GELU DRAGOȘ - LA CEAS ANIVERSAR (22-02-1067)

 

Motto: Vârsta este doar un număr/ Eu în suflet rămân tânăr...

Un om deosebit, aflat în floarea vârstei creatoare de frumos artistic și profesoral dl. prof. GELU DRAGOȘ  din Lucăcești, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș se prezintă societății ca fiind un foarte bun dascăl la școală în aceste timpuri destul de grele din cauza multor schimbări ale programei școlare și a schimbărilor din societate. Alături de munca la catedră Gelu Dragoș este un puternic promotor cultural. Nu există acțiune organizată la nivel de școală sau comună la care să nu participe sau să nu o organizeze. Astfel , editează și conduce reviste școlare promovând tinerele talente, conduce blogul MOARA LUI GELU  de zeci de ani, un blog botezat după numele bunicului care avea acasă o moară la Lucăcești, ea se află acum la Muzeul din Dumbrava Sibiului alături de alte sute de mori care atestau preocupările din diverse zone ale țării. Blogul acesta e accesat de milioane de internauți deoarece reunește în paginile lui informații din societate: ce cărți au mai apărut, sportul la zi, ce se întâmplă în lume, în țară și.... multe, multe informații necesare omului zi cu zi.

GELU DRAGOȘ Membru UZPR,  membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, profesor pentru învățământul primar la Scoala Gimnazială Mireșu Mare, Gelu Dragoș este un om deschis spre lume, comunicare atât prin mijloace electronice cât și prin reviste și cărți literar artistice, prezență vie în spațiul cultural din nordul țării, acolo unde se agață „ harta în cui”.

Sociabil, altruist, apolitic, ecologist convins, iubitor de frumos, jurnalist de renume este și un bun scriitor. Voi exemplifica această aserțiune prin trei dintre cărțile sale și anume: Lucăcești File de istorie apărută-n 2018, Singurătatea poetului din 2021 și mai noul volum de recenzii Cronici din Nord apărută-n 2024.

Scriitorul își alege descrierea satului natal Lucăcești cu oamenii și obiceiurile lor din trecut până-n prezent. E monografia unui sat transilvan din zona Chioar, Cetatea de piatră cum i se mai zice. După prezentarea evenimentelor istorice ce s-au perindat de la prima atestare a domeniului districtului Chioar, din care făcea parte și satul Lucăcești, se precizează că populația din acest colț de țară a fost în creștere și se observă o diversificare a ei ca religie și etnie. Ajungând la un număr de 700 de persoane, fiind trecuți într-un tabel  toți locuitorii lucăceni. Se poate observa că autorul s-a documentat asupra epocii dintre cele două războaie mondiale și mai ales a anului Marii Uniri relatând din presa vremii trecerea cu trenul a generalului Berthelot prin stația Satulung unde a fost așteptat de o mulțime de oameni care l-au ovaționat pe acest mare binevoitor al neamului românesc, se relatează caracterul soldaților nemți care deși erau în retragere i-au privit cu prietenie pe copiii români și le-au oferit ciocolată.

Un aspect important al cărții îl are prezentarea școlii de ieri și de azi, cartea oferă „o școală vie” cu dascălii din trecut dar și cu cei care se găsesc în prezent la școala din Lucăcești. Un gând frumos de recunoștință se adresează prof. Ioan Georgescu care a predat franceza,  dar și șarmanului și misteriosului  Andrei Buciuman, prof. de română, dnei. Iuliana Buciuman, prof. de biologie. Se amintesc persoanele cu studii superioare care s-au specializat în diferite domenii etc.

În cadrul prezentării condițiilor naturale , a reliefului, a faunei și florei locale se remarcă din faună: căprioara, mistrețul, lupul și vulpea iar din floră rezervația de stejar pedunculat, laleaua pestriță-plantă ocrotită prin lege ca fiind monument al naturii; stârcul cenușiu, ocrotit și el, plante care au făcut posibile organizarea unor excursii pentru a le cunoaște în cadrul proiectelor educaționale organizate de Școala Mireșu Mare conduse de inimosul Gelu Dragoș.

Se amintesc ocupațiile tradiționale ale locuitorilor – cultivarea și prelucrarea cânepii, țesutul ei, creșterea animalelor, micii meseriași, constructorii de case, dar și morăritul pe Someș.

Având exercițiul disciplinei intelectuale, autorul pasionat pentru înțelegerea raporturilor sociale și-a făcut cu prisosință datoria față de istoria curentă. Cartea e o mărturie de viață și de creație în același timp în care prezentul se transformă în istorie cum de altfel e și subtitlul cărții. E un document de epocă, de viață comunitară, are și un mic dicționar sătesc  care cuprinde cele mai folosite cuvinte din zonă. Amintim: oiagă, nicări, lingalău, mai, măgan etc. Unele din ele se mai folosesc și azi.

Dintre poezii am ales doar una cu un titlu sugestiv Pământul ca o pâine imensă:

„Chiar Doamne, de câte feluri este pâinea?!/-Ce obrăznicie să întrebi așa direct Creatorul/ Caută pământul roditor și sămânța bună, roagă-te!/ Fă-ți cruce, trudește, ai încredere!/ Du-te la seceriș apoi, cu speranță!/ Așa o să ai pâine zi de zi fiule!/ -Iartă-mă, Doamne!/ N-am vrut să te supăr!/ Sunt învățat cu voi oamenii!/ Să-ți răspund blând:/ Cea dintâi e pâinea care te hrănește când ești însetat de Domnul,/ Urmează pâinea cu miez de pace și adevăr în ea,/ Apoi e pâinea regală „Dă-i Cezarului  ce-i al Cezarului”/  Pe urmă e pâinea tocmai bună de scris un poem pe ea;/ Dar pâinea de piatră a lui Brâncuși e veșnică la noi, românii/ O spune și brutarul satului cosmic MIHAI OLOS.../ Nu uita totuși, că PÂINEA e darul Tatălui ceresc pentru voi, muritorii!”

În ceea ce privește critica literară, poetul Gelu Dragoș se afirmă cu o voce puternică prin cunoașterea scriitorilor maramureșeni și nu numai, realizând cronici și note de lectură în care dovedește cunoștințe din varii domenii: filozofie, sociologie, antropologie, muzică, teologie iar cărțile pe care le analizează surprind esențialul din textul supus analizei.

Monografist, poet, spirit critic și civism militant, autorul  Cronicilor din Nord se înscrie în peisajul Maramureșului ca un autentic creator de frumos artistic, un dascăl dedicat meseriei și un mare promotor cultural.

Cu ocazia împlinirii a 58 de februarie  îi dorim:

-La mulți ani cu sănătate!/De bucurii să ai parte!/Binele să te însoțească,

/ Răul să te ocolească!

/ Să fii însoțit de aceleași binecuvântări cerești!

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, Maramureș