Odată cu punerea în practică a BREXIT-ului,
atât Uniunea Europeană cât şi Marea Britanie fac un câte un salt în
necunoscut. Este adevărat că „saltul în necunoscut” este o predicţie a presei
englezeşti, dar orice început presupune o continuare.
Cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla este ca şi
alte ţări să se sature de „dictatura UE” şi să urmeze exemplul Marii Britanii.
Şi nu este vorba despre ultimele intrate, fostele ţări socialiste, ci despre
ţări puternice din punct de vedere economic. O Uniune Europeană fără Germania
este de neimaginat, ca şi fără Franţa, Italia, Spania.
Spargerea UE, notează un mare ziar european va produce
„mai multe pagube economice decât cele două războaie mondiale”. Să sperăm că nu
se va ajunge atât de departe.
Deocamdată ieşirea Marii Britanii ne interesează prin
prisma celor peste 600.000 de români, din care sunt cu drept de muncă vreo
450.000. Dacă s-ar întoarce acasă doar cei fără drept de muncă economia
românească s-ar mai înviora puţin, piaţa muncii ar primi o gură de oxigen.
Autorităţile române s-au străduit să aranjeze
lucrurile pentru românii aflaţi în Anglia, cu toate că şi acasă este nevoie de
mână de lucru. Chiar dacă odată cu aplicarea BREXIT-ului românii şi-a fi
pierdut dreptul de muncă, în mod sigur nu s-ar fi întors în ţară, preferând să
caute alte locuri de muncă în Europa.
În ultima vreme cetăţenii români se duc la muncă şi
aici mai aproape, în Ungaria. În vreme ce la noi încep să vină muncitori din
Orientul Îndepărtat.
Migraţia forţei de muncă va continua atâta vreme cât
afară se câştigă mai bine. Când guvernul PSD a majorat salariile spunea că face
acest lucru pentru a-i aduce pe români acasă. Efectul majorărilor nu a fost cel
scontat nici măcar la medici.
Soluţiile de durată sunt investiţiile şi
scăderea impozitelor pe muncă. Nu cadrează astfel de soluţii cu politicile unor
guverne de stânga.
Nouă, nu englezilor, ni s-ar potrivi expresii de genul
„Un nou început” sau „Un nou răsărit”, aşa cum au titrat ziarele în ziua
ieşirii din UE.
Un autentic guvern de dreapta, nemolipsit de
populismul social-democrat ultrastângist, ar putea trece ţara prin reforme
rapide, cu orice risc. Are PNL acest curaj? USR îl împinge de la spate, dar
odată ce ar ajunge la guvernare, este posibil să dea înapoi, aşa cum a făcut
guvernul Cioloş.
De exemplu, în ciuda tuturor speculaţiilor pe marginea
necesităţii modificării legii electorale, a eliminării pensiilor
speciale, nu s-a mers până la capăt, guvernul fiind cu un ochi la reforma
propriu-zisă şi cu altul la electorat. Să admitem că PNL şi USR îşi doresc
alegeri anticipate pentru că au de gând să introducă reforme dure, să supună
populaţia la o terapie de şoc care să salte România cu câteva trepte mai sus,
undeva peste Ungaria, alături măcar de Polonia.
Nu se spune un cuvânt despre ce se doreşte să de facă
după alegerile anticipate. Desigur, din teama că vor pierde alegerile. Iar dacă
PNL şi USR tac, lasă un câmp de manevră deschis PSD-ului.
După o perioadă în care a intrat într-un con de umbră,
PSD şi-a recuperat energia şi atacă în puncte sensibile< privatizarea
spitalelor, reducerile de personal, micşorarea pensiilor şi alte asemenea
sperietori folosite în anii ’90 de Ion Iliescu şi PDSR.
BREXIT-ul ar trebui să dea României un nou avânt.
Marea Britanie şi-a asumat un risc. România de ce nu-şi asumă niciun risc?
Pentru că nu are un corp de politicieni curajoşi. Din câte ne aducem aminte,
niciodată Marea Britanie nu a fost un model pentru România. Noi ne-am mărginit
să imităm ţări mai moderate, precum Franţa, Belgia, în timp ce în
privinţa organizaţiilor de tip mafiot am mers pe model italian.
Să sperăm că BREXIT-ul ne va dat un impuls, fiind mai
ales pentru români, un nou început.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu