Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, filiala Baia Mare la maturitate

Motto: „Educaţia este cea mai bună provizie pe care o poţi face pentru bătrâneţe” (Aristotel)

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad a fost şi rămâne o instituţie de prestigiu a Transilvaniei şi implicit a învăţământului românesc actual. Mie, personal, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, filiala din Baia Mare, mi-a dat aripi, de fapt mi-a dat încredere în forţelele mele, mi-a fost de real ajutor în cariera mea ulterioară, şi asta pentru că am studiat cu plăcere şi am acumulat cunoştinţe de la profesori deosebit de bine pregătiţi, ataşaţi de studenţii lor. Vă spun un lucru inedit, deşi nu prea m-am lăudat cu asta, am rămas restant o singură dată, Dumnezeu să-l odihnească pe regretatul profesor Gheorghe Şişeştean, la antropologie, dar acum ştiu (împreună cu prietenul cameramanul TV Sebastian Codrea) cât de importantă este această materie. Pe unii profesori mi i-am făcut prieteni în timp, începând cu îndrumătorul meu de la lucrarea de licenţă, dr. Nicolae Iuga, apoi pe dr. Ilie Gherheş, Felician Săteanu, dr. Delia Mariana Ardelean, sau Călin Herţeg.

Universitatea din centrul Băii Mari a ajuns la maturitate! Ce vârstă minunată are! La cei 20 de ani îi dorim succes în continuare, şi-mi doresc ca pe băncile ei să înveţe şi... nepoţii şi strănepoţii mei!

Şi încă ceva, împlinirea a două decenii de existenţă se suprapune cu Centenarul Marii Unirii! Tribunul Vasile Goldiş, sunt sigur, ar fi mândru!

                                           prof. înv. primar Gelu Drgoş

                                            Şcoala Gim. Mireşu Mare

Fotografia zilei - "Fiul rătăcitor" Iuliu Ionuţ DRAGOŞ

“Archeus”: 20 de ani de revistă, 9 ani de tabără

Luni după-amiază, la Casa Marchiş din Ocoliş, a avut loc deschiderea celei de-a IX-a ediţii a Taberei Naţionale de Literatură şi Arte Plastice “ARCHEUS”, organizată de Fundaţia Culturală “Archeus”, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Baia Mare, al Consiliului Judeţean Maramureş, al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş şi al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului. Conform tradiţiei, deschiderea a început cu o slujbă în memoria scriitorilor şi a artiştilor plastici dispăruţi, oficiată la troiţa din faţa Casei Marchiş de preoţii Virgil Jicărean şi Călin Ţura. A urmat masa de prânz, la care au fost invitaţi să ia parte toţi prietenii mai vechi şi mai noi ai taberei, artişti plastici, scriitori, editori, critici de artă şi literaţi, şi la care şi-a făcut apariţia, pentru prima oară în istoria taberei, şi prefectul Anton Rohian. Spre seară, toţi cei prezenţi au participat la o discuţie pe tema acestei ediţii: “După 20 de ani...”, având în vedere că revista “Archeus”, care coagulează cele mai importante forţe literare şi artistice ale judeţului, împlineşte anul acesta 20 de ani de apariţie.

Ediţia din acest an este una specială. Vor lipsi din programul taberei şedinţele de cenaclu, cei câţiva scriitori mai importanţi şi artişti plastici participanţi urmând să ia în discuţie doar realizarea antologiei “Archeus - 20 de ani”. Aceasta va cuprinde texte ale tuturor celor care, de-a lungul anilor, au avut, într-un fel sau altul, tangenţă cu fenomenul Archeus. Pentru editarea antologiei se vor concentra şi cea mai mare parte a fondurilor câştigate prin proiect pentru această ediţie. “Este o ediţie de bilanţ. Încercăm să ne amintim cum s-a născut această idee de «Archeus», să vorbim despre cei care nu mai sunt acum între noi, să ne gândim la ce a însemnat pentru literatura românească, pentru cea din Maramureş şi pentru arta plastică şi dacă a însemnat ceva această iniţiativă a noastră. Este momentul să gândim ce va cuprinde antologia «Archeus», care va fi lansată la Bucureşti, la Uniunea Scriitorilor. Antologia va fi rezultatul muncii noastre de atâţia ani aici, la Baia Mare şi la Ocoliş. Cred că e important ca din când în când să ne uităm în spate, ca să vedem ce am realizat, ce urme am lăsat şi ce viitor am pregătit pentru tineri sau pentru cei care vor veni. Este adevărat că, fără anumite reviste, cum a fost «Măiastra», sau altele care au început şi nu au putut să continue, nu se putea naşte şi nu avea atâta consistenţă această iniţiativă a noastră, «Archeus». Orice eveniment literar, orice revistă, chiar dacă durează foarte puţin, fundamentează în societate o dorinţă pentru cultură, pentru artă. Noi nu vrem să fim decât un exemplu pentru cei care vor veni şi pentru cei care sunt astăzi că asemenea manifestări sunt cele care, de fapt, contează”, a arătat dr. Ioan Marchiş, preşedintele Fundaţiei Culturale “Archeus”, directorul Direcţiei pentru Cultură Maramureş şi gazda taberei. 

Discuţiile purtate în prima seară a taberei au fost conduse de poetul Gheorghe Pârja, şeful Reprezentanţei Maramureş a Uniunii Scriitorilor, care şi-a asumat rolul de maestru de ceremonii. Numind fenomenul Archeus “o coloană de mare sobrietate intelectuală”, Pârja, la fel ca şi ceilalţi vorbitori, au subliniat rolul taberei şi revistei pentru viaţa culturală a Maramureşului, pentru crearea unui sentiment de comunitate în rândul scriitorilor şi artiştilor plastici din zonă, pentru descoperirea tinerelor valori şi pentru promovarea talentelor maramureşene autentice în Transilvania şi în întreaga ţară. Dr. Tiberiu Alexa, critic şi istoric de artă, directorul Muzeului Judeţean de Artă “Centrul Artistic Baia Mare”, a opinat că revista “Archeus” se apropie de ceea ce era, pe vremuri, anuarul, care concentra în paginile sale tot ceea ce era important, din punct de vedere cultural, de-a lungul unui an, pentru comunitate. El a observat că tabăra “Archeus” reuneşte forţe divergente, creatoare, într-o formă a maximei libertăţi. Prozatorul Vasile Dragomir a sugerat că tabăra îi ambiţionează pe creatori să lucreze mai mult şi mai bine, iar Nicolae Scheianu a conchis că revista demonstrează scriitorilor maramureşeni că sunt o comunitate care nu lucrează în van. La un moment dat, pe terasa Casei Marchiş a apărut Anton Rohian, primul prefect care s-a gândit să se alăture comunităţii maramureşene de scriitori şi artişti plastici. În final, s-au citit şi s-au recitat poezii, parodii şi epigrame.Preluare Graiul MM

                                                                           Anca GOJA

Amintiri despre poetul Tiberiu Utan

Îmi aduc aminte de o tabletă a lui Tudor Arghezi memorabilă, în care sublinia un adevăr trist, că noi românii suntem meşteri iscusiţi în a ne nega personalităţile, în a le înjosi, în a aşterne peste ele colbul uitării. Şi iată că, la Văleni, vatră de străveche civilizaţie românească, care a dat ţării oameni de seamă, de Rusalii, s-a petrecut un eveniment lăudabil. Prin grija Fundaţiei culturale "Tiberiu Utan" s-a comemorat acest fiu al satului.

A fost un nimerit prilej să aruncăm gândurile peste timp şi să rememorăm anii în care l-am cunoscut pe cel care a fost o personalitate polivalentă: poet, traducător, conducător de instituţii literare, publicist şi om de cultură. L-am cunoscut după 1970, în redacţia revistei Cravata roşie, fiindu-mi prezentat de un coleg de-al lui întru pasiuni, Ovidiu Zota. Ne-am apropiat repede. Deoarece poetul era legat prin toate fibrele de Maramureş şi, pe lângă toate, iubea şi folclorul enorm de mult. Scrisese şi despre folclor. Îmi amintesc cum i-am savurat articolul: "Permanenţa folclorului", apărut în România literară sau "Despre conştiinţa artistică", articol apărut în Luceafărul. Se impresiona profund când discutam despre cercetările mele etnologice efectuate în vatra satului său natal, pe care o considera de un conservatorism aparte. Vibra atunci când îi recitam din lirica adunată din sat sau când îi depănam firul unei poveşti şi despre care îmi repeta întruna că merită publicate cât mai grabnic. Aşa s-a născut propunerea de a deveni potenţial colaborator al Editurii Ion Creangă, pe care o conducea atunci.

N-a trecut multă vreme şi i-am oferit spre publicare un volum de poveşti. Am fost satisfăcut când mi-a relatat cu nerv cât de mult i-a plăcut şi ce perle valorose au creat moşii şi strămoşii din ţara Voievozilor. Mi-a spus că va trebui să aştept destul de mult şi că e greu să răzbaţi în Bucureşti, la edituri centrale, că sunt multe trageri de sfori şi intervenţii de sus, iar bietul autor nu răzbeşte cu una cu două. Planificată iniţial, cartea, totuşi, nu a mai apărut, contrar voinţei directorului editurii.

Cu Tiberiu Utan ne-am întâlnit de multe ori şi întâlnirile au fost pline de bucurie. La casa doamnei Magdalena Costache-Păun, care strângea spuma intelectualităţii bucureştene la ceaiul de seară, venea şi Tiberiu Utan. Am stat unul lângă celălalt, deseori. Şi îl apreciau participanţii şi când se preta la calambururi literare şi când recita din creaţia proprie, care reprezenta un avantaj: era scurtă şi cuprinzătoare. Poetul Pan Vizirescu susţinea că Tiberiu ştie să se esenţializeze în ceea ce scrie. Uneori elogia Maramureşul, alteori povestea picant cele trăite în călătoriile din străinătate, dar atrăgea atenţia că cele mai frumoase cărări sunt ale ţării, iar cele de vis sunt ale Maramureşului, pe care îl considera un leagăn al creaţiei. Iar povestea acestei ţări este depănată în versuri populare, în poveşti şi legende, dar istoria ţării o scriu şi meşterii populari în lemn, aşa cum numai ei o ştiu face. Pentru exemplificare s-a oprit la poarta maramureşeană, pe care o considera o capodoperă în care omul din popor a înscris semne şi simboluri, care ne îndreaptă către lumi foarte îndepărtate. În ea descoperea argumente ale continuităţii.

Şi multe ar mai fi de depănat, prin care să conturăm personalitatea scriitorului şi omului, aşa cum a fost.

                                                                         Pamfil BILŢIU

ANIVERSARE SPORTIVĂ

Azi se împlinesc 20 de ani de când Explorări cucerea titlul de campioană a României!

   13 mai 1993 a fost ziua în care CS Universitatea Explorări (numele sub care evolua atunci echipa băimăreană) a devenit campioana României.

 Primul titlu obținut de o echipă din provincie a fost adjudecat după o finală câștigată cu scorul general de 3-1, în fața echipei Dinamo București. Meciul care a consfințit câștigarea campionatului s-a disputat pe 13 mai 1993 în Baia Mare, și a fost câștigat de Explorări cu 3-0, într-o atmosferă senzațională, creeată de băimărenii care au umplut până la refuz sala polivalentă.

 Lotul echipei Universitatea Explorări Baia Mare, prima campioană din provincie, ediţia 1992-1993:

 Adrian MOROIANU, Marius BOTEA, Stelian GROZAV, Oliver ALEXA, Arian KORCA, Sorin POP II, Tamaş HALL, Vasile PETREŢCHI, Florin CRĂCIUN, Virgil ONAC, Claudiu PODAR, Sorin PUŞCAŞ.

  Antrenor principal: Mircea SPĂTĂCEAN ( foto )

  Antrenor secund: Adrian ARBUZOV

  Președinte: Ioan BENGA

 Adrian Arbuzov (dir. tehnic Știința Explorări): În acel campionat am fost și jucător și chiar am evoluat în două meciuri din deplasare, în care am odihnit titularii. Atomosfera de la ultimele două meciuri de pe teren propriu a fost senzațională. Îmi amintesc că în momentul în care am cucerit titlul, au fost deschise pe teren o grămadă de șampanii, care au apărut parcă din senin.

