Una au vorbit, alta tipăresc

 

                                                                                                de Gheorghe Pârja

După întoarcerea premierului român de la Kiev, mi-am zis că, totuși, se mai poate face ceva. A fost anunțată renunțarea Ucrainei la sintagma de limbă moldovenească. În timp ce în România gestul Kievului a fost primit cu interes, a venit spre noi știrea că în Ucraina se lucrează de zor la tipărirea manualelor de limbă și literatură moldovenească, care vor ajunge la elevii români în toamna anului viitor. Am văzut copiile acelor manuale, datate în anul 2023. O fi atât de vicleană diplomația și în cazul de față? Mi-am adus aminte de povestea hrisovului din Cernăuți. Acolo, în orașul lui Eminescu și Aron Pumnul, a fost ridicat un semn al atestării documentare, un hrisov dat de domnitorul Alexandru cel Bun. Începuse războiul, dar și furia identitară a ucrainenilor pe seama minorității române. Pe seama adevărului istoric.

Hrisovul a fost șters și așa a rămas. Deși ruina și moartea ar trebui să îmblânzească spiritele, să faci aproapelui o faptă bună, înverșunarea împotriva limbii române, și a altor minorități, a devenit literă de lege. Autoritățile de la Kiev au devenit surde la doleanța minoritară. După începerea războiului, România a fost o vecină în toată puterea cuvântului. A deschis granițele pentru cei loviți de urgia războiului, le-a oferit hrană, haine și adăpost. În privința transportului cerealelor ucrainene, ne-am lăsat pe noi pentru a-i ajuta pe cei ajunși la necaz. Ne-am fi așteptat la gesturi reciproce, că așa-i între vecinii care se înțeleg. Recenta vizită a premierului român la Kiev a adus o undă de optimism în privința renunțării la glotonimul limbă moldovenească. Mai ales că în Republica Moldova limba română a devenit limbă de stat. Așa scrie la Constituție acum.

Numai că în Ucraina, una s-au înțeles liderii și alta tipăresc editurile. Mai zilele trecute, coperțile unor manuale pe care scrie limba moldovenească au ajuns, din greșeală, la președintele unei asociații de români. Anatol Popescu, președintele Asociației Basarabia, a românilor din regiunea Odesa, a trimis proba doveditoare ziarului Libertatea, exprimându-și dezamăgirea Cu părere de rău, în afară de cele două declarații oficiale de la București și Kiev nu s-a întâmplat nimic. Respectiv, nu a apărut nici un act oficial al Ministerului Educației și Științei din Ucraina, al guvernului sau parlamentului ucrainean. Potrivit președintelui Asociației Basarabia, în clasele în care mai există clase cu predare în așa-zisa limbă moldovenească, nu au ajuns până acum niciun fel de instrucțiuni că s-ar fi schimbat ceva. Nimeni nu a auzit despre vreo decizie a executivului ucrainean.

Domnul Popescu a luat legătura cu directorul editurii care tipărește manualele buclucașe, pentru a opri tipărirea, după întâlnirile româno-ucrainene. Răspuns: editura nu poate decide de una singură să tipărească sau să nu tipărească anumite cărți finanțate de stat. Șeful editurii a confirmat că nu a primit nici o decizie a guvernului ucrainean privind renunțarea la sintagma limbă moldovenească în educație. Anul trecut, o mare editură didactică finanțată de stat s-a plâns că nu are bani pentru manuale în limba română. Acum sunt bani pentru limba moldovenească. Ce să mai pricepem? Am mai aflat că în conformitate cu noua legislație a Ucrainei, așa-zisa limbă moldovenească are același statut cu limba rusă. Ceea ce înseamnă că nu e protejată de recomandările Comisiei de la Veneția.

Direcțiunile școlilor nu riscă să ia măsuri să schimbe după articole din presă numirea limbii în română. Toți așteaptă o decizie de sus. După cum aprecia și președintele Asociației Basarabia, la Kiev se dorește uitarea acestui subiect și trecerea la categoria neimportante în relațiile dintre statele Ucraina și România. Reprezentanții unor asociații ucrainene au declarat presei că Moldova este un stat mai vechi ca România, iar limba moldovenească mai veche decât româna. Și alte narațiuni răsucite din istorie. Deși sunt într-un război absurd cu Ucraina, rușii țin parte limbii moldovenești. Purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei a declarat că limba română trebuie redenumită limba moldovenească. Aparenta polemică este o chestiune fundamentală. Că limba definește un popor. Prevalându-se de starea de război, Kievul caută să scape din vedere ce a promis premierului român.

Le aduc aminte vecinilor noștri că pașii spre Uniunea Europeană se fac cu rigori. Printre care și minoritățile cu limba lor. Că se mai aude și în diplomație înțelesul: ce-am vorbit, vorbă să fie! Nu una au vorbit și alta tipăresc.

P.S. Mai zilele trecute, premierul român a sunat la Kiev să le aducă aminte ce au stabilit în privința limbii moldovenești. Adică ea este limba română. Nu știu ce au răspuns cei aflați la capătul firului la Kiev. De aceea am scris și acest text.