PREMIILE Ligii Scriitorilor pentru cărțile apărute în anul editorial 2017

 Liga Scriitorilor premiază an de an cele mai bune produse editoriale care au văzut lumina tiparului în anul editorial precedent. Pentru această ediție, au fost luate în considerare cărțile sosite pe adresa conducerii naționale a LSR pentru jurizare până în 28 februarie 2018, reprezentând nu mai puțin de 210 titluri, făcându-se câte trei selecții pentru fiecare gen literar și în final au fost stabilite cărțile câștigătoare.

Cele 210 titluri selectate au apărut sub siglele unui număr de 37 de edituri din 19 orașe din țară.

Juriul, format din scriitorii Al. Florin Țene (președintele juriului), Antonia Bodea, Gavril Moisa și Voichița Pălăcean-Vereș, reunit în ședință în 28 februarie 2018, a hotărât premierea celor mai bune cărți apărute în anul editorial 2017, astfel:

1. Premiul național

MARCEL MUREȘEANU – pentru întreaga carieră de peste 60 de ani ca prozator și poet, promotor de tradiții și cultură românească.

2. Premiul pentru „Cartea de poezie” (din 79 de nominalizări)

IULIAN PATCA – pentru volumul „De dragul tău”, Ed. Mega, Cluj-Napoca.

ALIN CUCURUZAN – pentru volumul „Umbrele tăcerii”, Ed. Inspirescu, Satu Mare.

RĂZVAN DUCAN – pentru volumul „Torna, Torna…”, Ed. Vatra Veche, Târgu Mureș.

3. Premiul pentru „Cartea de proză” (din 32 de nominalizări)

VASILE S. POPA, pentru pentru romanul „Stepa de oase”, Ed. Societatea Scriitorilor Militari, București.

NADIA LINUL URIAN, pentru volumul de proză scurtă „Povestiri din sat”, Ed. Napoca Nova, Cluj-Napoca.

4. Premiul pentru „Cartea de satiră și umor” (din 15 nominalizări)

CORNEL UDREA, pentru volumele „Ciocoii vechi. Și noi?” și „@ pumnul”, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca.

5. Premiul pentru „Cartea de critică, eseu și istorie literară” (din 17 nominalizări)

VISTIAN GOIA – pentru volumul „Românii și moralitatea lor”, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca.

6. Premiul pentru „Cartea de memorialistică și spiritualitate”(din 14 nominalizări)

FLORINA VLAD RARĂU – pentru volumul „O lacrimă cât o viață”, Ed. Ecou transilvan, Cluj-Napoca.

7. Premiul pentru „Cartea monografică și de cultivare a valorilor tradiționale” (din 11 nominalizări)

 MIRCEA DAROȘI – pentru volumul „Nepos – vatră de legendă”, Ed. Ecou transilvan, Cluj-Napoca.

8. Premiul pentru „Cartea de antologie și de cultivare a valorilor literare” (din 17 nominalizări)

DOREL VIȘAN – pentru volumul „Cântece pentru glas de toacă”, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca.

FLOAREA CĂRBUNE – pentru antologia „Just for You, Japan”, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat.

LIGYA Diaconescu- pentru antologia ANTOLOGIA „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ – STARPRESS 2017,

9. Premiul pentru „Cartea de debut” (din 9 nominalizări)

MIHAI TEOGNOSTE – pentru volumul de epigrame „Alter Ego”, Ed. Napoca Nova, Cluj-Napoca.

10. Premiul pentru „Cartea de publicistică literară” (din 14 nominalizări)

LAZĂR LĂDARIU – pentru volumul „Pe baricadă”, Ed. Vatra Veche, Târgu Mureș.

11. Premiul „Laudatio2 al revistei „Agora literară

EUGEN BURGHELEA – pentru volumul de poezii „Prea devreme, iarna”, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca.

12. Premiul „Artur Silvestri” al cenaclului omonim și al Asociației Române pentru Patrimoniu

MARIANA MOGA – pentru volumul de poezii „Anotimpul cu trifoi”, Ed. Inspirescu, Satu Mare.

13. Premiul pentru „Publicații literare periodice”

Revista „RITMURI BRAȘOVENE” – coordonator Viorica Popescu.

Revista „ANUARUL FILIALEI TIMIȘOARA – BANAT”, coordonator Doina Drăgan.

Premianții vor beneficia de reduceri substanțiale la publicarea următorului volum, dacă va apărea sub egida Editurii Napoca Nova, în următoarele 12 luni după festivitatea de premiere.

Gala premiilor va avea loc joi, 29 martie 2018, ora 17.00, în Sala Armelor, la Cercul Militar Cluj-Napoca.

La sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș a avut loc evaluarea activității și a rezultatelor obținute de polițiști în anul 2017

Luni, 29 ianuarie, la sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș a avut loc evaluarea activității și a rezultatelor obținute de polițiștii maramureșeni în anul 2017.Raportul de evaluare a fost prezentat de șeful inspectoratului, comisar şef de poliție Todoran Ionel, iar la activitate au participat, alături de polițiștii maramureșeni, Alexandru Cosma – subprefectul Județului Maramureș, George Moldovan –  vicepreşedintele Consiliului Judeţean, doamna Dana Borcuti – prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș,  precum și comandanții și șefii instituțiilor din sistemul de ordine și siguranță publică, reprezentați ai instituțiilor descentralizate ale statului și parteneri instituționali cu care s-a colaborat în anul 2017.

Din partea Inspectoratului General al Poliției Române ne-a onorat cu prezența domnul chestor de poliţie VOICU MIHAI MARIUS, adjunct al inspectorului general al Poliţiei Române, care a transmis mesajul de felicitare, apreciere și sprijin al inspectorului general al Poliției Române. Unul dintre obiectivele generale ale Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș în anul 2017 a fost creșterea gradului de siguranță pentru cetățeni, iar diminuarea criminalității pentru al treilea an consecutiv confirmă eforturile depuse de polițiștii maramureșeni în anul supus evaluării.

În anul 2017, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş şi-a canalizat resursele, eforturile şi acţiunile în direcţia realizării următoarelor obiective generale şi specifice:

1. Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, siguranţa stradală, siguranţa rutieră şi siguranţa transporturilor.
2. Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii organizate şi transfrontaliere, destructurarea grupurilor/grupărilor infracţionale.
3. Asigurarea climatului de legalitate mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice precum şi prin protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene.
4. Asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale, financiare şi informaţionale necesare dezvoltării şi menţinerii capacităţii operaţionale a unităţii

UTILIZAREA RESURSELOR FINANCIARE ȘI LOGISTICE

În perioada analizată Serviciul Logistic s-a preocupat pentru asigurarea funcţionalităţii imobilelor aflate în administrare directă, pentru exploatarea eficientă a parcului auto existent, echiparea corespunzătoare a efectivelor atât cu echipament cât şi cu armament, muniţie şi alte mijloace specifice de ordine publică. În anul 2017 au intrat în dotarea inspectoratului 14 autospeciale.

În anul 2017 unitatea a continuat lucrările în cadrul programului de finanțare al obiectivului „Consolidare, modernizare și extindere arest la sediul I.P.J. Maramureș”.

EFICIENTIZAREA STRUCTURALĂ

Activităţile manageriale pentru eficientizare structurală au vizat, în principal, demersuri pentru asigurarea funcţionării la parametrii optimi a tuturor structurilor din cadrul I.P.J. Maramureş, ţinându-se seama de modificările instituţionale şi de dinamica de personal, dotarea logistică corespunzătoare a tuturor structurilor din competenţa inspectoratului, în scopul îndeplinirii obiectivelor  asumate de Poliţia Română pentru anul 2017.

DESERVIREA COMUNITĂȚII

În anul 2017, priorităţile în domeniul prevenirii criminalităţii la nivelul judeţului au fost:

– Prevenirea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor – cu 7 proiecte educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar şi 5 campanii de prevenire;

– Prevenirea infracţiunilor contra patrimoniului;

– Prevenirea accidentelor de circulaţie;

– Prevenirea violenţei domestice – Campania naţională de prevenire a violenţei în familie „ARIPI FRÂNTE”.

Menținerea climatului de siguranță publică pentru cetățenii județului este principala prioritate, iar pentru atingerea acestui deziderat, în cursul anului 2017 au fost derulate, potrivit competențelor, întreaga gamă de activități specifice pentru asigurarea vizibilității polițiștilor de ordine publică în comunitate, a intervenției rapide la evenimentele semnalate și pentru prevenirea și combaterea infracționalității.

Astfel, în cursul anului 2017, structurile I.P.J. Maramureș au organizat și efectuat 6 razii, 607 acțiuni de amploare/cu efective lărgite și 25 644 controale directe care au avut ca rezultat constatarea a 1 609 infracțiuni din care 915 în flagrant şi a 23 213 contravenţii, pentru care au fost aplicate sancţiuni în valoare totală de 7 051 590 lei.

Pe un alt palier deosebit de important al structurilor de ordine publică s-au situat activităţile informativ-preventive şi de intervenţie desfăşurate în comunitate, materializate în 18 558 de intervenţii la evenimente, 1 670 stări conflictuale aplanate, 2 134 de petiţii soluţionate, 1 018 activităţi educativ-preventive în unităţi de învăţământ.

Pe linia managementului operaţional al planificării şi executării principalelor acţiuni din domeniul ordinii şi siguranţei publice, Poliţia Maramureş a fost principala forţă care, alături de celelalte structuri M.A.I., a contribuit la asigurarea unui climat civic necesar bunei desfăşurări a activităţilor. Totodată, structurile de poliţie au participat la 543 misiuni comune de menţinere a ordinii şi siguranţei publice la manifestări organizate pe raza judeţului.

EVOLUŢIA FENOMENULUI INFRACŢIONAL

Unul dintre obiectivele generale ale acestei unităţi de poliţie este creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni, iar reducerea infracţionalităţii sesizate confirmă eforturile depuse în perioada supusă evaluării.

În anul 2017 au fost sesizate cu aproape 6% mai puţine infracţiuni faţă de anul 2016, criminalitatea sesizată s-a diminuat pentru al treilea an consecutiv. Este îmbucurător că infracţiunile de natură judiciară au scăzut cu aproape 12% .

Preocuparea polițiștilor pentru constatarea și combaterea fenomenului infracțional a condus la creşterea ponderii infracţiunilor sesizate din oficiu din totalul infracţiunilor sesizate, de la  28,6% în 2016, la 32,2% în acest an.

Criminalitatea stradală

Ţintă a eforturilor depuse împreună cu partenerii instituţionali, infracţionalitatea stradală a scăzut pentru al treilea an consecutiv, cu 3% faţă de 2016 şi cu 10% faţă de 2015. Nu a fost înregistrată nicio infracţiune de omor comisă stradal, iar incidenţa tâlhăriilor stradale s-a redus cu aproape 40 %. Cele mai multe fapte stradale au fost înregistrate în mediul urban (94,8%), cu precădere în cele două municipii ale județului: Baia Mare – 318 fapte și Sighetu Marmației – 73.

Criminalitatea în mediul rural

Acest indicator este în scădere pentru al patrulea an consecutiv, iar faţă de anul 2016, anul trecut în mediul rural au fost sesizate cu 8,5% mai puţine infracţiuni.

Siguranța traficului rutier

Acţiunile desfăşurate în 2017 de poliţiştii maramureşeni au vizat asigurarea unui climat de disciplină şi siguranţă rutieră pe drumurile publice din judeţ, fiind constatate peste 1 000 de fapte penale şi fiind aplicate aproape 43 000 de sancţiuni contravenţionale (la O.U.G. 195/2002 şi la alte acte normative)

Au fost ridicate în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile  publice  peste 3 500 permise de conducere, din care 288 pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi au fost retrase 1 119 certificate de înmatriculare.

Analiza efectuată asupra dinamicii accidentelor grave de circulaţie produse în anul 2017 arată faptul că, în comparaţie cu anul anterior, a fost înregistrată o scădere de 10%.

Poliţia de proximitate şi siguranţa comunităţii

În anul 2017,polițiştii de proximitate au desfășurat în comunitate, potrivit competenţelor, activități de cunoaştere a populaţiei, orientate în principal spre identificarea persoanelor cu risc victimal. În acest sens, au fost derulate acțiuni pentru prevenirea victimizării, cu specific pentru persoane din toate categoriile de vârstă,  începând din unitățile de învățământ şi până la centrele de bătrâni. În cadrul acestor acţiuni, au fost consiliate 1.837 persoane și au fost aplanate un număr de 126 stări conflictuale. Pe parte operativă, în cadrul activităților derulate în acest domeniu, poliţiştii de proximitate au desfăşurat activități de cercetare penală în 2 730 dosare penale şi au fost verificate şi propuse soluții în 1 267 petiții ale cetăţenilor.

Siguranţa în şcoli

Statistic, în anul calendaristic 2017, au fost sesizate mai puţine fapte penale în incinta şi zona adiacentă unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar. Astfel,  au fost sesizate 33 infracţiuni (-18), din care 26 comise în incinta unităţilor de învăţământ şi 7 în zona adiacentă, cele mai multe fiind fapte de lovire sau alte violenţe şi de furt, sesizate în sălile de cursuri sau în vestiare.

COMBATEREA CRIMINALITĂŢII

Criminalitatea economico – financiară

Activităţile polițiștilor specializaţi în investigarea criminalității economice în domeniul evaziunii fiscale au avut ca rezultat, în 2017, creșterea cu peste 6% a valorii totale a prejudiciului recuperat în dosarele penale instrumentate. Capitolul combaterea evaziunii fiscale reliefează un trend descrescător al numărului dosarelor înregistrate, indicator care confirmă validitatea datelor statistice care evidenţiază o reducere a evaziunii fiscale cu  consecinţa creşterii încasărilor la bugetul consolidat al statului la nivelul judeţului Maramureş.

Pe linia prevenirii şi combaterii contrabandei cu tutun şi produse din tutun, relevante sunt rezultatele obţinute în cadrul  Planului de măsuri „SMOKE 2017”, derulat cu implicarea tuturor structurilor din cadrul IPJ Maramureş respectiv cele peste 125 000 pachete cu ţigări şi 7 kg tutun vrac indisponibilizate. În cadrul dosarelor penale instrumentate au fost indisponibilizate 12 mijloace de transport auto folosite la săvârşirea de infracţiuni, în valoare totală de peste 90 000 lei.

În domeniul criminalităţii economice se constată un trend pozitiv pe linia soluţionării dosarelor penale. Astfel se poate observa o scădere a numărului de dosare penale înregistrate şi o creştere a dosarelor penale soluţionate, fapt care a dus la scăderea numărului de dosare mai vechi de 1 an de la înregistrare cu 38%.

Combaterea corupţiei din competenţa de cercetare a Poliţiei Române

În perioada analizată, au fost instrumentate 25 dosare penale privind fapte de corupţie iar 7 dintre acestea au fost declinate către Direcţia Naţională Anticorupţie. Au fost identificate, cercetate şi deferite parchetelor competente 35 persoane din care 29 aveau funcţii de conducere.

Criminalitatea gravă comisă cu violenţă

În anul 2017, pe raza judeţului s-au înregistrat 9 infracţiuni de omor (6 în mediu urban și 3 în mediu rural) şi  9  infracţiuni de tentativă la omor (toate în mediul urban). Toate au fost soluţionate prin identificarea autorilor şi declinarea cauzelor către Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş.

Criminalitatea contra patrimoniului

Şi infracţiunile contra patrimoniului se află pe un trend descendent pentru al treilea an consecutiv, fiind sesizate cu 4,6% mai puţine decât în anul 2016. Dintre acestea, furturile, care reprezintă 62%  din totalul infracţiunilor de acest gen, s-au redus cu 3%. În anul 2017 cele mai multe furturi sesizate au fost cele din locuinţe şi din societăţi comerciale, dar în scădere faţă de 2016. Se remarcă totuşi o creştere a furturilor din autoturisme şi a furturilor din buzunare/poşete/genţi, pentru informarea populaţiei fiind derulate activităţi preventive în acest domeniu. De asemenea, poliţiştii de investigaţii criminale au efectuat cercetări pentru identificarea autorilor a 68 tâlhării, 851 distrugeri şi 292 de înşelăciuni.

Sprijinului acordat structurilor operative de către cele 8 cupluri chinologice care încadrează Grupa canină a I.P.J. Maramureş, a dus la identificarea autorilor mai multor infracţiuni de furt şi tâlhărie, la recuperarea unor bunuri sustrase de infractori, la succesul unor acţiuni de identificare şi reţinere a urmăriţilor naţional şi internaţional şi la depistarea a aproape 18 000 de pachete ţigarete ascunse de contrabandişti.

Regimul armelor, explozivilor şi substanţelor periculoase

Pe acest segment au fost organizate 38 acţiuni, din care 2 acțiuni au fost organizate în comun cu alte structuri ale Poliției Române. În cadrul acestora au fost efectuate peste 306 de controale pe liniile de muncă specifice, din care 139 controale  la persoane fizice și 167 controale la persoane juridice, au fost constatate 70  infracțiuni şi au fost aplicate 18 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de  7 102 lei.

Totodată, în cadrul activităţilor investigative specifice au fost efectuate 8 percheziții domiciliare şi au fost dispuse măsuri de indisponibilizare a 103 arme de foc, 438 bucăţi cartușe de diferite calibre, 401,65 kg obiecte artizanale pe bază de amestecuri pirotehnice şi 2 autovehicule.

Silvicultură

Activităţile desfăşurate pentru prevenirea infracţionalităţii în acest domeniu s-au materializat în 1 127 controale, în urma cărora au fost constatate 382 contravenții pentru care s-au aplicat amenzi în valoare de 994 000 lei şi a fost confiscată cantitatea de 3 528,85 mc material lemnos, din care 1 200,7 mc faptic și 2 328,15 valoric, în valoare totală de 1 283 615 lei.

În cadrul activităților desfășurate în luna decembrie 2017 au fost confiscați 230 pomi de Crăciun, în valoare totală de 2 338 lei.

Totodată, au fost dispuse măsuri de confiscare a 5 ferestraie mecanice, 1 TAF, 14 autovehicule şi 12 atelaje hipo.

Criminalitatea transfrontalieră

Poliţiştii Biroului Urmăriri au pus în executare 13 Mandate Europene de Arestare, emise de autorităţile judiciare ale  altor state. Totodată au fost extrădate din alte state 10 persoane urmărite internaţionale de către autorităţile române. Activitatea de urmărire în plan extern s-a concretizat în solicitarea de punere în urmărire internaţională a 25 de persoane.

Dinamica lucrărilor şi dosarelor penale

În anul 2017, structurile I.P.J. Maramureş au înregistrat 10 586 dosare penale. Au fost soluţionate 9 442 dosare penale, reprezentând 89,1% din cele înregistrate. În 1 190 cazuri au fost formulate propuneri de  trimitere în judecată faţă de 1 385 inculpaţi, pentru care au fost dispuse 137 măsuri preventive. Alte 2 005 cazuri au fost soluţionate prin renunţare la urmărire penală şi 6 247 cu propuneri de clasare.

Criminalistică

În anul 2017, lucrătorii de profil au asigurat şi efectuat cercetarea la faţa locului în 3.350 de cazuri, ridicându-se 19 037 urme din toate categoriile. S-au efectuat 637 de reconstituiri, percheziţii, experimente şi recunoaşteri din grup, s-au întocmit 3 892 planşe fotografice şi au fost realizate 229 de constatări criminalistice şi expertize. În urma comparării şi recomparării în baza de date au fost identificaţi 138 autori ai unor fapte penale rămase cu autori necunoscuţi. S-au solicitat 2 722 de verificări după descrierea semnalmentelor şi a datelor cu caracter personal, în urma cărora au fost recunoscute 123 de persoane după descrierea semnalmentelor, în 79 de cauze.

Cooperarea interinstituţională

Prin natura atribuţiilor legale ce revin I.P.J. Maramureş, cooperarea interinstituţională a constituit un obiectiv important în anul 2017, pentru atingerea căruia s-au depus eforturi constante din partea conducerii diferitelor servicii, dar şi a lucrătorilor din domeniile specifice. Subliniem buna cooperare cu unităţile de parchet, măsurile propuse şi aprobate/avizate ducând la descurajarea unor genuri de fapte penale (în special a celor comise prin întrebuinţarea de violenţe) şi la îmbunătăţirea procentului de recuperare a prejudiciului.

Cooperarea internaţională

În cadrul unui parteneriat de cooperare poliţienească transfrontalieră, în luna august 2017, delegaţii din cadrul IPJ Maramureş şi Căpităniei de Poliţie a judeţului Jasz-Nagykun-Szolnok, Republica Ungară, au desfăşurat misiuni comune pe teritoriul  celor două ţări. Patrule mixte, româno-maghiare, au acţionat pe linie de poliţie rutieră şi ordine publică pentru a acorda sprijin turiştilor români aflaţi în sejur sau în tranzit în Ungaria şi persoanelor maghiare aflate în situaţii similare în România.

În anul 2017, doi ofiţeri şi trei agenţi de poliţie maramureşeni au participat la misiuni operative pe teritoriul altor state respectiv Marea Britanie, Croaţia şi Franţa iar un ofiţer a participat la misiunea O.N.U. în Haiti.

ASIGURAREA MANAGEMENTUL COMUNICĂRII

Apreciindu-se că imaginea unei instituţii trebuie să fie considerată ca făcând parte din patrimoniul acesteia, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş a transmis zilnic către mass media, prin Compartimentul Relaţii Publice, buletine informative sau comunicate de presă, pentru a aduce la cunoştinţa publicului activităţile desfăşurate de poliţiştii maramureşeni respectându-se principiile de transparenţă, profesionalism, responsabilitate, integritate şi echidistanţă.

Pe parcursul anului 2017 se poate remarca o scădere în ceea ce priveşte activitatea de petiţionare iar în cadrul programului de audienţe persoanele primite în audienţă au fost consiliate şi au beneficiat de expertiza conducerii unităţii sau a structurilor de specialitate, sau conform legii, au fost îndrumaţi către alte instituţii.

OBIECTIVE 2018

Având în vedere toate cele prezentate şi analizându-se de riscurile şi vulnerabilităţile identificate ca urmare a evaluării activităţii şi a rezultatelor obţinute de IPJ Maramureş în anul trecut, pentru anul 2018 obiectivele acestei unităţi de poliţie, în strictă concordanţă cu obiectivele stabilite la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, rămân următoarele:

Pentru acest an, priorităţile care vor sta la baza organizării activităţii structurilor unităţii vizează următoarele aspecte:

– Asigurarea şi dezvoltarea capacităţii de intervenţie şi acţiune a unităţii;

– Menţinerea siguranţei publice în mediul urban şi rural, în spaţiul public şi privat, prin protejarea persoanelor şi patrimoniilor şi reducerea riscului rutier;

– Îmbunătăţirea climatului de legalitate în mediul de afaceri prin prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, corupţiei şi a faptelor având ca obiect fondurile publice ori europene;

– Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii judiciare grave şi a celei transfrontaliere şi destructurarea grupărilor infracţionale.

                                                                 IPJ Maramureș

Aurel Pantea – Laureatul Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu: Opera Omnia pentru anul 2017

Laureatul Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opera Omnia pentru anul 2017, poetul Aurel Pantea, susţine că acordarea marelui premiu reprezintă pentru el o „realitate răvăşitoare”.

El a declarat, luni seară, că Premiul Mihai Eminescu este „un premiu care defineşte fundamental vocaţia unui poet pentru tot restul zilelor sale”.

„Acordarea acestei distincţii de către juriu (…) şi de către Consiliul Local al municipiului Botoşani reprezintă pentru mine o realitate răvăşitoare. Sunt absolut uluit şi copleşit de emoţiile pe care le-am trăit. Fiecare dintre cei şapte poeţi nominalizaţi merita cu prisosinţă acest premiu şi în sensul acestora le transmit întreaga mea solidaritate şi credinţă că fiecare dintre ei vor fi laureaţi ai acestui premiu, un premiu care defineşte fundamental vocaţia unui poet pentru tot restul zilelor sale”, a afirmat Pantea.

Alături de trofeu şi premiul în bani, Aurel Pantea a primit şi titlul de cetăţean de onoare al municipiului Botoşani.

Pentru acest premiu au fost nominalizaţi: Nora Iuga, Nichita Danilov, Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Marta Petreu şi Liviu Ioan Stoiciu, alegerea fiind făcută de un juriu prezidat de scriitorul Nicolae Maolescu, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.

Poetul şi criticul literar Aurel Pantea s-a născut pe 10 martie 1952 în localitatea Cheţani din judeţul Mureş, debutând ca poet în 1980 cu volumul „Casa cu retori”. El este absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.

Pantea, care este şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, este conferenţiar universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi redactor-şef al unei reviste culturale. A publicat numeroase volume de poezie, dar şi volume de critică literară, cu care a obţinut numeroase premii şi distincţii.

NapocaNews, Sursa Foto: romaniaciteste

2017 - Aniversări în voleiul băimărean

•     70 de ani de volei în Baia Mare

    Activitatea voleibalistică a început în Baia Mare în anul 1947, când a fost organizat primul campionat orăşenesc.
    La această competiție au participat formațiile Liceul Gheorghe Şincai, Şcoala Chimică, Şcoala Minieră, Progresul Finanţe, Dinamo şi o echipă a armatei.
    Campionatul s-a desfăşurat după sistemul tur-retur, câştigătoare fiind echipa Şcolii Miniere.
   

• 55 de ani de la promovarea în prima divizie

    În urma turneului de calificare, desfășurat în 1962, actuala echipă Știința Explorări promovează pentru prima dată în Divizia A, sub numele Minerul Baia Mare.

                                                                                    Cristi Someşan

IPS Andrei în pastorala de Crăciun amintește de mucenicii din închisorile comuniste

Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ, a ales ca în Pastorala sa pentru sărbătoarea Crăciunului să transmită credincioşilor un îndemn către generozitate, amintind de faptul că mulţi enoriaşi sunt săraci şi că actele de filantropie reprezintă o mărturie pentru Hristos.

„În vremurile noastre, dacă vrem să îl mărturisim pe Hristos ar trebui să fim foarte credincioşi, legat de biserică, de tradiţia creştină, dar pe de altă parte să fim implicaţi în actele filantropice, pentru că aşa de multă lume este săracă, este nevoiaşă şi suferindă. Cât de mult ar trebui ajutaţi aceşti oameni care aşteaptă dragostea noastră, ajutorul nostru. În felul acesta l-am mărturisi pe Hristos, iar dacă suntem indiferenţi, reci, nu facem mărturie, ci contramărturie”, a transmis, miercuri, presei, mitropolitul Clujului, care în fiecare an face pentru reprezentanţii media un rezumat al Pastoralei, care va fi citită în cadrul Liturghiei din ziua Crăciunului.

Titlul Pastoralei, „Mărturie şi contramărturie”, arată că textul se referă la creştinii care, de-a lungul istoriei creştinismului, au apărat, de multe ori chiar cu viaţa lor, cuvântul lui Hristos şi credinţa creştină.

„Mulţi mărturisitori au ajuns în închisoare şi unii au murit acolo. (…) Mulţi dintre preoţii mărturisitori, după ce au scăpat de închisoare, au fost reintegraţi în slujire de către Patriarhul Iustinian şi de Arhiepiscopul Clujului, Teofil Herineanu. Ei l-au mărturisit pe Hristos şi mărturia lor va rămâne un exemplu de verticalitate vrednic de imitat”, a mai spus mitropolitul Clujului, care în încheiere a amintit că astfel de mărturisitori au existat şi în cadrul altor Biserici, nu doar al celei Ortodoxe, şi că sacrificiul tuturor acestor oameni trebuie respectat, iar calea cea mai bună de a face acest lucru sunt faptele bune.

NapocaNews

Liga Scriitorilor Maramureş a avut ultima şedinţă din acest an

Sâmbătă, 16 decembrie, odată cu funeraliile Maiestăţii Sale Regele Mihai căruia i s-a ţinut un moment de reculegere la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare,  sala „Ion Burnar”, a avut loc cenaclul Ligii Scriitorilor Români, filiala Maramureş. Înainte de a da citire creaţiilor proprii, doamna preşedinte Carmena Felicia Băinţan a informat membrii ligii despre şedinţa de sfârşit de an al LSR de la Cluj Napoca, unde au fost prezenţi şi doi reprezentanţi ai Maramureşului, dr. Mihai Ganea în calitate de vicepreşedinte al LSR şi poeta Carmena Băinţan în calitate de preşedinte al filialei Maramureş. Domnia sa a dăruit ultimul număr din revista ligii „Freamăt” şi totodată a fost onorată cu o funcţie centrală a acestei grupări literare.

Romancierul Milian Oros s-a arătat deranjat asupra greşelilor ortografice, ideatice şi de formulare a celor care au pretenţia să apară în revista „Freamăt” propunându-le să apeleze la un program electronic de pe calculator sau la profesori bine pregătiţi înainte de a dori să apară în revista tipărită a ligii, revistă care apare trimestrial şi este o „oglindă” a activităţii LSR MM.

Domnul prof. Ioan Andreica ne-a arătat şi dăruit ultimul număr din revista „Mesagerul albastru”, revistă culturală de opinii şi atitudini culturale, care apare la Satu Mare iar doamna Carmena F. Băinţan ne-a invitat pentru data de 18 decembrie a.c., la Complexul turistic „Seneca” Baia Mare, ora 11,oo pentru lansarea a două volume interesante şi inedite editate de „eCreator”, fondator şi director Ioan Romeo Roşiianu,  legate despre scriitorii municipiului Baia Mare şi Marea Unire.

S-a trecut la lecturarea poeziilor şi materialelor legate de Unirea cea Mare, unde au citit, printre alţii: Iacob Oniga, Ioan M. Lazar, Carmena Felicia Băinţan, Gelu Dragoş, Aurelia Oancă, Milian Oros, Elena Borcuti, Ioan Andreica, Mariana Cristina Popan, Toma Gross Rocneanu, Olimpia Mureşan, Mihai Epli şi Vasile E. Lupşe.

Şedinţa a durat peste două ore şi datorită faptului că cei prezenţi au vorbit despre faptul că România ar trebui să se numească Dacia, că portul popular românesc se aseamănă în proporţie de 80% cu cel al badelui Cârţan şi al dacilor, că moartea Regelui ne responsabilizează şi mai mult, că nu ştim să ne vindem cărţile cum trebuie, că se apropie Centenarul, şi multe altele. O şedinţă de cenaclu reuşită unde s-a citit şi gândit româneşte!

                                                                                          GDL

Galerie foto: Toma GROSS

CRĂCIUN ÎN MARAMUREȘ, EDIȚIA A IX-A, 2017

 18 decembrie, ora 16:00 – Vernisajul expoziţiei de fotografie – document etnografic, „Crăciun în Maramureş” în holul Palatului Administrativ organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș;

18 decembrie, ora 17:00 – Spectacol de colinde tradiţionale „Haida ler şi-a lerui Doamne” în Sala Maramureş, din Palatul Administrativ susținut de elevii Şcolii Populare de Artă „Liviu Borlan” Baia Mare;

19 decembrie, ora 14:00 – Lansare numărul de iarnă al revistei Memoria Ethnologica, „Obiceiuri şi tradiţii din Maramureş”, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș în holul Palatului Administrativ;

19 decembrie, ora 18:00 – Vernisaj expoziție „Minerale de zăpadă”, la Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare;

19 decembrie, ora 19:00 – Concert de colinde „Cristale de Crăciun” susținut de Corala Armonia la Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare;

21 decembrie, ora 11:00 – Concert de colinde susținut de elevii Colegiului de Arte Baia Mare la Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Secția Pavilionară;

22 decembrie, ora 16:00 – Seara de film, „Maramureşul în imagini” și expoziţie foto, la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară;

23 decembrie, ora 10:00 – Vernisajul expozitiei cu proiectele paticipante la concursul de soluții ”Plan de revitalizare a satului Maramureșan – Case tip pe Valea Marei, Valea Cosăului și Valea Izei” la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Clădirea pavilionară, Sala nr. 3;

23 decembrie, ora 11:00 – Deschiderea oficială a evenimentului „Crăciun în Maramureş” la Muzeul Satului din Baia Mare, organizatori Consiliul Judeţean Maramureş, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară, Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale, Ansamblul Național Folcloric Transilvania; co-organizator Ministerul Turismului; gazde vor fi primăriile: Sighetu Marmației, Șomcuta Mare, Vișeu de Sus, Dragomirești, Rona de Sus, Cupșeni și Remetea Chioarului;

23 decembrie, ora 18:00 – Concert extraordinar de colinde Ştefan Hruşcă în Piaţa Libertăţii, organizator Primăria Municipiului Baia Mare;

24 decembrie, ora 17:00 – Concert extraordinar de colinde Ştefan Hruşcă în Ieud, organizatori Consiliul Judeţean Maramureş, Ansamblul Folcloric Național Transilvania și Primăria Comunei Ieud, co-organizator Ministerul Turismului;

25 decembrie, ora 15:00 – Concert extraordinar de colinde Ştefan Hruşcă în Vişeu de Sus, organizatori Consiliul Judeţean Maramureş, Ansamblul Folcloric Național Transilvania și Primăria Orașului Vișeu de Sus, co-organizator Ministerul Turismului;

25 decembrie, ora 19:00 – Concert extraordinar de colinde Ştefan Hruşcă în Borşa, organizatori Consiliul Judeţean Maramureş, Ansamblul Folcloric Național Transilvania și Primăria Orașului Borșa, co-organizator Ministerul Turismului;

26 decembrie, ora 15:00 – Concert extraordinar de colinde Ştefan Hruşcă în Şomcuta Mare, organizatori Consiliul Judeţean Maramureş, Ansamblul Folcloric Național Transilvania și Primăria Orașului Șomcuta Mare, co-organizator Ministerul Turismului;

26 decembrie, ora 19:00 – Concert extraordinar de colinde Ştefan Hruşcă în Seini, organizatori Consiliul Judeţean Maramureş, Ansamblul Folcloric Național Transilvania și Primăria Orașului Seini, co-organizator Ministerul Turismului;

27 decembrie, ora 19:00 – Concert extraordinar de colinde Ştefan Hruşcă în Sighetu Marmaţiei, organizatori Consiliul Judeţean Maramureş, Ansamblul Folcloric Național Transilvania și Primăria Municipiului Sighetu Marmației, co-organizator Ministerul Turismului;

27 decembrie, ora 12:45 – Festivalul datinilor de iarnă “MARMAȚIA 2017” – Sighetu Marmației: Deschiderea oficială a alaiului datinilor de iarnă, Spectacol de datini și obiceiuri de iarnă “După datini colindăm” – Recital: Ioan Sas, Dinu Iancu Sălăjeanu, organizator Primăria Municipiului Sighetu Marmaţiei;

28 decembrie – Sesiune de comunicări pe teme de obiceiuri și datini de iarnă, etnografie și istoria culturii – Sighetu Marmației, Muzeul Maramureșului, organizator Primăria Municipiului Sighetu Marmaţiei.

                           Instituția Prefectului – Județul Maramureș

„[…] lutul ce înalță / Psalm cu glas smerit”. Sapiență și inspirație. Mircea Diudea, „Psalmi”, 2017

„Mi-ai spus să zidesc / Ce am mai drag în zidul / Care se surpa // Mi-ai spus

să primesc / Lumină din lumină / Şi că voi vedea // Iar la

răscruce / Să las să treacă vara / Dacă pot lăsa”

(Mircea Diudea, Psalmi, Psalmul 38)

de Angela-Monica JUCAN

Dreptcredincios și „simplu” om de verticalitate morală, savant – în viața de zi cu noapte – specializat în pluridimensionalitatea substanței, explorator și venerator al minunilor concretului, geniu și în comunicare, Poetul Mircea Diudea translatează eminent cunoașterea internă-extensivă a moleculei, a cubului/cristalului și intensivă a albastrului în spațiul fără margini al liricului. Realul transsubstanțiat în uman. Valențe chimice, valențe poetice. Nevăzutul. „[…] veşnicia / Timpului curbat”. De la chimia materialului, la alchimia ideii. Calcul matematic, vers numărat, pronunție impecabilă.

Este vorba de recent apărutul volum Psalmi (publicat în mediul virtual în anul 2017). Psalmi de Nou Testament, foarte departe de vreo rescriere/imitație după David – încă și numărul lor e diferit (77 aici, față de cei 150-151 din Biblie).

Pravoslavnici, articulați în expresie inteligent (și cu ce naturalețe!) modelată prin ingeniozitate prozodică, stilistică și formală, în care Poetul așază cuvioasă judecată bătută în mirabil cuvânt, în armonioasă-luminoasă dar și enigmatică, nu o dată, rostire. Nu este o poezie de descifrat în literă, nici de repovestit. Trebuie citită/înțeleasă în duh. În duhul credinței. Și în libertatea fiecăruia.

Cu interes deosebit pentru structurile fractale, răpit de frumusețea proprietăților și a aspectului lor, omul de știință se face poet și le dă dimensiuni poetice, identificabile (nu neapărat în definiție matematică, ci după sensul prim al cuvântului – cel de frângere, fractură, sfărâmare) în toate etajele comunicării. Așa încât poezia este pătrunsă, la nivel fonetic, lexical-semantic, ortografic și flexionar, sintactic, stilistic, de pline de farmec neregularități, muații, accente. Cuvinte și sintagme patinate, tămâiate, făcute după normele altui timp sau ale altui spațiu, ale altei sfere de circulație (aripe, candeli, cetind, cetitor, să deie, pre, pre față-și căzând, secoli, va să vie) amestecate printre cele moderne. Ruperi din cuvânt (accidente fonetice): afereză, mai ales – cercând, nălțând –, dar și apocopă: (tu) alcătui, miluie, Salome. Cuvinte remodelate după tiparul altei clase morfologice decât al celei statornicite („Pe când târziul / Se ruga pentru tine” – s.n.). Semantic, spargere sau abatere de la „obișnuit”: metaforă („Poate Seninul / Să deie îndurare / Psalmului târziu” – s.n.), simbol („Pleoapele tale blânde”), eufemism („Cel Ce mi-a dat viață / Cel făr-de-nceput”), eufemism-atenuație („Cel ce-ar primi arginţii”). În plan sintactic, dislocări: construcții anastrofice (înainte-mi, salvat-a) și paratactice (primească-le), plasare nonstandard a determinantului față de determinat: (rareori visezi), sau splendide fraze-poem eliptice și construite exclusiv din subordonate (iată o enumerativă, păstrată în limitele subordonării modale comparative, fără guvernant: „Ca o pasăre / Care își frânge trilul / În gama de jos // Ca o zicere / De psalmi neterminată / Pe un drum pietros // Ca o trecere / Prin vămile înguste / Fără loc de-ntors”). Iar în ansamblu, cartea Poetului Mircea Diudea este un fel de carmen figuratum, dar în profil stilistic (nu grafic), cu contururi și suprafețe accidentate – convexități de începuturi tari, în imperative („Du-te spre mâine”, „Primit să fie”, „Să se hrănească”), sau enunțuri ferme („Știai că”, „Sunt ale Tale”) și cu concavități de (să le zicem) semitonuri sintactice: începuturi în completive („Prin pustiu mergând / Vânturilor odihnă / Calea Lui urmând // Pre față-și căzând / Pioasă rugăciune / Domnului nălțând”), sau în rezervatul ipotetic poate („Poate să aleg / Din cele-amestecate / Cele de folos // Poate să dezleg / Din câte-au fost legate / Cele de prisos // Poate să culeg / Din cele resfirate / Flori de cânt pios”) etc.; cu proeminențe moderate (din comparative, circumstanțiale) ori mai intens marcate, în începuturi abrupte (superlative – „Ce însetată / Era câmpia verii / […] // Ce neştiută / Era ispita serii” și propoziții interogative), introduceri prin interjecții („Iată e târziu”), sau prin consecutivul (aici) ci („Ci două vorbe / Primească-le șoptite”).

Totul inspirând inepuizabilul, neperisabilul, infinitul spațial, eternitatea, ca și misterul de lângă noi, cu veșnic de descoperit detalii, dar și ancestralul sigur, și reflectând culoarea locală a dreptei credințe, fractal-îngenunchere în smerenie („Gol de podoabe / Pre fața mea cădea-voi / Dumnezeul meu”), fractalul chiar în enunţ („Le-ai frânt ca să îi saturi / Puținele pâini”, „Mâini ce se frâng ca aripi / În rugăciune” – s.n.), urcătoare mireasmă „Pe un fir de credinţă”, elevat omagiu („În palmă aur / Şi smirnă şi tămâie / Daruri de suflet”) – indiferent, pe pământ, de timp, de loc, de modă.

Elementul cel mai puternic al poeziei acesteia este – prin natura lui dumnezeiesc – verbul, fie el existent sau absent ca predicat: exprimat, subînțeles, ori eliptic. „Cuvântul și tăcerea / Îngemănate”, adică. Tăcerile Poetului. „Tetrahedronul / Cristalul de lumină / Clipa veşnică // Sieşi dualul / Cuvântul şi tăcerea / Îngemănate”. Tainic ori deslușitor logos. Spuse și nespuse în verbe de amurg, în migdalat imperfect, în cucernice gerunzii, în tulburător viitor verbal. Timp (prezent) suspendat în nefinalizare, nu și în nerealizare. „Psalm de mărire / Nălțăm Domnului nostru / În sărbătoare // Inimi curate / Deschidem dimineții / Livezi în floare // Gânduri pioase / Ce mult ne luminează / Măritul Soare”.

De aici, din dinamică și statică, alt timp: vremea, veșnicia, eternitatea. Curgerea lui Chronos, culmea lui Kairos. Timpul profan (istoric, linear, ireversibil – cu „Veșnică alergare / Deșertăciune”): timpul-succesiune, „Când timpul nu așteaptă”, ori timpul-simultaneitate de evenimente („În vremea-ceea”), timpul-durată, timpul-moment, timpul divizionar și ritmic – timpul sezonier („Ora în turlă”, „Troiene în aprilii / Doruri prin livezi”, „portul de rugină”, „Lună în pătrar”, echinox), un timp subiectiv și, uneori, memorial („Pe când lumina / Se picura pe piatră / Lacrimă de dor // Pe când târziul / Se ruga pentru tine / Fiu rătăcitor // Pe când prin ceruri / Alaiul de luceferi / Trecea răbdător”). Temporalul aspectual („într-o zi de joi”), calitativ („un timp de rugă”) și liturgic („clipe celeste”). Timpul mitic („Ca să nu mă uit / Mă perind prin vechi fapte”), timpul ritualic („Noapte de colind / Pâine și vin pe masă / Candeli pâlpâind”), timpul metafizic („clipa veșnică”). Timpul credinței – „În balanţa Lui / Adevăr şi putere / Măsurându-se // Căutându-se / Prin orbitele lumii / Prigonindu-se // Legănându-se / Pe un fir de credinţă / Viaţa mai mult”.

Efemerul se duce, aparent, dar e o rotire în oceanul etern, „Spectru în larguri / De tulbure oglindă / Din lumi de apoi”. Așteptat de moartea fizică, omul, trup și suflet, trăiește în perspectiva parusiei. „Iată că veneau / Pe cale doi arhangheli / Din veşnicie // Ci unul rostea / O veste minunată / El va să vie / Iar altul rotea / O sabie de pară / Voia-I să fie”. Probabil, nu sânt sugestii (voite) de legătură între lumi, să notăm totuși legătura strict stilistică, de organizare poetică prin, adesea, arcuri de ingambament, care se întind din vers în vers și din vers în strofă („Mergi înainte-mi / Pe calea dintre secoli / Să Te pot urma // În bucuria / Venirilor pe lume”) și realizarea – din atâtea fracții! – a unui continuum prin suprimarea semnelor de puctuație.

