De ce purtăm mărțișor, ce cumpărăm și cum îl oferim?

 

De 1 martie ne punem o mulțime de întrebări despre mărțișor! 1 martie, călător, ţi-am adus un mărţişor! Dar din toată avalanşa de culori şi modele de pe tarabă, pe care să-l aleg pentru a fi bine primit? Şi apoi, cum să-l ofer? Sunt câteva întrebări la care vom încerca să dăm răspuns.

                                                       De ce purtăm mărţişor?

Conform unei legende, cel dintâi fir de mărţişor a fost tors de Baba Dochia, pe când urca cu oile la munte, la începutul lunii martie. Semnificaţia firelor alb şi roşu a primit numeroase interpretări: fie sugerează împletirea dintre vitalitatea feminină şi înţelepciunea masculină, fie momentul de cumpănă dintre anotimpuri. Până în secolul XVIII, anul nou se sărbătorea la începutul lunii martie. Mărţişorul este oferit aşadar pentru a aduce noroc şi sănătate în anul care vine.

                                              Ce fel de mărţişoare să cumpărăm?

Mărţişoarele sunt prezente pe tarabe în fel şi fel de modele. Este adesea greu să alegem unul care să corespundă bugetului, mai ales dacă avem mai multe de oferit! Sugestia noastră este să rămâneţi la semnificaţia de bază a cuvântului: un mărţişor trebuie să fie potrivit pentru a fi purtat în piept. Evitaţi aşadar aranjamentele extravagante de tipul broşelor încrustate cu pietre ori a buchetelor întregi din flori artificiale. Mărţişorul nu e bijuterie, nu e felicitare şi nu e coş plin de flori: e un simbol al reînnoirii naturii, nu trebuie să iasă în evidenţă. Cu un motiv floral clasic nu puteţi greşi, mai ales dacă găsiţi un model făcut manual.

                                                         Cum oferim mărţişorul?

În acest sens, câteva sfaturi ne oferă Aurelia Marinescu în Cartea ei, Codul bunelor maniere astăzi (Editura Humanitas, 2015). Conform acesteia, când oferim un mărţişor, este bine să ne scriem numele pe cartonul care îl însoţeşte, pentru ca şi peste ani persoana care l-a primit să-şi aducă aminte de cel care i-a dăruit mărţişorul.

Doar în Bucovina bărbaţii primesc mărţişoare de 1 martie. În alte zone ale ţării ar fi probabil intrigaţi dacă ar primi aşa ceva!

Nu e nepotrivit ca femeile să-şi ofere între ele mărţişoare.

Mărţişorul trebuie să fie un semn de atenţie, nu o obligaţie. Nu vom plasa aşadar mai multe mărţişoare pe masă, punându-l pe cel care îl primeşte să aleagă dintre ele.

Andrea Nagy

Hristos a Înviat! Voi știți de ce ciocnim ouă în prima zi de Paşti?

 

În prima zi de Paşti ouăle se ciocnesc doar cap cu cap.Am vorbit în Joia Mare de faptul că ouăle roşii ne duc cu gândul la sângele Mântuitorului. În prima zi de Paşti, când ouăle se ciocnesc, simbolistica lor e în continuare îmbogăţită cu valenţe speciale:

Ouăle, prin care un sistem complex ia naştere din ceva aparent atât de simplu, sunt în multe culturi un simbol al creaţiei şi al reînnoirii. În tradiţia creştină semnificaţia e chiar mai specială: oul de Paşti simbolizează mormântul lui Iisus, iar ciocnirea ne duce cu gândul la deschiderea Sfântului Mormânt şi la Înviere.

În prima zi de Paşti ouăle se ciocnesc doar cap cu cap, mai întâi de către cel mai în vârstă bărbat de la masă. Primul ou trebuie să fie împărţit la toată familia, pentru a o menţine unită. Ouăle roşii nu se mănâncă cu sare, pentru că se spune că vom transpira tot anul! Iar dacă oul roşu pe care îl ciocnim e cu două gălbenuşuri, înseamnă că ne vom căsători în curând.

Conform tradiţiei, trebuie să ne spălăm pe faţă cu apă neîncepută, în care a fost aşezat un ou roşu şi un ban de argint, pentru a ne menţine sănătoşi şi pentru a atrage norocul în plan financiar. În câteva sate din Transilvania, fetele trebuie să se spele cu apă de pe roata morii, pentru a se păstra frumoase. Este obişnuit apoi să ne îmbrăcăm cu haine noi în Duminica Învierii, ca un simbol al purificării fizice şi spirituale.

Andrea Nagy – Radio Cluj