujean Virgil Stanciu. Universitarul Gheorghe Glodeanu publică un excelent comentariu despre opera lui Ion Caraion, pornind de la volumul „Tristețe și cărți”, care aparține „unui scriitor de primă mărime”. Criticul literar Delia Muntean ne propune viziunea ei despre recenta carte de poeme a lui Constantin Preda, „Doar ochii mi-au rămas vii”.

Criticul literar Daniela Sitar-Tăut face o periodizare a literaturii române, structurată după epocile marilor domnitori. Criticul și istoricul literar Ovidiu Pecican ne aduce aproape o altă față a etosului literar bănățean. Gheorghe Pârja dezleagă nodul făcut de arhitectură și literatură în recenta carte a lui Mihai Pienescu, acum trăitor în Franța, cu o perioadă băimăreană pusă în slujba arhitecturii. Raluca Hășmășan, redactor al revistei, care exersează cu succes cronica literară, scrie despre cartea lui Ioan Dorel Todea – „Centrul Cultural Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul, Sighetul Marmației, veșnic drept locaș pentru cultura și credința tuturor maramureșenilor”.

Despre toamna mănoasă în manifestări literare în Maramureș ne dă de știre doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei „Nord Literar”. Sunt comentate, de la fața locului, ca momente de rang cultural, manifestarea „Cărțile anului”, de la „Nord Literar”, jubileul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației și Serile de Poezie „Nichita Stănescu”, de la Desești. Colegele de cuvânt, Rodica Brad-Păuna și Olimpia Danci au trecut, de la lansarea volumelor lor de versuri, ediții româno-italiene, în paginile revistei. Scriitoarea Doina Uricariu, din New York, continuă comentariile asupra cărților semnate de universitarul ieșean Bogdan Crețu.

Laureatul de la Desești, de anul trecut, scriitorul Nichita Danilov, ne dăruiește o parabolă despre Nichita Stănescu. Merită citit articolul! Criticul și istoricul literar Mircea Popa scrie despre poezia lui Ion Cristofor. Criticul literar Terezia Filip situează poezia lui Ștefan Herțeg ca o aventură poetică de la neomodernism la minimalism. Profesoara Iuliana-Andrea Pop descifrează surprizele romanului „Semnătura indiană”, de Radu Sergiu Ruba. Proza acestui număr este asigurată de Dan Marius Cozma. Cartea „Ultimul popas în infern„ de Nicoară Mihali este comentată de Dana Oprica. Criticul de artă Dalina Bădescu ne oferă un eseu despre arta abstractă. Lucian Perța nu s-a dat dus de lângă poeziile lui Leo Butnaru, până nu a lustruit o parodie.

La rubrica traduceri, poeta Lucia Ileana Pop transpune în italiană poeme ale regretatului scriitor Vasile Morar. Tot în acest număr eu scriu o elegie la dispariția confratelui Vasile Morar. Revista se află în unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine iubește literatura ne poate căuta. Cine ne caută ne găsește.

Eugen Uricaru, la Nord Literar

 

                                                                                      de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna aprilie al revistei de cultură Nord Literar. Cum v-a obișnuit, colectivul de redacție se străduiește ca publicația să asigure criteriul valoric, îmbinând armonios creațiile autorilor maramureșeni cu nume de rezonanță ale literaturii naționale, dar și din alte părți. Poemul lunii este semnat de Gheorghe Pârja. Invitat de onoare este prozatorul Eugen Uricaru, în ipostaza de poet. Nume de prestigiu al literelor contemporane, el este prozator, scenarist, diplomat, istoric. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, iar acum este președintele CopyRo. Proza lui caută în permanență un mod de refugiu, sau unul de explicație, prin prisma mitologicului și poeticului, a simbolurilor și a parabolei. Grupajul de poeme vine din această undă a metaforelor. Nu uit a aminti rostul lui important la apariția celebrei reviste Echinox, care a dat o nouă direcție în cultura română.

