SĂ VĂ FIE CLAR:
• Vance n-a venit să anunțe sfârșitul lumii.
• N-a venit să stingă lumina în Europa.
Și ce vedem în schimb? Un festival grotesc al ipocriziei și lamentației, în care progresiștii de serviciu își dau recitalul obișnuit: „SUA ne abandonează! NATO se destramă! Vance este un nimeni cu studii! Moartea democrației este aici!”
Adevărul e simplu și dureros: sunteți niște ipocriți și niște prefăcuți. Vă prefaceți că luptați pentru democrație, dar ce faceți de fapt? Distrugeți Europa cu lașitatea voastră, cu refuzul vostru de a privi realitatea în față. Nu America v-a slăbit, ci propriul vostru confort, propria voastră aroganță de a crede că altcineva va purta mereu greul pentru voi.
Pentru mințile înnămolite, orice apel la realism strategic e trădare. Orice încercare de a pune Europa în fața responsabilităților proprii e catastrofă geopolitică. Mulți ar vrea ca SUA să rămână etern babysitter-ul Europei, iar ei să se complacă în pasivitate, infatuare și lamentație, mestecând în gol aceleași mantre: „principii, valori, solidaritate.”
Ce se întâmplă, de fapt?
• SUA nu „abandonază” Europa – îi spune „ajunge cu scutecul, ridică-te și mergi singură.”
• NATO nu se destramă – dar nu mai poate funcționa ca un cor de bocitoare fără muniție.
• Vance nu delirează – e doar vocea sinceră a unei Americi care s-a săturat de ipocrizia strategică a Europei.
Că unii nu vor să priceapă asta? Nu e surprinzător. Altfel, dacă nu ar fi dramatic, ar fi chiar o comedie de calitate. Europa a trecut direct de la „autonomie strategică” la „criză existențială.”
Băieți, trezirea!
C.L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu