Un cronicar al memoriei Nordului

 

                                                               de Gheorghe Pârja

Mai zilele trecute, eul meu, care încă nu a ațipit, mă întreabă dacă mă mai sfătuiesc cu dragile de ele, cuvintele. I-am răspuns, prin folosirea lor în texte care se plimbă prin lume, intră în sufletul unor oameni și fac lumină în memorie. Apoi nu mă îndepărtez de cuvinte când primesc o nouă carte a harnicului antrenor de îngeri, Un cronicar al memoriei Nordului din Vișeu de Sus. Cum este „Oameni de seamă ai Maramureșului Voievodal” (volumul V, 2024, Vișeu de Sus), care se înscrie în coloana valorică a precedentelor patru tomuri. Cum să fiu părăsit de cuvinte când profesorul Aurel Ghilezan m-a invitat să trec poarta oamenilor care au marcat destinul acestui teritoriu istoric.

Cum am comentat și cuprinsul celor patru volume, depun și de această dată mărturie că profesorul scoate din însingurare valoarea necesară temeliei cunoașterii istoriei Maramureșului. De la efigie, armonie și vers. Am remarcat că portretele nu sunt aurite de autor, ci le dăruiește viitorimii – deocamdată nouă, contemporanilor – sub forma faimei, izvorâtă din trudă, inteligență și mult har. Așa, profesorul provoacă realitatea unor personalități cărora le-a descifrat înțelesurile fundamentale ale operelor ce-i recomandă să aibă statui de cuvinte. Creșterea limbii românești, un îndemn peste vreme, dar și cunoașterea valorilor locului este tendința spre sublim a gândirii celor care ne sunt aproape ca oameni, dar le știm mai puțin orizonturile intelectuale și profesionale.

Domnul profesor ne-a vindecat de nelămuriri și în această carte de referință. Ne prezintă oameni de seamă, conduși de reguli, valori și libertăți. Dar să răsfoiesc volumul de 450 de pagini, cu 26 de iscoditori care au descoperit în viață curajul și măreția urcării muntelui de taină. Autorul a recurs la două procedee publicistice. Una autobiografică și cealaltă a comentariului. Amândouă şi-au găsit armonia cunoașterii. Volumul se deschide cu portretul preotului Grigore Andreica, ajuns protopop al Vișeului. Se recomandă a fi fost preot în două lumi, două secole și două milenii, cu șirul de evenimente speciale care i-au marcat destinul. Opera unui preot rămâne în memoria colectivă. Apoi aventura profesională a lui Gheorghe Mihai Bârlea, prezentată de Dorel Todea. Domnul Bârlea, profesor, poet, prefect, senator, profund implicat în viața culturală a Maramureșului, este o personalitate complexă, distins și erudit intelectual, om politic de certă vocație, cu un crez moral de la care nu a abdicat niciodată.

Cunoaștem biografia lui Vasile Bercheșan, născut în Leordina, și ajuns primul doctor în Criminalistică din România. Privim apoi un român în icoana neamului, Ion M. Botoș, din Apșa de Jos, președinte al Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia. Autor de cărți, conducător de reviste, întemeietor de muzee. Are vocația de fondator pentru românii din dreapta Tisei. Dorel Todea face portretul scriitorului Nicolae Breban, cu o operă de întindere fără egal printre prozatorii postbelici. Același Dorel Todea ne aduce aminte de dramaturgul sighetean Ludovic Bruckstein, unul dintre cei mai prolifici scriitori maramureșeni. Este pus în rândul oamenilor de seamă Chiș M. Dumitru, profesor de matematică, fost director al Școlii Mihai Eminescu din Săliștea de Sus. Cu multe izbânzi profesionale de răsunet.

Ni se prezintă poetul, prozatorul, publicistul Gavril Ciuban, care crede că Valea Vaserului nu poate fi măsurată nici cu pasul, nici cu ceasul. Ci doar cu inima. O personalitate mai puțin cunoscută pe la noi este cea a medicului Grigore Coman, poet, scriitor, filosof, publicist. Valoarea operei lui a fost comentată de critici literari de renume. De la Laurențiu Ulici, la Nicolae Manolescu. Medicul, doctor în medicină Carmen Bianca Crivii, născută la Baia Mare, cu o bogată și recunoscută activitate profesională. Prof. univ. dr. habil. în filosofie Daniela Dunca, cu bogatul palmares profesional universitar, dar și în satele Maramureșului, Ieud și Budești, unde a desfășurat o impresionantă activitate alături de copiii școlilor din cele două sate.

Pe spații largi și bine polenizate cu valorile profesorului Simion Iuga se întinde biografia profesorului Simion Iuga, cel care a urcat Săliștea de Sus la rangul de spirit academic. Un loc evlavios este ocupat de profilul de excepție al Preasfințitului Iustin Hodea Sigheteanul, episcop al Maramureșului și Sătmarului. Un text emoționant! Apoi șirul personalităților continuă cu medicul Constantin Lazu, un simbol al milosteniei umane. Cu prof. dr. ing. Călin Grigore Radu Mircea, cu o bogată activitate de cercetare în varii domenii tehnice. Este readusă în atenția noastră figura emblematică a generalului Leonard Mociulschi, fiu adoptiv al Sighetului, omul, eroul, efigia vânătorilor de munte. Căruia i-am dat onorul pe peronul gării din Sibiu. Documentar scris de Cristian Mareș, redactor-șef la revista de istorie militară Tactica și Strategia.

Figura de neuitat a doctorului fără arginți, Victor Pop, cu rezultate excepționale în ctitorirea și dezvoltarea mediului spitalicesc pentru copii. Anuța Pop, doctor în filologie, directorul Centrului Cultural-Social Vișeu de Sus, are un profil pe măsura activității de excepție în domeniul cultural în oraș, în țară și peste hotare. Apoi, biografia colonelului Marin Stănescu – Erou al Armatei Române, un secol de viață și istorie. Se perindă prin paginile cărții pictorul Szabo Alexandru, Tiberiu Utan, primul poet maramureșean afirmat la nivel național, Vodnar Cristian Dan, doctor în gastronomie moleculară, Vodnar Eugenia-Bianca, doctor în farmacie, Vlad Ioan, cercetător în fizică atomică.

Pagini emoționante sunt scrise despre Ionel-Valentin Vlad, fost președinte al Academiei Române. Seria oamenilor de seamă din acest volum se încheie cu profilul cercetătorului Gheorghe Volcovinschi, cu 200 de invenții pentru o lume mai bună. Repet, autorul acestei cărți este și el un om de seamă. Cinste Primăriei și Consiliului local Vișeu de Sus pentru sprijinul financiar acordat.

Cartea profesorului de memorie

 

                                                                  de Gheorghe Pârja

În lumea aceasta pusă pe fugă, memoria locului este un bun de mare preț. Locul mai păstrează rânduieli care ne-au conturat viața, dar mai ales personalități dătătoare de idei și idealuri. Oriunde s-ar afla în această lume, chemarea străbunilor este cântecul de întoarcere la obârșii. Cu aceste dimensiuni esențiale se ocupă profesorul Aurel Ghilezan, din Vișeu de Sus. Ne-a dăruit cel de-al treilea volum din Oameni de seamă ai Maramureșului (Editura Aska Grafica, Sighet, 2022), o carte exemplară pentru ilustrarea celor născuți în acest loc cu profunde rezonanțe istorice și care au luminat lumea cu vederile lor. După cum preciza și dr. Anuța Pop, în prefața cărții, „profesorul Aurel Ghilezan a reușit să aducă laolaltă, în 350 de pagini, 27 de personalități, fiecare un nume de rezonanță în domeniul de activitate. Oameni ale căror cercetări și descoperiri au revoluționat lumea științifică internațională (specialiști în fizică atomică, fizica minții, fizica teoretică a corpului solid, biologie structurală), oameni ai scenei și oameni ai bisericii, oameni ai literelor și oameni ai cifrelor, oameni care modelează lumea prin pensulă și daltă, diplomați, sportivi.”

Unii viețuiesc în Maramureș, alții sunt prin Taiwan, Italia, SUA, Maroc, Franța, ori Irlanda. Profesorul Ghilezan i-a adus acasă, într-o admirabilă carte. I-a făcut să treacă prin măreața poartă a oamenilor de seamă din Maramureșul Voievodal. Autorul cărții îmi face onoarea de a deschide șirul de portrete cu un text de-al meu, în care apreciam truda și priceperea lui pentru alcătuirea volumului anterior. Rămân la aceeași părere de anul trecut, chiar o sporesc cu o părere în plus. Autorul folosește cu pricepere mărturisirile personalităților, decupează din biografia invitaților momentele relevante care le definesc traseul profesional.

De data aceasta mă voi încumeta să amintesc personalitățile care au fost cuprinse în carte. Să-și dea seama cititorul cine sunt cei care dau valoare cărții. Aplic criteriul alfabetic, de la cuprins: Ioan Ardeleanu-Pruncu, scriitor, publicist; Ion Bălin, universitar, fost ambasador al României în Regatul Marocului; Alexandru Berinde, specialist în fizică atomică; Vasile Berinde, universitar, dr. în matematică și informatică; Ducu Bertzi, inginer, folkist; Ion Bledea, sculptor; Ioan Borlean, manager în turism; Eugen Bota, dr. în educație fizică și sport; Ioan Coman, dr. în științe medical-veterinare; Vasile Coman, licențiat în științe juridice; Ioan Dăncuș, doctor în fizică; Tudor Dunca, inginer electronist, diplomat; Ioan Florea, dr. în matematică; Alexandru Glodean, dr. în fizică nucleară; Vasile Iusco, preot, doctor în istorie; Ștefan Marinca, inginer, dr. în electronică; Ion Mariș, editor, poet; Grigor Moldovan, dr. în matematică și electronică; Constantin Necula, preot, (cu rădăcini materne în Vișeu de Sus); Ioan Opriș, dr. specialist în fizica minții; Gheorghe Pânzaru, dr. în științe silvice; ÎPS Iosif Pop, arhiepiscop; Octav Postolache, profesor, pictor; Maria Tirenescu, scriitor; Petru Tomoiagă, dr. în economie; Paul Vasos, fizician; Dragomir Vlonga, teolog.

Toți sunt născuți în localități din Maramureșul Voievodal, ori au legături prin părinți cu acest spațiu. Profesorul Ghilezan a mai exersat cu succes performanța de a ne pune în icoana sufletului oameni de seamă ai Maramureșului. Fiecare personalitate merită o prezentare mai amplă. Lectura cărții vă poate împlini cu date prețioase despre fiecare. Mărturisesc că lectura volumului mi-a fost și mie de mare folos. Mi-am completat panorama inteligenței maramureșene cu noi nume de prestigiu, izvorâte din acest spațiu istoric. Este o carte a valorilor plecate de aici, sau rămase să lumineze locul. Eu îi mulțumesc profesorului de memorie, Aurel Ghilezan, pentru acest dar făcut Maramureșului și altor împrejurimi mai depărtate. Mulțam, domnule profesor!

Festivalul naţional de satiră şi umor “ZÂMBETE ÎN PRIER” Vişeu de Sus

Epigramiştii din toată ţara şi-au dat întâlnire la cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Naţional de Satiră şi Umor “Zâmbete în Prier”, desfăşurat în oraşul dintre râuri, Vişeu de Sus. Manifestările au fost organizate de Primăria, Consiliul Local, Centrul Cultural - Social, Cenaclul de Umor “Pupăza” din Vişeu de Sus, sub egida Uniunii Epigramiştilor din România. Parteneri au fost Despărţământul - Vişeu Iza al Astrei şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş.

Sala mare de şedinţe a Primăriei a fost gazda festivalului, oaspeţii fiind întâmpinaţi de directorul festivalului, Anuţa Pop, preşedintele juriului, Lucian Perţa şi de primarul oraşului, Vasile Coman, care le-a urat participanţilor un “Bun venit!”. Ediţia din acest an a cuprins trei secţiuni: epigrame,  temele fiind: “Hoţul de la hoţ nu fură” şi “Ciobanul”; secţiunea parodie a constat în compunerea unei parodii la poezia “Sonetul din zări” de Alexandru Macedonski; a treia secţiune s-a adresat volumelor de umor (epigrame, fabule, proză scurtă, parodii etc.), volume ce au văzut lumina tiparului în perioada aprilie 2013 - martie 2014.

Înainte ca zâmbetele să inunde sala, s-a păstrat un moment de reculegere în memoria marilor epigramişti care au trecut în nefiinţă în ultima perioadă: Romulus Filip (Baia Mare), Nicolae Nicolae (Caransebeş), Paul Dumitrescu (Galaţi), Ion Romanescu (Buzău), Mircea Popovici (Iaşi).

Decernarea premiilor festivalului l-a avut ca maestru de ceremonii pe preşedintele juriului, prof. Lucian Perţa. La secţiunea epigrame s-au acordat următoarele premii: premiul I - GEORGE PETRONE - Iaşi, premiul II - JANET NICA - Dolj, premiul III - OCTAVIAN SEVER - DUGĂIAŞU - Craiova. La secţiunea parodie: premiul I - IONEL - IACOB BENCEI - Timişoara, premiul II - MIHAI HAIVAS - Iaşi, premiul III - PETRU -IOAN GÂRDA - Cluj-Napoca şi EMIL IANUŞ - Horodnicu de Sus - Suceava.

La secţiunea volum: Premiul pentru volume de epigramă: VASILE LARCO “Desculţ pe mirişte”; Premiul pentru volume de antologie: EMIL IANUŞ “Antologie de umor galinaceu”; Premiul volum de debut AUREL BAICAN - “Realităţi româneşti”; Premiul pentru carte de parodie EUGEN COŢA “Parodii ... după parodii”; Premiul pentru carte aniversară CONSTANTIN IURAŞCU - TATAIA “8 decenii şi juma”; Premiul Opera Omnia: MIHAI SĂLCUŢAN “Cu umorul nu e de glumit”; premiul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş: IOAN ŞIMAN “Ripostă la năravul de drept”; premiul Centrului Cultural - Social Vişeu de Sus - DOREL LAZĂR “Semne de urzică”; premiul Cenaclului “Pupăza” IOAN HALAS “Umor eterogen”.

Premianţii au primit trofee în formă de pupăză (cenaclul organizator purtând numele “Pupăza”), o puşculiţă lucrată din ceramică de Săcel, diplome şi câte o sticluţă cu “lapte de pupăză”, pe care, dacă o agitai, făcea mărgele cât pentru două zgărdane.

Juriul secţiunilor epigrame şi parodie a fost format din: Grigore Marian Dobreanu - Târgu Jiu, Valentin Groza - Târgu Jiu, Lucian Perţa - Vişeu de Sus. La secţiunea volume de umor juriul a fost format din: Gavril Ciuban, Valer Griga, Alexandru Hotico, Ianoş Hapca, Gheorghe Vasile Pop, Ioan I. Ienci, Adrian T. Mandric. Le-a fost greu juraţilor să decidă premianţii, deoarece numărul de participanţi a fost foarte mare: 101 la secţiunea epigrame, din ţară şi din Republica Moldova; 50 la secţiunea parodie şi 31 la secţiunea volume.

George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, a avut cuvinte de laudă la adresa festivalului vişeuan spunând: “Ediţia a XII-a găseşte această prestigioasă manifestare culturală înscrisă definitiv pe harta umorului românesc şi în calendarul întâlnirilor de gen organizate în anul epigramistic curent. Pentru aceasta se cuvin sincere mulţumiri organizatorilor, şi anume Primăriei oraşului Vişeu, primarului Vasile Coman, Centrului Cultural-Social, d-rei drd. Anuţa Pop şi iniţiatorului acestui festival, profesorul şi scriitorul Lucian Perţa”.

Au urmat apoi, într-un cadru feeric, discuţiile şi impresiile pe marginea festivalului, dar şi concursuri ad-hoc de epigrame, recitaluri umoristice, turniruri epigramatice, pe acordurile muzicii populare maramureşene. 

A doua zi, invitaţii s-au bucurat de o incursiune cu Mocăniţa în mirifica Vale a Vaserului,  zonă de basm sau colţ de rai, cum a fost numită de cei prezenţi.

An de an festivalul creşte în valoare, lucru remarcat şi apreciat de toţi cei prezenţi. Felicitări organizatorilor!

                                                           PROF. AUREL GHILEZAN