Continuă discuțiile aprinse despre lipsa de personal calificat. De când cu războiul din Ucraina, zeci de mii de soldați au ieșit din sistem. Tinerii par prea puțin atrași de viața de cazarmă și de perspectiva confruntării cu rușii. Dacă în Polonia guvernul a ridicat salariul minim lunar al unui soldat la circa 1.400 de euro, în România generalul Ciucă are senzația că poate aduna mii de Rambo cu doar 480 de euro de căciulă. Eșecul ultimei tentative de a înrola 5.000 de pifani a fost răsunător. Statul român admite că nu are infrastructura necesară pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu, așa că deocamdată investește 2,5 miliarde euro în noua bază NATO de la Kogălniceanu – cea mai mare din Europa. Baza va găzdui 10.000 de militari din statele Alianței plus familiile acestora, într-un mini-orașel cu ”piste de decolare, platforme pentru armament, hangare, școli, grădinițe, magazine și chiar un spital”. Niciun cuvânt despre biserică. În fond, cine mai are nevoie de Dumnezeu într-o organizație militară care pune pe primul plan egalitatea de gen și protejarea minorității LGBT?
Statele Unite și Europa au pus la zid
Rusia după alegerile de zilele trecute. De parcă rușilor le-ar păsa. Ei știu
foarte bine cum a ieșit Joe Biden președinte, cu cele 100 de milioane de voturi
prin corespondență, și cât de elegant se ocupă justiția americană de viața lui
Donald Trump. Sau cât de transparentă a fost numirea Ursulei von der Leyen în
fruntea Uniunii Europene, pe care o conduce spre o dictatură ”woke” cu nimic
mai prejos decât autoritarismul lui Putin. Prin susținerea regimului Zelensky
și escaladările succesive din ultimii doi ani, occidentul a reușit să-i scoată
pe ruși din case în număr record. Însă nu ca să-l alunge pe Putin, ci ca să-l
aleagă în proporție de 87.8 la sută. E clar că Rusia nu joacă după regulile
neoliberale. Dictatorul de la Kremlin a forțat limitele Constituției pentru
a-și asigura o domnie mult peste ceea ce democrația consideră a fi ”normalitate”.
A fost răspunsul Deep State-ului de la Moscova împotriva valului globalist ce
amenința cu o nouă revoluție portocalie. Culmea este că foarte mulți europeni
l-ar prefera pe ”criminalul Putin” în fruntea țării lor. Un lider pe care îl
consideră patriot și, în plus, cu câteva clase mai sus decât marionetele triste
din Uniunea Europeană.
În Republica Moldova, Maia Sandu
pare mult mai preocupată de asigurarea noului mandat în fruntea țării, decât de
provocările ucrainene din Transnistria. Niște consilieri vorbitori de limbă
engleză au asigurat-o că nu vor extinde războiul spre vestul Europei, cu
condiția ca autoritățile de la Chișinău să-i epureze pe spionii lui Putin,
Moldova să-și consolideze forțele armate, iar populația să fie pregătită, în
orice moment, să-și apere patria de invadatorii ruși. După modelul românesc al
comasării alegerilor, Maia a decis să comaseze și ea prezidențialele din toamnă
cu referendumul pentru aderarea Moldovei la UE. Luminile Bruxelles-ului și
perspectiva unui trai mai bun (simultan cu scoaterea la mezat a țării) sunt
principalele atuuri care i-ar putea aduce, teoretic, un al doilea mandat. Însă
nu înainte ca serviciile secrete să-i elimine pe contracandidați, sub pretextul
colaborării cu Kremlinul.
Iubitul tenismenei Aryna
Sabalenka, un fost jucător de hochei în vârstă de 43 de ani, a murit subit la
Miami, în urma unui infarct. S-au înmulțit cazurile de ”morți subite” la oameni
tineri, în puterea vârstei, fără semne că ar suferi de vreo boală. Iar unii
specialiști spun că ar putea avea legătură cu efectele adverse ale vaccinurilor
anti-Covid. Din păcate autoritățile nu sunt dispuse nici măcar să vorbească
despre subiect, darămite să investigheze posibila conexiune dintre decese și
vaccinuri, pentru a oferi publicului minime explicații.
Autor: Adrian Onciu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu