BREXIT-ul, un nou început

Odată cu  punerea în practică a BREXIT-ului, atât  Uniunea Europeană cât şi Marea Britanie fac un câte un salt în necunoscut. Este adevărat că „saltul în necunoscut” este o predicţie a presei englezeşti, dar orice început presupune o continuare.

Cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla este ca şi alte ţări să se sature de „dictatura UE” şi să urmeze exemplul Marii Britanii. Şi nu este vorba despre ultimele intrate, fostele ţări socialiste, ci despre ţări puternice din punct de vedere economic. O Uniune Europeană fără Germania este de neimaginat, ca şi fără Franţa, Italia, Spania.

Spargerea UE, notează un mare ziar european va produce „mai multe pagube economice decât cele două războaie mondiale”. Să sperăm că nu se va ajunge atât de departe.

Deocamdată ieşirea Marii Britanii ne interesează prin prisma celor peste 600.000 de români, din care sunt cu drept de muncă vreo 450.000. Dacă s-ar întoarce acasă doar cei fără drept de muncă economia românească s-ar mai înviora puţin, piaţa muncii ar primi o gură de oxigen.

Autorităţile române s-au străduit să aranjeze lucrurile pentru românii aflaţi în Anglia, cu toate că şi acasă este nevoie de mână de lucru. Chiar dacă odată cu aplicarea BREXIT-ului românii şi-a fi pierdut dreptul de muncă, în mod sigur nu s-ar fi întors în ţară, preferând să caute alte locuri de muncă în Europa.

În ultima vreme cetăţenii români se duc la muncă şi aici mai aproape, în Ungaria. În vreme ce la noi încep să vină muncitori din Orientul Îndepărtat.

Migraţia forţei de muncă va continua atâta vreme cât afară se câştigă mai bine. Când guvernul PSD a majorat salariile spunea că face acest lucru pentru a-i aduce pe români acasă. Efectul majorărilor nu a fost cel scontat nici măcar la medici.

  Soluţiile de durată sunt investiţiile şi scăderea impozitelor pe muncă. Nu cadrează astfel de soluţii cu politicile unor guverne de stânga. 

Nouă, nu englezilor, ni s-ar potrivi expresii de genul „Un nou început” sau „Un nou răsărit”, aşa cum au titrat ziarele în ziua ieşirii din UE.

Un autentic guvern de dreapta, nemolipsit de populismul social-democrat ultrastângist, ar putea trece ţara prin reforme rapide, cu orice risc. Are PNL acest curaj? USR îl împinge de la spate, dar odată ce ar ajunge la guvernare, este posibil să dea înapoi, aşa cum a făcut guvernul Cioloş.

De exemplu, în ciuda tuturor speculaţiilor pe marginea necesităţii modificării legii electorale,  a eliminării pensiilor speciale, nu s-a mers până la capăt, guvernul fiind cu un ochi la reforma propriu-zisă şi cu altul la electorat. Să admitem că PNL şi USR îşi doresc alegeri anticipate pentru că au de gând să introducă reforme dure, să supună populaţia la o terapie de şoc care să salte România cu câteva trepte mai sus, undeva peste Ungaria, alături măcar de Polonia.

Nu se spune un cuvânt despre ce se doreşte să de facă după alegerile anticipate. Desigur, din teama că vor pierde alegerile. Iar dacă PNL şi USR tac, lasă un câmp de manevră deschis PSD-ului.   

După o perioadă în care a intrat într-un con de umbră, PSD şi-a recuperat energia şi atacă în puncte sensibile< privatizarea spitalelor, reducerile de personal, micşorarea pensiilor şi alte asemenea sperietori folosite în anii ’90 de Ion Iliescu şi PDSR.

BREXIT-ul ar trebui să dea României un nou avânt. Marea Britanie şi-a asumat un risc. România de ce nu-şi asumă niciun risc? Pentru că nu are un corp de politicieni curajoşi. Din câte ne aducem aminte, niciodată Marea Britanie nu a fost un model pentru România. Noi ne-am mărginit să imităm ţări mai moderate, precum Franţa, Belgia, în  timp ce în privinţa organizaţiilor de tip mafiot am mers pe model italian.

Să sperăm că BREXIT-ul ne va dat un impuls, fiind mai ales pentru români, un nou început.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Cum se pregătește România de Brexit?

După șocul anunțării Brexitului, Europa își revine și se gândește la oportunități. Construiește Uniuni cu mai multe ”viteze”, face planuri pentru a aduce noi state în Uniune, numai România este atentă doar la ce mai zic Gâdea și Rareș Bogdan despre politica dâmbovițeană.

Lumea se schimbă, mai exact lumea s-a schimbat de ceva ani încoace și politica mare nu se mai face la București, nici măcar formal. Este mai important ce zic Junker și Tusk decât ce zic Iohannis și Grindeanu, chiar dacă suntem tentați să credem că proximitatea dă și importanța personajului. O decizie votată de Parlamentul European se aplică mai mult ca sigur și în România pe când în Parlamentul de la București sunt zeci de legi votate care nu produc efecte.

Care sunt efectele Brexitului

Marea Britanie este fără doar și poate o forță la nivel mondial, nu doar european, și cel mai de încredere aliat al Statelor Unite. Anglia a fost tot timpul factorul de echilibru european între cele două puteri continentale Franța și Germania. Acum, fără englezi, este din nou ”loc de joacă” pentru germani și francezi.

Pentru Statele Unite este o mare problemă Brexitul pentru că principalul lor pilon în Uniunea Europeană era Marea Britanie, acum trebuie să se bazeze pe state ca Polonia și România, care nu au nici pe departe aceeași influență.

Astfel, aflăm de noi militari americani trimiși în România, Polonia și statele baltice, de încă o tranșă de F16, de centrala nucleară în Polonia și de tot felul de alte facilități americane.

Rusia și China joacă și ele Brexitul fiecare în stitul ei. China vrea un parteneriat cu Marea Britanie și acces la Commonwealth. pe când Rusia joacă la două capete. Își dorește relații comerciale bune cu britanicii, dar și ridicarea sancțiunilor puse de UE.

Franța și Germania sunt ocupate cu alegerile prezidențiale respectiv parlamentare, dar își fac timp să se și lupte pe moștenirea englezească. Centrul economic de la Londra trebuie să se mute într-un stat UE iar Frankfurt și Paris se luptă pentru companiile cu sediile centrale în capitala Marii Britanii.

Noi ce facem?!

România tratează foarte serios jocul geopolitic atât în UE cât și în afara Uniunii. Iohannis a fost la Roma și ne-a spus că totul o sa fie ok, că nu există Europă cu două viteze, sunt, de fapt, 28 de viteze și România e pe locul 27 la egalitate cu locul 28. A venit de la întâlnirea Consiliului European atât de radios încât am crezut că a câștigat la loto în Italia și că vara asta pleacă în vacanță pe banii lui, dar de fapt, nu, a venit să ne mintă că totul va fi bine.

Răspunsul la întrebarea noi ce facem este mereu simplu când vorbim de politică externă, facem ce ne spun alții. În ceea ce privește Brexitul, mai marii noștri au hotărât că de Brexit să facem ceea ce facem în timpul Campionatului Mondial de fotbal, ne uităm la televizor și cine are, mănâncă și semințe.

Autor: Alexandru David

Brexitul va fi declanşat pe 29 martie

Prim-ministrul britanic Theresa May va adresa o scrisoare Uniunii Europene pe 29 martie prin intermediul careia va anunta oficial retragerea Marii Britanii din blocul comunitar.

Informatia a fost facuta publica initial de Reuters care a citat surse din Uniunea Europeana. La scurt timp, France Presse a obtinut confirmarea de la un purtator de cuvant al Downing Street.

"Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat in aceasta dimineata (luni, n.red.) Uniunea Europeana ca Marea Britanie va activa articolul 50 la 29 martie", a declarat purtatorul de cuvant intr-un briefing de presa.

Aceasta scrisoare va porni cronometrul celor doi ani de negocieri intre Marea Britanie si Uniunea Europeana.

Comisia Europeana este pregatita sa inceapa negocierile

Comisia Europeana este pregatita sa inceapa negocierile pentru Brexit, a anuntat purtatorul de cuvant Margaritis Schinas.

Acestea vor incepe dupa ce liderii europeni se reunesc pentru a confirma mandatul de negociere al Comisiei Europene.

Marea Britanie a votat, in 2016, pentru iesirea din Uniunea Europeana, in urma unui referendum istoric.

51,9% dintre alegatori au votat pentru parasirea Blocului comunitar si 48,1% pentru a ramane. Rata de participare la referentul a fost de 72%.

Recent, premierul Scotiei, Nicola Sturgeon, a anuntat ca va cere permisiunea Parlamentului scotian pentru organizarea unui nou referendum referitor la independenta de Marea Britanie din cauza Brexitului.

Acest referendum ar fi al doilea, pentru ca in 2014, scotienii au participat la unul pentru a decide daca Scotia trebuie sa devina o tara independenta. Rezultatele oficiale ale referendumului de atunci au fost de 55,3% impotriva independentei si 44,7% pentru separarea de Regatul Unit. Multi au votat impotriva de teama ca, in cazul obtinerii independentei, Scotia ar fi ramas in afara UE, dar in conditiile Brexit, lucrurile se schimba.

Chiar si asa, un sondaj facut public saptamana trecuta arata ca 57% dintre scotieni resping ideea unei despartiri de Regatul Unit.

                                                                                                    A.G.

Dinu Giurescu: “BREXIT nu afectează România pentru că noi oricum nu mai suntem stăpâni pe resursele noastre, pe țara noastră!”

Într-un comentariu pentru revista Q Magazine, academicianul Dinu Giurescu este de părere că rezultatul referendumului din Marea Britanie reprezintă „decizia unui stat suveran care ascultă nu de ceea ce i se impune, ci de ceea ce cred oamenii că e mai bine pentru țara lor”.

„Marea Britanie a fost o putere colosală care are în gena ei sentimentul național, mândria națională.

Ceea ce s-a întâmplat ieri reprezintă decizia unui stat suveran, a unui stat care nu vrea să mai asculte de deciziile de la Bruxelles, ci ascultă de ceea ce cred propriii cetățeni că e mai bine pentru țara lor.

Deciziile, directivele europene sunt un corset care nu te lasă să respiri.

La noi, a existat în învățământ o tendință de suprimare a orelor de istorie în favoarea unor scheme teoretice pentru ceea ce va fi Uniunea Europeană în viitor. Este un exemplu de slugărnicie a decidenților noștri politici.

Britanicii au sentimentul că amestecul devine extrem de nociv pentru ei. Acea cotă nesuferită de imigranți musulmani pe care fiecare țară ar trebui s-o accepte  este, în fapt, inacceptabilă.

Ca istoric, ca profesionist al acestui domeniu, vă spun că noi românii am avut 500 de ani de dominație a Imperiului Otoman, dar niciodată musulmanii nu au avut dreptul să aibă proprietăți, să-și ridice moschei.Iar acum ar trebui să fie invers.

În ce privește efectele negative pe care ieșirea Marii Britanii din UE le-ar avea asupra românilor, sunt de părere că nu vom avea de suferit din punct de vedere economic pentru că noi nu mai suntem stăpâni pe resursele noastre, pe țara noastră.

Sunt convins că Anglia, care are în continuare nevoie de forță de muncă, va găsi modalitățile cele mai bune de a reglementa această situație.”, a declaratDinu Giurescu pentru Q Magazine. 

                                                               Sursa: Ziaristi online

Din ciclul "Ai lor sunt şi mai proşti ca ai noştri"!

Britanicii „au înroşit“ Google-ul cu întrebarea „Ce este Uniunea Europeană?“ imediat după ce au votat Brexit!Datele publicate de specialiştii Google în cursul zilei de vineri, 24 iunie, indică faptul că mulţi britanici au căutat masiv pe internet detalii despre consecinţele părăsirii Uniunii Europene abia după anunţarea rezultatelor oficiale ale referendumului. O analiză făcută de cotidianul Washington Post arată că mulţi britanici care au votat în favoarea părăsirii Uniunii Europene ar putea să regrete decizia luată la urne. Confuzia generată de consecinţele Brexit asupra economiei ţărilor din Regat s-a reflectat în căutările pe internet făcute de britanici în cursul zilei de vineri, 24 iunie. Cei de la Google au raportat că, la 8 ore de la închiderea urnelor, moment în care numărarea voturilor indica deja rezultatul suprinzător, căutările după expresia „What happens if we leave the EU“ („Ce se întâmplă dacă părăsim UE“) au ajuns să se tripleze comparativ cu ziua dinaintea referendumului. Un alt topic de interes pentru britanici în cursul zilei de astăzi a fost „What is the EU?“ („Ce este UE?“). Oficialii de la Google au realizat un top 5 al subiectelor de interes în Marea Britanie, imediat după anunţarea rezultatelor referendumului. Printre altele, britanicii s-au mai arătat curioşi referitor la numele sau numărul ţărilor din Uniunea Europeană, precum şi despre „ce se va întâmpla acum, după ce am părăsit UE“:

Preluare: adev.ro/o9afxu

Gluma zilei - BREXIT...

Lordul statea tolanit in fotoliu, citea ziarul si tragea tacticos din pipa. Valetul intra val vartej si striga catre impasibilul lord:
- Sir, Sir au anuntat la Radio BBC ca va fi o furtuna teribila si vor fi valuri mari de tot pe Canalul Manecii.
- Of... iarasi ramane izolata Europa.

CONSECINŢE BREXIT în ROMÂNIA

Consultările convocate de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Dacian Cioloş, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi liderii partidelor politice pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană s-au încheiat. Iată care sunt primele declaraţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că va avea o nouă rundă de consultări cu liderii politici, cu premierul şi cu guvernatorul BNR după Consiliul European de săptămâna viitoare pentru a le prezenta concluziile reuniunii şi pentru a decide împreună paşii de urmat.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai spus că pentru toată lumea este clar că Uniunea Europeană are mult de lucru, proiectul european trebuie redefinit, trebuie să fie mai performant şi mai aproape de înţelesul oamenilor. În context, şeful statului a mai spus că aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru România în condiţiile în care nu a existat un proiect post-aderare la UE.

Iohannis a spus că actuala criză declanşată de Brexit prezintă "oportunităţi" pentru România şi că acum este momentul ca întreaga clasă politică să recupereze faptul că nu a existat o viziune după integrarea europeană şi să vină cu un proiect de ţară.

"Trebuie să redefinim proiectul european, trebuie să-l facem mai bun, mai uşor de înţeles pentru cetăţeanul de rând, mai performant. Acelaşi lucruri sunt valabile pentru România. A existat consens politic şi voinţă politică pentru integrarea europeană. Nu a existat din păcate un proiect naţional, un proiect de ţară post aderare. Acum este momentul să recuperăm, este momentul elaborării unui nou proiect de ţară, lucru pe care îl vom face împreună", a declarat Iohannis la Cotroceni, după consultări cu premierul Dacian Cioloş, guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi cu preşedinţii partidelor politice.

Preşedintele a mai spus că, împreună cu întreaga clasă politică, "vom avea grijă ca România şi UE să iasă întărite".

"Pot să-i asigur pe români că această criză, fiindcă asta este, numită Brexit, are în ea oportunităţi importante pentru România şi împreună cu toată clasa politică vom avea grijă ca România şi Uniunea Europeană să iasă întărite din această criză", a spus şeful statului.

Preşedintele a mai spus că din discuţiile pe care le-a avut deja toată lumea este de acord că România continuă pe calea europeană şi nu sunt motive de îngrijorare pentru economie.

"Din discuţiile preliminare pe care le-am avut cu liderii politici am înţeles că toată lumea este perfect de acord ca România să continue calea europeană, iar din discuţiile pe care le-am avut cu prim-ministrul şi guvernatorul am înţeles că nu sunt motive de îngrijorare pentru economia românească şi finanţe", a mai spus preşedintele.

Din partea PSD participă preşedintele partidului, Liviu Dragnea, iar din partea liberalilor au venit la discuţii copreşedinţii Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, acesta din urmă ajungând la Cotroceni împreună cu liderul UNPR Valeriu Steriu.

De asemenea, sunt prezenţi copreşedintele ALDE Daniel Constatin şi reprezentantul UDMR Csaba Asztalos.

La discuţii mai participă şi consilierii prezidenţiali Leonard Orban şi Cosmin Marinescu.