Se afișează postările cu eticheta Ion Tiriac. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ion Tiriac. Afișați toate postările

vineri, 16 august 2024

Ion Țiriac s-a ținut de cuvânt! Medaliații olimpici și-au primit mașinile promise!

Premiații de la JO și-au primit mașinile. David Popovici, Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca-Voinea, dar și Mihaela Cambei (argint la haltere), dar și câțiva canotorii se numără printre noii proprietari ai unor mașini electrice.

Miliardarul român Ion Țiriac și-a onorat promisiunea făcută de a acorda, indiferent din ce metal este medalia, o mașină electrică personalizată, în valoare de 52.500 euro.
Inițial, magnatul promisese acest lucru numai pentru medaliații cu aur, care ar fi fost în număr de 12, respectiv David Popovici la natație, echipajul de 2 dublu rame la canotaj băieți și echipajul feminin de 8+1 tot la canotaj.
Cu câteva zile înainte de închiderea JO de la Paris a emis un comunicat prin care a adus la cunoștință faptul că și-a schimbat decizia, considerând că toți cei care au obținut medalii pentru România au făcut aceleași eforturi și prin urmare merită aceași recompensă.
În plus Țiriac a mai venit cu surpriza de a oferi fiecărui sportiv medaliat și o altă medalie de aur de 14 carate.
Automobilele electrice sunt personalizate cu numele, culoarea medaliei și sportul de unde provine posesorul ei. Sportivii care au obținut două medalii, cum sunt David Popovici, acesta mai având un bronz la natație sau o parte dintre membrele echipajului de 8+1 la canotaj care au mai obținut argint și la alte probe, au primit câte două mașini.
La festivitatea care a avut la Țiriac Collection, la Otopeni, au fost prezente multe nume importante din sportul românesc: Simona Halep, Sorana Cîrstea, Bogdan Stelea, Elisabeta Lipă, Ilie Năstase sau Mihai Covaliu.
În finalul evenimentului, sportivii au semnat o mașină Hyundai care va rămâne în colecția personală a lui Ion Țiriac.
Miliardarul a ținut și un discurs, explicând motivația din spatele premierii sportivilor, punând accent pe importanța sportului în societate. Acesta și-a exprimat și dorința de a reveni pe cele mai înalte culmi.
„Poate încet, încet ne recâștigăm ceea ce am avut întotdeauna.
Suntem aici, nu e nimic oficial. Asta e o treabă aproape de familie. Suntem aici să plătim tributul care-l avem, răsplata și respectul acestor oameni care la Paris, în sfârșit, ne-au dat o rază de soare. Ne-au arătat că poate suntem pe drumul bun.
Că poate încet, încet ne recâștigăm ceea ce am avut întotdeauna, adică nu gena pentru sport, nu asta, dar poate ne recâștigăm înapoi copilul ca să mai lase tableta și să-și facă alte treburi dacă părinții au ceva în cap și să vedem cum facem, poate ajungem din nou acolo unde am fost. Ați făcut foarte mult, ați făcut mult mai mult decât credeam.
Pe de o parte, pe de altă parte, cine știe, am avut onoarea, plăcerea să-l văd pe domnul prim-ministru ieri și ne-a promis că ceea ce a scos din gură să face, că încep acum și de la infrastructură, să dea bani și pentru sport. Cred că o să o facă. Hai să vedem cum facem noi ăștia care suntem mai bătrânei pe-aici.
Și vreau să vă fac și ori surpriză, înainte să trec mai departe, avem pe cel mai în vârstă olimpic care trăiește în ziua de astăzi domnul Ioniță, care e acolo, 96 de ani, olimpic la Roma, ciclism, în 1960.
Nu e mare lucru ce facem noi pentru dumneavoastră aici, și când spun noi, eu, Țiriac, familia Țiriac sau fundația. Am încercat să facem ceva, îi mulțumesc feciorului meu, pentru că în 10 zile a făcut mai mult decât puteam face eu în 2 luni. Să adune tot ce s-a adunat aici. Mulțumesc Allianz Țiriac, care vă face totuși o surpriză destul de plăcută mai încolo.
Mulțumesc RACEBOX, care a lucrat 24 de ore, 8 zile și 8 nopți, ca să aducă micile cadouri care vi le facem în situația în care sunt astăzi. Sunt niște oameni care au făcut-o voluntar. Și am făcut-o și noi voluntari pentru dumneavoastră, pentru că nu numai că meritați, dar 4 ani de zile, am făcut și eu sport, nu la nivelul dumneavoastră, dar 4 ani de zile pentru secunda aia, pentru milimetrul ăla, domnul Popovici, pentru tot ce ai să-ți faci treaba asta, să muncești ca un rob, este un mare lucru.
Eu vă mulțumesc încă o dată, sper că să avem un viitor destul de strălucit. Sper că încet, încet ați dat exemplu dumneavoastră. Hai să vedem ce exemple putem să dăm noi și cum putem să mergem mai departe“.
Reprezentanții Federației Române de Gimnastică au precizat într-o postare:
„Ana Maria Bărbosu și Sabrina Maneca-Voinea au fost premiate de Fundația Ion Țiriac și de sponsorii acesteia. La fel ca si ceilalți medaliați la Jocurile Olimpice de la Paris, Ana și Sabrina au primit câte o medalie de bronz sub forma unui breloc și o mașină Hyundai Ioniq 5, personalizată.
Numărul de înmatriculare al acesteia reprezintă numele fiecăreia dintre fete, pe aripa din spate stilizată disciplina sportivă, iar bara față a automobilului electric este decorată cu un mozaic olimpic“.