  Marius Botea (antrenor princ.Știința Explorări): Pentru noi a fost o performanță incredibilă, iar pentru mine a fost cel mai frumos moment din cariera de jucător. Publicul ne-a purtat efectiv spre victorie. Nu-mi vine să cred că au trecut 20 de ani și este bine să ne amintim de acele momente.

Sorin Pop II (antrenor secund Știința Explorări): A fost ceva extraordinar, mai ales că noi nu eram favoriți în finala cu Dinamo. Am câștigat însă primul meci de la București, după care am realizat că putem deveni campioni. La final bucuria a fost imensă.

 Traian Rad Tăut (președ. exec. Știința Explorări): Am fost în sală la acele meciuri, ca spectator, și sper să mai trăim acele vremuri, mai ales că trei dintre artizanii titlului, Marius Botea, Sorin Pop și Adrian Arbuzov pregătesc acum echipa. Vreau să-i felicit, și să le transmit multă sănătate, pe toți cei care au contribuit în 1993 la câștigarea campionatului. De asemenea vreau să transmit un gând pios și pentru fostul președinte Ioan Benga.

                                                                              Cristi SOMESAN

La mulţi ani Dana şi Cristian Pauşeniuc!

 Unul dintre bunii mei prieteni este ziaristul sportiv Mircea Pauşeniuc, membru APS din România de ani buni, din prospera comună Fărcaşa. Am aflat din rubrica „Basorelief” a domnului profesor Ion P. Pop, că cei doi gemeni ai prietenului meu Mircea, împlinesc azi, 12 octombrie, când mustul încă „musteşte”, o vârstă minunată, adică 20 de ani! O vârstă ideală pentru a-ţi dori multe şi a le duce la îndeplinire cu seriozitate, muncă şi perseverenţă!

    Poate că n-aş fi scris aceste rânduri dacă nu aş fi ştiut că Dana este un fotbalist excelent, că actualmente după un an de asistenţă socială la Universitatea Tehnică Cluj Napoca, adică fosta Universitate de Nord Baia Mare, acum continuă studiile liceale la Şcoala postliceeală „Spiru Haret” în specializarea „Kinetoterapie”, dar că în paralel lucrează la un cabinet de avocatură, ca să fie, ca şi în „dreptunghiul verde” stăpână pe picioarele ei. Am aflat, cu greu, de la tatăl ei că doreşte să se întoarcă din nou la echipa de Liga I, Independenţa Baia Mare, de unde a plecat în calitate de... titular şi ...golgeter al echipei! Lipsa ei şi a prietenei sale cea mai bună, Cristina Peride, se vede de la distanţă...

  Cristian, este student în anul doi la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, specializarea „Geografia Turismului”, este şi el fotbalist în judeţeană la „Eaton” Fărcaşa şi speră la terminarea facultăţii să dezvolte o afacere în domeniul turismului la el acasă! Păi, Fărcaşa-i "fruncea", nu?!

        La mulţi ani Dana şi Cristi, împlinirea tuturor năzuinţelor voastre şi ale harnicilor voştri părinţi!

                                                                         Gelu DRAGOŞ

                                                               

Douăzeci de ani de activitate a Consiliului Judeţean Maramureş

În cei 20 de ani, au îndeplinit funcţia de consilier judeţean un număr de 162 de cetăţeni ai judeţului Maramureş. Funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş până la acest mandat în desfăşurare a fost îndeplinită de: Ioan Dulf, Decebal Traian Remeş, Călin Matei, Teodor Lupuţiu, Alexandru Cosma, Marinel Kovacs, şi bineînţeles MIRCEA MAN (foto), actualul preşedinte al Consiliului Judeţean MM. Cea de vicepreşedinte de către: dr. Teodor Ardelean, Decebal Traian Remeş, Virgil Chifor , Petru Pop, Călin Matei, Laurian Lupan, Ştefan Mariş, Călin Vintilă, Pamfil Bercean, Livia Sima, Emil Marinescu. Informaţie furnizată de către consilierul jr. Ioan DRAGOŞ, director executiv al Consiliului Judeţean Maramureş.