Criticul literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, pune întrebări și formulează răspunderi pe teme acute ale vremii noastre. Scriitorul Horia Bădescu glosează pe marginea vorbirii și a spaimei de singurătate. Universitarul clujean Mircea Muthu ne deslușește condiția de scriitor a sculptorului Ion Vlasiu. Numai proza se face atât de greu ca sculptura, spunea marele artist. Criticul literar Delia Muntean ne oferă un prilej de meditație asupra prozei lui Marian Ilea, pornind de la nuvela Huberta, în care a reușit să compenseze literar un spațiu unde timpul curge mai încet. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut aduce un ultim omagiu istoricului literar Niculae Gheran, săvârșit din viață la începutul lunii aprilie, folosind elemente autobiografice și considerații despre gândirea lui critică.

Criticul și istoricul literar Ovidiu Pecican scrie despre o recentă apariție a prozatorului Florin Bănescu – „Portocale pentru vinovați”, o carte plasată mai aproape de spiritul romanului simbolic, construind o metaforă a condiției umane. Cum revista noastră este deschisă la opinii argumentate, la alte unghiuri de a privi o operă literară, puteți citi un eseu de atitudine, semnat de istoricul literar Mircea Popa. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei noastre, scrie despre evenimentele lunii, în care a fost implicată revista. Două sărbători sub semnul Nordului – Ziua Internațională a Francofoniei și Ziua Internațională a Poeziei. Este comentată și lansarea cărților confratelui orădean, poetul Gheorghe Vidican. Este consemnat și evenimentul datorat artistului plastic Vasile Jurje, care și-a lansat trei volume de proză.

Sunt ilustrate și evenimente din viața Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, inclusiv realegerea Irinei Petraș în fruntea acestei instituții. După cum v-am obișnuit de la începutul acestui an, revista face retrospectiva în imagini, sub sigla NORD LITERAR- 20. Adică în luna iunie revista noastră împlinește două decenii de viață. Cinste celor care au întemeiat-o și o țin în atenția cititorilor din Maramureș și din țară. Distinsul scriitor din Chișinău, poetul Arcadie Suceveanu, a acordat un amplu interviu revistei noastre. Criticul literar Constantin Cubleșan scrie despre cartea de poezie a confratelui Virgil Diaconu. Colega noastră Raluca Hăș­mășan scrie cu aplecare și înțelegere despre vocile poeziei tinere. În acest număr comentează recenta carte de poeme semnată de eleva Ioana Chiș, elevă a Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare, „o tânără cu frumoase aspirații în universul provocator al poeziei.”

Criticul literar Terezia Filip face portretul scriitorului, eseistului, traducătorului basarabean Traian Vasilcău. „Tumultul poetic vine din existența spectaculară a eului, din permanenta vibrație și implicare civică”, apreciază Terezia Filip. Două pagini de poezie bună aparțin poeților Ștefan Cămărașu și George Nicoară. Confratele Nicolae Goja comentează noua apariție editorială a profesorului Nicolae Iuga – „Cu lanterna lui Diogene prin Facultatea de Filosofie (București anii 70)”, autor a 28 de cărți de filosofie politică și literatură. Zic și eu, este o carte în care autorul radiografiază teme de interes pentru societatea contemporană. Dalina Bădescu scrie despre pictura lui Virgil Preda, fiind preocupată de modul de tratare a formei și culorilor.

Conform obiceiului, parodistul Lucian Perța este inspirat și când scrie despre poezia prozatorului Eugen Uricaru. Poetul Ion Cristofor ne oferă poezii în limba română ale scriitoarei tunisiene de limba franceză Amina Said, o autoare cu mai multe premii internaționale. Prezentarea artistică, ca de obicei, aparține artistului plastic Mircea Bochiș, cu lucrări din expoziția „Avangardă și contemporaneitate” a Muzeului Județean de Artă Maramureș. Revista se află în chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere primește! Noi oferim!