Cristi SOMEȘAN





sâmbătă, 14 mai 2022

Ion Țiriac intră dur în scandalul Imnului Ținutului Secuiesc: "Eu am ieșit afară! Şi nu era la Băicoi, era în Statele Unite, cu televiziunile mondiale!"


Fostul jucător de tenis Ion Ţiriac a afirmat, sâmbătă, referitor la scandalul iscat în interiorul echipei naţionale de hochei pe gheaţă a României, după ce mai mulţi componenţi au cântat imnul Ţinutul Secuiesc la Campionatul Mondial, că pe vremea când era în activitate a părăsit terenul de joc în Statele Unite ale Americii pentru că nu se intonase imnul României. „Care scandal din hochei? Eu ştiu că o ţară are un imn al ei şi atunci când nu mi s-a cântat imnul ţării mele eu am ieşit afară. Şi nu era la Băicoi, era în Statele Unite, cu televiziunile mondiale. Şi a doua zi au fost obligaţi să îmi cânte imnul ţării mele”, a spus Ţiriac, care a activat în trecut şi ca hocheist.

Mai mulţi componenţi ai echipei naţionale de hochei a României s-au dus la finalul meciului cu Ungaria, de duminică, de la Campionatul Mondial de la Ljubljana, în faţa galeriei selecţionatei maghiare şi au cântat împreună imnul Ţinutului Secuiesc. În urma gestului lor, preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, Alexandru Hălăucă, a convocat Biroul Federal pentru a analiza imaginile video şi a stabili dacă jucătorii vor fi sancţionaţi.

Ministrul Sportului, Eduard Novak, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, că hocheiştii din echipa naţională a României care au cântat alături de galeria maghiară imnul Ţinutului Secuiesc la finalul partidei cu Ungaria, de la Campionatul Mondial din Slovenia, nu au lezat cu nimic imaginea României.

 

Sursa: NapocaNews

marți, 5 decembrie 2017

Cei mai bogaţi (şi cu mai multe griji) români în 2017




  1. Ion Ţiriac – cu o avere estimată la 1,8 miliarde euro
  2. Dragoş şi Adrian Pavăl – 1,2 miliarde euro
  3. Zoltan Teszari
  4. Ioan Niculae
  5. Iulian Dascălul
  6. George Becali
  7. Gruia Stoica
  8. Frank Timiş
  9. Radu Dimofte

Din regiunea Bucureşti-Ilfov sunt 113 milionari, cu o avere însumată la aproximativ 11 miliarde euro, ceea ce înseamnă 46% din averea celor 300 cei mai bogaţi români, conform revistei „Capital”.


                                                                                         G.D.L.

marți, 9 mai 2017

Irina Begu şi Sorana Cîrstea s-au calificat în optimile de finală ale turneului de la Madrid


Jucătoarea de tenis Irina Begu, aflată pe locul 29 în ierarhia mondială la startul competiţiei, s-a calificat, marţi, în optimile de finală ale turneului WTA de la Madrid, de categorie Premier Mandatory, desfăşurat pe zgură şi dotat cu premii de 5.439.350 de dolari.
Begu a învins-o, în turul al doilea, scor 4-6, 7-6 (5), 6-3, pe suedeza Johanna Larsson (locul 54 WTA), în două ore şi 26 de minute.
De-a lungul întâlnirii, Begu a servit doi aşi, a comis două duble greşeli, iar procentajul de reuşită la serviciu a fost de 69 la sută cu prima minge şi 63 la sută cu cea de-a doua. Ea a avut nouă şanse de break, dintre care a concretizat patru şi şi-a cedat serviciul de trei ori.
În turul următor, Irina Begu o va întâlni pe învingătoarea dintre elveţianca Timea Bacsinszky (27 WTA) şi olandeza Kiki Bertens (21 WTA).
Begu, în vârstă de 26 de ani, este cea de-a treia jucătoare din România care se califică în optimile competiţiei din capitala Spaniei, după Sorana Cîrstea şi Simona Halep. Prezenţa în optimile de finală ale turneului de la Madrid este premiată cu 120 de puncte în ierarhia mondială şi 68.010 euro.
În 2016, Irina Begu a ajuns până în sferturile de finală ale turneului de la Madrid, fază în care a pierdut în faţa Simonei Halep, care avea să obţină titlul.
Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea, locul 83 în clasamentul WTA, a câştigat, marţi, scor 6-3, 6-2, meciul jucat cu Catherine Cartan Bellis (SUA, 55 WTA), în turul doi al turneului de la Madrid (Spania), dotat cu premii în valoare totală de 5.439.350 de dolari.


Şi Sorana Cîrstea s-a calificat în optimile de finală ale turneului de la Madrid
Partida dintre cele două sportive a durat o oră şi un minut. Primul set a avut parte de o singură greşeală pe serviciu, făcută de Bellis, care şi-a pierdut serva în game-ul doi şi i-a permis Soranei să se distanţeze rapid la 3-0. Până la finalul setului care i-a revenit româncei, scor 6-3, în 33 de minute, niciuna dintre cele două sportive nu şi-a mai cedat serviciul.
În actul secund, Sorana Cîrstea a făcut break încă din primul game, iar apoi s-a distanţat la 2-0. Următoarea greşeală pe serviciu a setului secund a avut loc în game-ul cinci, când Sorana a pus o distanţă şi mai mare între ea şi adversară, scor 4-1. Până la final s-a mers cap la cap cu serviciul, iar setul doi s-a încheiat, scor 6-2 în favoarea Soranei Cîrstea, în 28 de minute.
În turul următor al turneului madrilen, Sorana Cîrstea o va întâlni pe câştigătoarea meciului Misaki Doi (Japonia, 53 WTA) - Donna Vekic (Croaţia, 82 WTA). Pentru accederea în optimi, Cîrstea va încasa un cec în valoare de 68 010 de euro şi 120 de puncte în clasamentul mondial.

Româncelor le prieşte turneul patronat de Ion Ţiriac! Şi apropo de acesta, astăzi îşi aniversează ziua de naştere! LA MULŢI ANI ION ŢIRIAC!!!

                                                                         Cristi SOMEŞAN

duminică, 7 mai 2017

Ion Ţiriac, în centrul atenţiei în presa spaniolă: Vrea să transforme turneul de la Madrid în Grand Slam

Ion Ţiriac se află în centrul atenţiei în presa din Spania, după startul turneului de la Madrid, pe care îl patronează. Jurnaliştii spanioli susţin că fostul tenismen vrea să transforme competiţia din capitala Spaniei într-una de Grand Slam.
"Ambiţia magnatului român este să facă din turneul de la Madrid unul de Grand Slam", notează publicaţia spaniolă BolsaMania, care i-a făcut portretul omului de afaceri, sub titlul "Ion Ţiriac, regele Transilvaniei care controlează turneul de la Madrid".
"Omul cu ochelari negri şi mustaţă proeminentă s-a născut la doar 40 de kilometri distanţă de Castelul lui Dracula. A strâns o avere după ce s-a retras, ocupând locul 1.694 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 1,7 milioane de euro", mai notează sursa amintită.
Jurnaliştii spanioli menţionează că turneul de la Madrid aduce oraşului un profit de aproape 100 de milioane de euro, iar Ţiriac câştigă 20 de milioane de euro.
"În termeni de bussines, firma deţinută de Ţiriac, Madrid Trophy Promotion, câştigă 20 de milioane de euro de la sponsori. Opt milioane numai din vânzările de bilete VIP, cu un profit de peste trei milioane de euro. Pentru capitala Spaniei, turneul e de asemenea o gură de aer proaspat. În urma unui studiu s-a stabilit că turneul lasă un impact de peste 93 de milioane de euro", se mai arată în materialul respectiv.
Ion Ţiriac organizează turneul de la Madrid din 2002. În 2016, Simona Halep a cucerit titlul, după ce a învins-o, în finala competiţiei, pe Dominika Cibulkova, din Slovacia.
În competiţia feminină de la Madrid, una de categorie Premier Mandatory, premiile sunt de 4.771.360 de euro, iar la cea masculină, de categorie Masters 1.000, de 5.719.660 de euro. Sursa Mediafax

                                                                                   
                                                                                      C.S.

vineri, 25 octombrie 2013

Pentru împrospătarea memoriei - ION ŢIRIAC E UN PROFITOR!!!

Jean Maurer, fiul ex-premierului comunist Ion Gh. Maurer, spune că fostul tenisman a luat din casa părinţilor săi colecţiile de arme şi tablouri. În ediţia de ieri, ziarul „Libertatea“ anunţa, în exclusivitate, că Jean Maurer (59 de ani) a început să-şi scrie autobiografia. Volumul va ajunge sub tipar cel mai probabil la jumătatea anului viitor. Un capitol aparte şi foarte consistent al memoriilor lui Maurer este cel dedicat omului de afaceri Ion Ţiriac, despre care autorul ne-a declarat, textual, că „i-a jecmănit familia”. „Libertatea” a realizat un amplu interviu cu Jean Maurer chiar la reşedinţa acestuia din München, Germania.
„Libertatea”: Ce v-a determinat să vă scrieţi autobiografia?!
Jean Maurer: Am multe amintiri interesante, unele incredibile, legate de numeroase personalităţi care mi-au marcat viaţa. Am trăit într-o perioadă din care multe fapte trebuie povestite. Faptul că tatăl meu a fost Ion Gheorghe Maurer, un important demnitar comunist, mi-a conferit anumite privilegii, dar mi-a făcut şi multe probleme.
După 1974, anul retragerii tatălui dvs. din politică, aţi mai avut privilegii?
Am continuat relaţiile cu oamenii pe care îi cunoşteam deja: Nicu Ceauşescu, fraţii Mizil, Mădălin Voicu, Viorel Păunescu, dar şi cu personalităţi ale vremii, mari actori, oameni de cultură, sportivi de renume. Printre ei, Sergiu Nicolaescu, Ion Ţiriac, Horaţiu Mălăele şi mulţi, mulţi alţii.
Celebrele partide de vînătoare erau tot privilegii?
Eu am învăţat să vînez de la tatăl meu. Nu-mi plăcea din calea-fară. La vînătoare cu Ion Gheorghe Maurer veneau însă multe persoane importante, români şi străini, şi aşa am reuşit să le cunosc şi eu. Unul dintre oamenii cu care tata vîna des era, de exemplu, Ion Ţiriac. La vremea respectivă, îl priveam pe Ţiriac ca pe un zeu.
Tatăl dvs. şi Ţiriac erau prieteni?
Ţiriac a fost creat, pur şi simplu, de tatăl meu. Maurer a fost un veritabil mentor al lui, pe cînd Ţiriac era către apogeul carierei sportive. Relaţia era absolut necesară, pentru că astfel Ţiriac putea să-şi păstreze paşaportul la întoarcerea în ţară şi să schimbe valuta cîştigată afară la un curs avantajos, şi nu un dolar la un leu, cum se obişnuia. Însă acest om a devenit, între timp, una dintre cele mai mari dezamăgiri ale vieţii mele. Ţiriac s-a apropiat de tatăl meu doar pentru a căpăta influenţă. A profitat de părintele meu. L-a folosit ca să-şi creeze imunitate, ca să aibă bani şi paşaport. Era un profitor. Taică-meu nu a făcut pentru mine cîte a făcut pentru Ţiriac.
Concret, cum v-a dezamăgit Ion Ţiriac?
Sînt mai multe întîmplări care au contribuit la asta. Întîi, după ce a beneficiat de influenţa lui în anii comunismului, Ţiriac i-a promis tatălui meu, după Revoluţie, că îl ajută financiar. Bătrînul avea o pensie foarte mică, iar eu fugisem deja în Germania, nu aveam bani şi, deci, nici posibilităţi să-l ajut. Ion Ţiriac i-a fixat, aproape de jumătatea anilor ’90, un ajutor de 1.500.000 de lei pe lună, iar tata avea de la stat tot atît. La un moment dat, Ţiriac a stopat ajutorul, pentru că, zicea el, nu putea descărca banii din contabilitate. Contabilul lui Ţiriac, îmi amintesc, era Rodica, soră-sa. I-a zis tatălui meu că îi cumpără alimente de la Metro, pentru că de acolo primeşte factură fiscală. Şi aprovizionarea a durat foarte puţin, la fel ca şi ajutorul financiar. Apoi, chestiunea cu armele… Ţiriac i-a luat tatălui meu toate armele de vînătoare.
„Tata avea 32 de puşti de vînătoare”
Maurer avea o colecţie de arme impresionantă. Despre aceasta este vorba?
Da. Tata avea 32 de arme de vînătoare, dintre care patru Holland & Holland, extrem de valoroase. Una dintre acestea fusese primită cadou de la regina Angliei, era cu intarsii din aur şi gravură în oţel. Valora cam 35.000 de lire sterline. O altă puşcă Holland & Holland fusese primită de la scriitorul Mihail Sadoveanu, cu care tatăl meu a fost partener de vînătoare. Toate puştile erau în testamentul meu. Imediat după Revoluţie, Ţiriac a cumpărat cele 32 de arme, de la tata, cu 60.000 de mărci. În realitate, valorau de peste 10 ori mai mult. Ţiriac a exploatat naivitatea unui bătrîn. Ne-a jecmănit! Eu am încercat, în Germania, să obţin un preţ mai bun de la magnatul Berthold Beitz, pe atunci preşedintele colosului Krupp, şi el fost partener de vînătoare cu tata. Ţiriac apucase însă să-l jecmănească. Am aflat cîţi bani s-au plătit pe arme numai cînd s-a dus mama mea să îi depună la bancă. Puştile au fost ridicate de către un om bun la toate al lui Ţiriac, Robert Răduţă, care nu s-a limitat doar la ele, ci a luat tot echipamentul de vînătoare: cuţite, binocluri, pistoale de colecţie primite cadou de tata.
N-aţi încercat să le recuperaţi?
Ba da, dar n-am reuşit. Serghei Mizil m-a sfătuit să mă duc după arme, ca să nu le ia Ţiriac. Tata a zis însă că nu vrea să le dea unui străin, adică şefului de la Krupp, chiar dacă primeşte mai mulţi bani. Eu, unul, n-am văzut niciodată contractul de vînzare-cumpărare. Dar să ştiţi că la Ţiriac nu au ajuns numai armele lui Maurer, ci şi toate tablourile din casă…
„Tablourile valorează cam 100.000 de euro”
Tot pe bani puţini?
Complet gratuit! Rodica Ţiriac îl vizita relativ des pe tatăl meu. La un moment dat, m-a sunat în Germania fostul meu socru, Gavrilovici, şi mi-a zis că Rodica începuse să care tablourile, bibelourile şi alte obiecte din casă. Cel mai valoros tablou era o pictură a lui Nicolae Grigorescu. Erau acolo şi 7-8 picturi din şcoala olandeză, cumpărate de mama de la consignaţia, dar şi cîteva cadouri de la aniversări. Cred că toată colecţia valorează azi cam 100.000 de euro. Cînd le-au fost luate picturile, părinţii mei nu mai aveau discernămînt. Mama făcuse un atac cerebral, nu mai putea să vorbească, iar tatăl meu era în vîrstă de 95 de ani! Bineînţeles, i-am telefonat Rodicăi Ţiriac. I-am spus că dacă au făcut o afacere cu armele noastre, măcar să lase tablourile acasă, să le ducă înapoi, că sînt patrimoniul familiei mele. Sora lui Ţiriac m-a invitat să iau legătura cu avocaţii ei, dacă am probleme. Au făcut ceva de cea mai joasă speţă. Ulterior, am aflat de la Gigi Mirică, un om de-al lui Ţiriac, că tablourile au zăcut ani de zile într-un beci, iar apoi cîteva dintre ele i-au fost făcute cadou lui Adrian Năstase. Ce mai, Ion Ţiriac mi-a jecmănit familia!
Veţi descrie toate aceste întîmplări în volumul autobiografic?
Totul va fi descris cu lux de amănunte. Vreau să se cunoască adevărul.
Îi veţi cere despăgubiri lui Ion Ţiriac?
Dacă vrea să facă o reparaţie morală, ar fi de bun-simţ să îmi dea, într-adevăr, nişte compensări, ceva. Eu, personal, nu am nevoie de banii lui, dar dacă mă va despăgubi vreodată, voi dona totul unor organizaţii de caritate, bătrîni sau copii săraci. Dacă se va întîmpla această minune, nu vreau ca donaţia să fie făcută de el, ci de mine, Maurer. Ţiriac a făcut mai tot timpul acte de caritate din banii altora şi şi-a lipit numele de ele. Eu doresc să le fac din banii familiei mele. Aş fi preferat ca Ţiriac să nu-l fi „ajutat” pe tata cu banii aceia în nici un fel. Ar fi fost, întreaga familie, mult mai cîştigată.
Ţiriac n-a fost de găsit
Fireşte, „Libertatea” a încercat, în repetate rînduri, să obţină o reacţie oficială a lui Ion Ţiriac în privinţa celor susţinute de către Jean Maurer. Geta Uglai, asistenta lui Ţiriac, ne-a explicat că omul de afaceri nu poate fi contactat, pentru că se află într-o deplasare peste hotare.


                                              („Libertatea“, nr. din 31 octombrie 2009)