Ca la noi la nimenea! Cere șpaga înapoi!

 

După ce a fost condamnat la opt ani de închisoare, vrea de la statul român 6,2 milioane de lei!!!

Fostul deputat PNL Cătălin Theodor Nicolescu, condamnat în 2019 la opt ani de închisoare pentru luare de mită în dosarul despăgubirilor supraevaluate de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), încearcă acum să obțină de la statul român suma de 6,2 milioane de lei – exact banii confiscați în urma condamnării sale.

El a deschis un proces civil prin care solicită „repararea prejudiciilor rezultate din erori judiciare”. Tribunalul București a respins cererea în noiembrie 2025, însă fostul parlamentar a făcut apel. Dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel București, primul termen fiind stabilit pentru 3 aprilie 2026, potrivit Libertatea.

În perioada 2014–2015, procurorii DNA au trimis în judecată 20 de persoane – politicieni, funcționari și oameni de afaceri – în două dosare de corupție privind despăgubiri acordate de ANRP pentru terenuri evaluate la prețuri mult peste valoarea reală. Prejudiciul total estimat depășea 146,5 milioane de euro.

În primul dosar ANRP au fost trimiși în judecată 12 inculpați, printre care fosta șefă a instituției Ingrid Zaarour, avocata Ingrid Mocanu, fostul șef al ANI Horia Georgescu și Cătălin Theodor Nicolescu.

Deși în primă instanță, în 2018, toți inculpații au primit pedepse cu executare, situația s-a schimbat în apel. În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat doar pe Nicolescu la opt ani de închisoare pentru luare de mită.

Ceilalți inculpați au fost achitați pentru abuz în serviciu după deciziile Curții Constituționale care au modificat interpretarea infracțiunii.

Judecătorii au reținut că membrii Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor nu aveau competențe reale în evaluarea proprietăților și că numirile în funcții erau făcute pe criterii politice, fără cerințe de specializare.

Condamnat la opt ani de închisoare, Nicolescu a fost eliberat condiționat în martie 2024, după ce a executat efectiv 4 ani, 4 luni și 23 de zile. Restul perioadei necesare pentru liberare a fost completat prin zile câștigate prin muncă și prin compensarea pentru condițiile improprii de detenție.

Potrivit Tribunalului Ilfov, în penitenciar el a lucrat la spălătoria auto, a păzit ciupercăria închisorii și a susținut prelegeri pentru alți deținuți despre legătura dintre educație și piața muncii.

Deși instanța a dispus confiscarea sumei de 6,2 milioane de lei, fostul deputat nu a achitat banii. El a beneficiat de aplicarea legii penale mai favorabile, deoarece faptele au fost comise între 2006 și 2008.

În vechea legislație, liberarea condiționată nu era condiționată de plata prejudiciului, spre deosebire de reglementările actuale. Dacă i s-ar fi aplicat noile prevederi, Nicolescu ar fi rămas în detenție până în noiembrie 2026.

În plus, în 2023, Curtea de Apel București a dispus ridicarea sechestrului asupra mai multor bunuri ale acestuia, inclusiv o vilă și alte imobile din Pitești, precum și un autoturism Jaguar. Instanța a constatat că statul român nu a deschis o acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului în termenul legal.

În martie 2025, Nicolescu a cerut în instanță ca statul să îi plătească despăgubiri de 6,2 milioane de lei, susținând că suma confiscată ar fi fost stabilită eronat. El a invocat diferențe între acuzațiile din rechizitoriu și concluziile instanței privind numărul de acțiuni primite și valoarea acestora.

Tribunalul București a respins însă argumentele. Judecătorul a arătat că stabilirea prejudiciului și confiscarea bunurilor sunt atributul instanței penale și că nemulțumirea față de interpretarea probelor nu reprezintă o eroare judiciară.

Instanța a subliniat că procedura privind erorile judiciare nu poate fi folosită ca o cale suplimentară de atac atunci când un condamnat este nemulțumit de hotărârea definitivă.

În timpul procesului penal, martorii au relatat modul în care ar fi fost oferite sume de bani sau acțiuni pentru facilitarea despăgubirilor.

Ion Ștefan Barbu, partener de afaceri al denunțătorului Valentin Vișoiu, a declarat în instanță că o parte din acțiunile rezultate dintr-un dosar de despăgubire ar fi trebuit să ajungă la Nicolescu.

Valentin Vișoiu a susținut, la rândul său, că între 2009 și 2011 i-ar fi dat fostului deputat aproximativ 2,3 milioane de lei, o parte în numerar și o parte prin contracte.

C.L.

6,7 milioane lei pentru Teatrul Municipal Baia Mare

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a aprobat alocarea a 308.442.366 lei, pentru 73 de teatre, opere și filarmonici din 48 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 34 de județe.

Printre instituţiile de cultură care au primit finanţare se află și Teatrul Municipal Baia Mare, căruia i s-au alocat aproape 6,7 milioane lei. Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit de la nivelul fiecărui județ, până în 31 iulie 2024.

Prin această măsură, guvernanţii au anunţat că vin ”în sprijinul unităților administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susține toate cheltuielile legate de asigurarea funcționării și de continuarea investițiilor”.

C.T.

Rata de incidență a scăzut în Maramureș la 6,33 la 1000 de locuitori, niciun pacient intubat

 

Rata de incidență pentru județul Maramureș a scăzut la 6,33 cazuri la 1000 de locuitori înregistrate în ultimele 14 zile.  Din 76 de localități 50 sunt în zona roșie,  în zona galbenă sunt 7 localități: Vișeu de Sus, Dragomirești, Sarasău, Bogdan Vodă, Borșa, Cernești și Bicaz. În zona verde se află 19 localități: Lăpuș, Ariniș, Bârsana, Petrova, Coroieni, Ieud, Poienile Izei, Botiza, Băița de Sub Codru, Șieu, Ruscova, Călinești, Rozavlea, Bistra, Leordina, Cupșeni, Poienile de Sub Munte și Repedea.  Numărul de cazuri noi în ultimele 24 de ore este 48 , sunt 131 pacienți internați în spital, 17 pacienți sunt internați la ATI și nu este niciun pacient intubat.

În fruntea listei a rămas localitatea Groși în coborâre cu 14,09 cazuri la 1000 de locuitori, urmată de Coaș în scădere la 12,60,  la Baia Mare a scăzut la 10,78, urmată de Tăuții Măgherăuș cu 10,67, Recea în scădere la 10,52, Gârdani cu 10,36,  Boiu Mare cu 9,05, Șișești cu 8,24, Sighetu Marmației cu 7,71, Vișeu de Jos cu 7,64, Săliștea de Sus cu 7,54, Săcălășeni cu 7,33, Șomcuta Mare cu 7,25 și Dumbrăvița cu 7,15.

La Baia Sprie rata de incidență la 1000 de locuitori în ultimele 14 zile este este 5,93, la Seini este 4,57, la Cavnic  4,40, la Ulmeni 4,40, la Târgu Lăpuș  3,10, la Borșa 2,27 și la Vișeu de Sus la 2,66.

La Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției sunt centralizate următoarele informații cu privire la situația epidemiologică:

🔹48074 persoane infectate cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei;

🔹42 persoane confirmate în ultimele 24 de ore;

🔹4610 pacienți vindecați și externați din spital;

🔹131 pacienți internați în spital;

🔹17 pacienți internați la ATI, nu sunt pacienți intubați;

🔹14631 pacienți externați la cerere cu test pozitiv până în prezent;

🔹399 persoane carantinate la domiciliu sau în locația declarată;

🔹111327 teste efectuate până în prezent;

🔹3538 persoane izolate la domiciliu sau în locația declarată;

🔳1728 persoane decedate de la începutul pandemiei.

În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 109 teste RT-PCR și 269 teste rapide/antigen. Detalii referitoare la rata de incidență se pot vizualiza aici: https://mm.prefectura.mai.gov.ro/…/rata-de-incidenta-20…

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș solicită cetățenilor să respecte normele stabilite de autorități în perioada stării de alertă, să păstreze distanța fizică de protecție sanitară, măsurile de igienă și de conduită sanitară stabilite de către specialiști.

                                                                                 CJSU MM

 

Din "Istoria Băii Mari" (6)

 

Și mai cum ne consumăm ?

   Este o întrebare fără rost, deoarece Municipiul nostru sute de ani a  fost considerat ca ”Centru muncitoresc”, după unii ; ”Noi gândim nu muncim” ceea ce un om normal știe că nu se poate și localitățile rivale  beneficiau de ”munca-negândită”  a pălmașilor subteranelor. Pe acele vremuri dacă aveai un tehnician sau un maistru la o mină erai avantajat. Cunoștințele geologice, drumul filoanelor, ale lentilelor sau depozitele  de minereu  trebuia dibuite cu precizie, deoarece patronii care rareori erau români nu îți plătea sterilul, ci numai minereul bogat în conținut și spre necazul care se perpetua mereu, mult din ce ai excavat   ”era considerat mai mult steril, adică ai pus piatră laolaltă cu minereul util”. Acest lucru dureros prin simpla ”despărțire a sterilului de minereu” își vedeai uneori  munca de o săptămână ”aruncată” la steril. Deocamdată sunt doi cei care le exploata sărăcia și nevoile minerilor, apoi ”expertul” care venea la ”Măsuriș”. Trupul minerului cu  mâinile zdrelite de pireac (piatra mărunțită) era o frumusețe și nu degeaba pictorul  Traian Hrișcă a realizat ”Dansul minerilor” care a fost inspirat chiar din munca  acelor oameni.

    Marele artist  Vida Gheza a făcut un desen cu :”Sirena lui Roaită”, unde bustul personajului era a unui miner care bate o ȘIULEANĂ, găuri date în tavan cu lovirea sfrederului de jos în sus cu o precizie de neînchipuit, știind că sfrederul  era ținut de ortac în mână și orice  inexactitate putea omorâ sau mutila pe viață pe ajutorul de miner.

    Am fost bucuros că prin asta am aflat că  sculptorul nostru drag a văzut în mină cum se bate șiuleana și cum corpul minerului este un arc în amorsare. Ajuns în acest loc constatăm cu bucurie că suntem  pe locurile unde  emoțiile noastre erau aproape de infarct.

    Coborând de la cimitirul Veteranilor de război în dreapta era bijuteria băimăreană numită ȘTRAND și la capătul ruinei ștrandului  aflăm Sala de sport, cea veche, dormitoarele  competitorilor invitați și terenul de handbal în aer liber.

    Cât timp am avut școli profesionale am avut și boxeri, acum... Profesor antrenor era Sârbu, care  prin prestația ce o făcea a ajuns să facă gale de box și la Grupul Școlar și în alte săli. Nu o dată am fost campioni și la lupte greco-romane și la box. Campionii noștri  erau ușor păcăliți de echipele bucureștene, așa că  dacă au crescut erau făcuți bucureșteni...

    Dar Domnul cel Bun ne-a dat pe Viorel Mateianu, care ne-a dăruit 3 ani de fericire,  cu un sport de calitate, care era FOTBALUL. 

    Oameni buni, pe vremea lui Mateianu în Baia Mare nu se vorbea de: vreme, de modă, de scumpiri, numai de ce a mai făcut Mateianu cu echipa lui, care 17 etape a fost lider în Divizia ”A” și cu concursul ”unora” am ajuns la sfârșit de campionat pe locul IV, apoi „minunea minunilor” dintre Campioanele Lumii,  Realul Madrid să joace aici, sub Dealul Florilor, în Cupa Europei.

    Era în anul 1982, meciul a fost de fapt, Mateianu - Di Ștefano O-O. La Madrid după ce Mateianu a condus cu 2 goluri  în final  s-a terminat 5-2, era cumva normal. Oraşul Baia Mare era pentru o zi amintit alături de marile oraşe fotbalistice ale Europei, alături de Londra, Amsterdam, Roma, Paris, Munchen, Bruxelles,  Belgrad, Atena,etc

    Ceea ce a fost  memorabil, este faptul că spectatorii, aici la Baia Mare, erau din toată România, chiar și din București...

    De atunci mă tot gândesc cum ar putea arăta un monument al  unei emulații nemaiîntâlnite, a emoției unui Municipiu, de peste 100 de mii de suflete. Poate că o minge de fotbal în care pe de o parte  lovește  Di Ștefano - antrenorul de atunci a Realului Madrid și din celalaltă parte Mateiani, să mimeze „morișca” lui, care a băgat groaza în echipele de fotbal...

    Se primesc și alte  sugestii, poate cu băimărenii în balon...Trebuie să vă gândiți, fiindcă nu știu dacă Hercules de la Băile Herculane, cel ce are picioarele lustruite de rugămințile celor ce au avut boli și suferințe, au avut speranță în ajutor, dar acest monument al emoției care se va construi aici, sunt sigur că va aduce mult beneficiu, ne va însănătoși  în dragostea noastră pentru oameni și pentru oraș.

     Doamne ajută-ne și Tu, să-l avem pe Mateianu și de bronz că altfel nu e!

    Cu drag Toma Gross Rocneanu

 Accesati si:   https://www.prosport.ro/sport-life/special/crimele-comunismului-cazul-viorel-mateianu-6492718

 

UEFA a anunțat o nouă lovitură dată de Gigi Becali!

FCSB a primit 6,8 milioane de euro pentru participarea în ediția precedentă a Europa League. În plus, a primit și aproape 3 milioane de euro pentru participarea în play-off-ul Ligii Campionilor.

FCSB s-a oprit în șaisprezecimile de finală ale ediției trecute de Europa League, fiind eliminată de Lazio (1-0 la București, 1-5 la Roma). Parcursul formației lui Gigi Becali a fost recompensat pe măsură, cu 6.882.707 euro, la care se adaugă cele 3 milioane venite din participarea în tururile preliminare ale Ligii Campionilor. FCSB a primit în total aproape 10 milioane de euro!

FCSB a primit 2,6 milioane de euro din bonusul de participare în grupele competiției, 1,65 milioane de euro din bonusul de performanță (punctele acumulate în grupa cu Beer Sheva, Lugano și Plzen), 2,1 milioane de euro din market pool și 500.000 de euro pentru calificarea în șaisprezecimile de finală.

                                                                        Gazeta Sporturilor

Suma pe care o va cheltui Rusia pentru organizarea Cupei Mondiale din 2018

Organizarea Campionatului Mondial a scos din bugetul federal rus circa 6,7 miliarde de dolari (390 de miliarde de ruble), susţine Corpul de Control Financiar prin vocea Tatianei Golikova.

Suma pe care o va cheltui Rusia pentru organizarea Cupei Mondiale din 2018

Moscova, Sankt Petersburg, Kaliningrad, Volgograd, Kazan, Nizhny Novgorod, Samara, Saransk, Rostov-pe-Don, Yekaterinburg şi Sochi sunt oraşele care vor găzdui meciurile de la turneul final din 2018: "Bugetul federal va cheltui 390 de miliarde de ruble (6.7 miliarde de dolari). Infrastructura sportivă a acaparat 38% din această sumă, restul banilor fiind investiţi în drumuri, utilităţi publice şi alte îmbunătăţiri", susţine Tatiana Golikova.

Rusia va organiza pentru prima dată o ediţie a Campionatului Mondial. Competiţia se va desfăşura între 14 iunie – 15 iulie, 2018. Într-un comunicat de presă, prim-ministrul Rusiei, Vitaly Mutko, a declarat că totul a fost pus la punct în cinci oraşe, inclusiv Moscova, până în acest moment. Sursa Mediafax

                                                                                      I.I.D.

”Gaură” de 6,5 miliarde de lei la buget în primele opt luni ale anului. Banii s-au scurs pe salarii și pensii, iar acum Guvernul inventează noi taxe ca să acopere deficitul

Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 6,5 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, principalele cauze fiind majorarea salariilor bugetarilor și pachetul de reduceri de taxe intrate în vigoare la începutul anului, potrivit execuției bugetare publicate de către Ministerul Finanțelor.

Procentual, deficitul s-a situat la 0,78% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 0,35% în perioada corespondentă a anului 2016.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 160,4 miliarde de lei, în urcare cu 8,9% față de primele opt luni din 2016.

S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii și venit (+10,4%), din venituri nefiscale (+14,0%) și din venituri din capital (+13,4%).

Pe de altă parte, încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 6,4% față de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.

În schimb, au crescut încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii cu 66,3%, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

O scădere de 1,7% s-a înregistrat și la colectarea de TVA, dar aceasta vine după ce de la începutul acestui an a scăzut cota generală de la 20% la 19%.

Totodată, încasările din accize au scăzut cu 5,2%, după eliminarea tot de la 1 ianuarie 2017 a supraaccizei de 7 eurocenți pe carburanți. Aceasta a fost reintrodusă de curând, în două etape, de către Guvern, una cu aplicare de la 15 septembrie și cealaltă de la 1 octombrie.

De altfel, pe lângă reintroducerea supraaccizei la carburanți, Guvernul a cerut și dividende speciale din rezervele companiilor de stat și au plafonat pensiile speciale.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 7 miliarde lei, mai arată Ministerul Finanțelor.

Pe ce s-au dus banii statului: salarii și pensii

În schimb, bugetul general consolidat a consemnat cheltuieli de 166,9 miliarde de lei. Și acestea au fost în urcare față de anul trecut, dar cu 11%.

Cheltuielile de personal au crescut cu 21,4% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale. Au contribuit la acestea creșteri majorarea cu 15% a salariilor din Sănătate și Educație de la 1 ianuarie și cu 20% a salariilor din administrație începând cu 1 februarie.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut la rândul lor cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de 6,5%.

Subvențiile sunt în creștere cu 4,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce costurile cu dobânzile sunt mai mici cu 5,9%.

Cheltuielile cu asistența socială s-au majorat și ele cu 11,3%, acestea fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, până la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017, până la 1.000 de lei.

De asemenea, a crescut numărul de beneficiar ai venitului minim garantat după excluderea alocației pentru copii din calculul veniturilor familiei.

Concomitent, au crescut indemnizațiile pentru cei cu handicap vizual și cu 25% salariile nete ale asistenților sociali debutanți cu studii medii.

De asemenea, un impact l-au avut și indemnizațiile pentru mame. Acestea au fost plafonate în luna august, după ce în 2016 ajunseseră la 80% din media veniturilor pe ultimul an.

În fine, la creșterea cheltuielilor au contribuit și pensiile speciale pentru grefieri, personal aeronautic, funcționarii de la Parlament și auditorii Curții de Conturi.

Investiții de 10,5 miliarde de lei în opt luni

”Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 10,5 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB”, mai arată Ministerul Finanțelor.

Calculat pe lună, acest lucru înseamnă 1,31 miliarde de lei pe lună.

                                                                                       Daniel Ionaşcu

Preluare http://www.libertatea.ro/stiri/gaura-de-65-miliarde-de-lei-la-buget-primele-opt-luni-ale-anului-1980773

Ministerul Afacerilor Interne cumpără servicii de telefonie mobilă şi internet !

Ministerul Afacerilor de Interne vrea să cumpere servicii de telefonie mobilă şi internet pe o perioadă de trei ani, pentru toate unităţile sale. În acest sens, a lansat o licitaţie deschisă pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), potrivit Hotnews.  Contractul este estimat la un preţ de de 6,45 de milioane de euro. Ministerul Afacerilor Interne a făcut o licitaţie deschisă azi, pe SEAP, prin care solicită servicii de telefonie mobilă şi internet pentru toate unităţile sale. Licitatia vizeaza incheierea unui acord cadru cu un singur agent economic, pentru perioada 01.01.2017-31.12.2019. Potrivit caietului de sarcini, instituţia caută ca prestatorul de sevicii să aibă o acoperire de  minim 90 la sută la nivelul teritoriului, în toate localităţile de pe teritoriul naţional, inclusiv la punctele de trecere a frontierei. Pe durata acordului cadru, pentru serviciile contractate, prestatorul se obliga sa livreze terminale mobile (smartphone-uri, tablete si modemuri GSM USB 4G) fără costuri din partea MAI.Sursa Hotnews

A murit cel mai mare crocodil din lume aflat în captivitate

Cel mai mare crocodil din lume aflat în captivitate a murit în Filipine, la un an și jumătate după ce el fusese prins în sudul țării, bănuit că a omorât mai mulți localnici, relatează AFP.

Lolong, un crocodil de apă sărată (crocodylus porosus), măsura 6,4 metri și cântărea peste o tonă, potrivit BBC. El a murit din cauze necunoscute într-un parc turistic din Bunawan, un mic oraș de pe insula Mindanao.

„E o zi foarte tristă pentru noi. El ne-a făcut celebri. În prezent, ne gândim să îi conservăm pielea”, a declarat un oficial din orașul Bunawan pentru AFP.

  Conform veterinarului local, crocodilul ar fi putut muri din cauza temperaturilor neobișnuit de scăzute din ulima vreme. Speranța de viață pentru crocodilii de apă sărată este de până la o sută de ani.

     O echipă ce avea acceptul autorităților locale l-a prins pe Lolong în septembrie 2011 într-o mlaștină aflată în apropiere de orașul Bunawan. Crocodilul era bănuit că a omorât un pescar și o fetiță de 12 ani. Potrivit BBC, zeci de oameni au participat în 2011 la capturarea crocodilului (foto), care a fost căutat timp de trei săptămâni.

    În 2012, crocodilul prins atunci a intrat în Cartea Recordurilor, fiind declarat cel mai mare crocodil din lume (aflat în captivitate). Acum, titlul îi revine lui Cassius, un crocodil de 5,4 metri care trăiește la o fermă de crocodili din Australia.

   Povestea lui Lolong ilustrează soarta crocodililor de apă sărată din Filipine, subliniază militanții pentru protecția faunei sălbatice. Aceste reptile, care trăiesc în mlaștini, au de suferit din cauza distrugerii habitatului lor tradițional ca urmare a extinderii zonelor locuite de oameni.

                                                                           Andreea Dogar

Brigada de arbitri pentru supercupa României va fi formată din 6 arbitri

Supercupa României-Timişoreana, programata, sambata, intre CFR Cluj si Dinamo, va fi condusa in premiera de o brigada formata din sase arbitri romani, informează, joi, site-ul oficial al Federatiei Romane de Fotbal. Brigada este compusa din: Ovidiu Hategan (central), Cristian Nica si Aurel Onita (ambii asistenti), Adrian Cojocaru (rezerva) si Sebastian Coltescu si Robert Dumitru (arbitri aditionali).Supercupa Romaniei-Timisoreana se va disputa, sambăta, de la ora 21.00, pe Arena Natională din Bucuresti, intre formatiile CFR Cluj şi Dinamo.Preluare  Mediafax