Să ne amintim, în urmă, că citim psalmi. Deși extrabiblici, se compune în carte un cadru liturgic și catehetic, cu psalmi imnici („Maica Domnului / Mai curată ca roua / Dimineților // Mai rugătoare / Ca rugile din Sfânta / Mănăstirilor // Mai lăudată / În evangheliile / Apostolilor”), cu psalmi-rugăciune de cerere, dar, cu excepția Psalmului 64 (și singurul care amintește de David – „Doamne apără / De omul fără minte / De omul viclean // De cel ce fură / De cel care mă minte / De cel inuman // De mine însumi / De cele fără cinste / De vorba în van”), sânt cereri nu tocmai revendicative (un exemplu: „Îngăduie dar / Să mă pot ruga Ție / Dumnezeul meu // Să mai frâng pâinea / Ce cu sudoarea frunții / O câștig mereu // Flori sub zăpadă / Miluie cu iertare / Doamne cine-s eu”), cu psalmi de mulțumire („Mulțumiri aduc / Dumnezeului nostru / Pentru viață // Pentru iubire / Și pentru sănătate / Pentru credință // Pentru frântura / Din pâinea spre ființă / Pentru dreptate”) și cu (numeroși) psalmi mesianici („Că se va naşte / Într-un staul de vite / Pe-o mână de fân // Că îi vor pune / Pe fruntea de lumină / Cunună de spini // În vremea-ceea / Îi urmăriră steaua / Magi şi beduini”). În plus, există două tipuri psaltice, de poet create, neîncadrabile în categoriile celor biblice. Unul dintre acestea este psalmul-împărtășire – împărtășirea lui Dumnezeu a trăirilor, a angajamentelor, a acceptărilor, a speranțelor de mântuire, a convingerilor, a rezultatelor, conversația cu El („Doamne e târziu / Uneltele lăsat-am / Ție să mă-nchin // Roada e multă / Sub cortul meu e pace / Bolta-i de senin // Când ești cu mine / Dușmanul e departe / Sufletul mi-e plin”). Altul este psalmul-meditație (cu mai multe nuanțe: introspecție – „Ai fost o clipă / Veșnică alergare / Deșertăciune // Ai fost risipă / De frumuseți și rele / Ce nu poți spune //Și totuși ai vrut / Să fie dimineață / Să ieși în lume”, evaluare – „Dar ei caută / Insule presupuse / Loc pentru altar // Unde să nalțe / Cântare de mărire / Iubire și har // Și mântuire / Pentru greșite fapte / Adunate iar” etc.).

În fine, volumul Psalmi, în rezumat: unicitate, timbru propriu, impresionant ceremonial lingvistic-literar-prozodic, cromatică cucernică, mesaj de răsărit.

Laudă Ție

Celui fără de-nceput

Tată din ceruri

Și Fiului Tău

Cuvânt plin de iubire

Și de adevăr

Și Duhului Sfânt

Cel dătător de viață

Sfântă Treime

(Mircea Diudea, Psalmi, Psalmul 68)

Preluare https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2017/12/02/lutul-ce-inalta-psalm-cu-glas-smerit-sapienta-si-inspiratie-mircea-diudea-psalmi-2017/

Cei mai bogaţi (şi cu mai multe griji) români în 2017

1. Ion Ţiriac – cu o avere estimată la 1,8 miliarde euro
2. Dragoş şi Adrian Pavăl – 1,2 miliarde euro
3. Zoltan Teszari
4. Ioan Niculae
5. Iulian Dascălul
6. George Becali
7. Gruia Stoica
8. Frank Timiş
9. Radu Dimofte

Din regiunea Bucureşti-Ilfov sunt 113 milionari, cu o avere însumată la aproximativ 11 miliarde euro, ceea ce înseamnă 46% din averea celor 300 cei mai bogaţi români, conform revistei „Capital”.

                                                                                         G.D.L.

Premianţii Concursului internaţional de creaţie literară "Vis de toamnă", Ediţia a V-a, poezie şi proză scurtă, 2017

ASCIOR-Antologia pentru Civilizația Creștină, 2017

Asociația pentru Civilizația Ortodoxă ASCIOR a hotărât în ședința Consiliului Director de azi 12 Sept, editarea unui volum „Antologia pentru Civilizația Creștină ASCIOR, 2017”, editare împreună cu scriitorii publicați în revista Orizonturile Bucuriei dar și cu alți scriitori care doresc acest lucru.

S-a hotărât formarea unei Comisii de admitere șieditare: Președintele comisiei, ziarist scriitor Dumitru Dănăilă, (Vicepreședinte pe probleme de cultură al ASCIOR), consultant ziarist scriitor Diana Ciugureanu-Zlatan, (Vicepreședinte cu integrarea românilor al ASCIOR), consultant poet Girel Barbu, consultant-editor Mirela Minuţa Alexa, consultant scriitor Paulina Georgescu (Secretar General-Casier ASCIOR).
Antologia ASCIOR 2017 va cuprinde scurte articole, comentarii, proză scurtă, note de călătorii și pelerinaje, memorialistică, scurte monografii, poezii și poeme, grafică, tablouri, tot ce se poate încadra în ceea ce numim generic „Civilizația Creștină”.
Temele sunt religioase, științifice, istorice, privind diverse perioade culturale, teme naționale și internaționale, eterna și mirifica dragoste, în general temele deja abordate în cele 5 numere ale revistei Orizonturile Bucuriei.
Se primesc materiale deja publicate în revista Orizonturile Bucuriei, publicate în alte cărți sau reviste, dar și materiale noi.
Persoanele care doresc publicarea materialelor în această Antologie (se numesc „coautori” ai antologiei), vor trimite materialele, 3-7 pagini A4 în format word Times New Roman 12 la un rând la adresa antologieascior2017@gmail.com cu confirmare de primire. 
Costurile de editare sunt estimate la 130-180 lei pentru 8 exemplare primite de coautor dar costurile sunt condiționate și de numărul de pagini admise la publicare și de numărul coautorilor, cheltuielile certe aflându-se la final când fiecare coautor va ști dacă are de primit sau de restituit bani pentru editare. 
În consecință, doritorii vor depune odată cu trimiterea materialelor pentru publicare și suma de 150 lei în contul Mușat Nicolae la B Transilvania, Buzău RO27BTRLRONCRT0371052301 
Materialele trimise fără suportul economic rămân pentru publicare în revista Orizonturile Bucuriei, când și cum se va putea.
Termenul limită de trimitere al materialelor și banilor pentru editare este 16 Octombrie 2017.
Vă așteptăm să fiți COAUTORI la prima Antologie ASCIOR: „Antologia pentru Civilizația Creștină ASCIOR, 2017”!!
DOAMNE AJUTĂ!!