Ambasadorul și scriitorul George Călin și Societatea culturală APOLLON în Basarabia

 4 septembrie 2023 – LECŢIA DE ISTORIE a Amiezii – delegaţia Societăţii Culturale Apollon-România şi-a continuat periplul cultural în Basarabia cu o vizită la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău. Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei prezintă dezvoltarea civilizaţiei în acest spaţiu din cele mai vechi timpuri până în prezent prin numeroase unicate, piese rare sau de valoare deosebită. Muzeul este situat în centrul municipiului Chişinău, într-o clădire remarcabilă prin istoria şi arhitectura ei. Ziua a continuat cu o vizită în Parcul Central al Chişinăului pe Aleea Clasicilor, la Statuia lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt şi la Catedrala Chişinăului. La noi, cultura se manifestă ca boală profesională! Nimic pentru noi, totul pentru cultura română! Vivat Cultura! Vivat Apollon!

+71

Toate reacţi

Invitație antologie despre Basarabia

 

După 1990, am  trecut Prutul de două ori. Prima dată, am văzut prea multe localități pierdute în timp, foarte slab iluminate și oameni, nu neapărat triști, dar fără zâmbete pe chip, apăsați de un soi de deznădejde pe o graniță de înfricoșare, furie și neputință. Unii căutau în arborele genealogic un strămoș din România de care să se lege pentru a evada. Cei mai mulți păreau asemeni unor pașoptiști fără program. În Chișinău, mi s-a părut că majoritatea locuitorilor erau oratori care-și justificau logica cu elocință și patimă vorbind despre Basarabia ca despre un copil părăsit de mamă.

În 2022, am revenit cu oarecare speranță. Am găsit o realitate mai complexă decât o anticipasem din țară. Tancul sovietic „eliberator”, de pe un promontoriu bine expus vederii, m-a descumpănit într-o oarecare măsură. Dar Basarabia mi s-a înfățișat altă țară, mult schimbată în bine din punct de vedere edilitar. Discursurile pro-unioniste mi s-au părut mai rafinate, dar majoritatea basarabenilor, încă sceptici; oameni călăuziți de idealuri suficient de înalte ca să-i inspire, da suficient de joase ca să-i încurajeze la fapte.

În prezent, lucrez la o antologie despre și pentru Basarabia care se dorește o colecție de gânduri frumoase, o lecție de istorie, o recunoaștere în context contemporan a identității de neam și țară etc. Vă adresez respectuos invitația de a participa la, prin creațiile domniei voastre, la realizarea acestui proiect.

În situația acceptării invitației, vă rog să trimiteți:

Pentru prima pagină:

O fotografie bust, color sau alb-negru, cu rezoluție foarte bună;  

Numele autorului, adresa de domiciliu, numărul de telefon;

Câteva rânduri ale autorului/autoarei despre el/ea insuși/însăși.

Pentru alte trei pagini:

Poezii, poeme și/sau eseuri relative la tematică.

Materialul se va trimite în format A5, Times New Roman 12, spațiere la 1,15, obligatoriu cu diacritice, pe adresa de e.mail: ucsemarvaletsoc@gmail.com

Am rugămintea ca materialele să fie trimise până la data de 15.04.2023.

Fiecare autor va primi un exemplar din antologie.

Vă mulțumesc!

Cu aleasă considerație,

Costel AVRĂMESCU

Mitropolitul Banatului cere la Românești, în Banat, ReUnirea Basarabiei cu România! Care a fost îndemnul Înalpreasfințitului Ioan Selejean, Mitropolit al Banatului?

50 de români basarabeni care se află pentru prima dată în Banat, prin Programul național „Cunoaște-ți Țara" au participat la hramul Mănăstirii „Izvorul lui Minor" de la Românești, ctitorită de Miron Cristea, primul patriarh al României. Grupul a fost condus din Timișoara la așezământul religios chiar de Înaltpresfinția Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, transmite Romanian Global News.

La intrarea în mănăstire, înainte de a trece podul peste Bega, Mitropolitul Banatului a propus celor prezenți să îsi imagineze pentru câteva clipe că au înainte Prutul si i-a îndemnat să îl treacă. Dupa ce basarabenii au ajuns dincolo de pod, Înaltpreasfinția Sa a întrebat: „A fost greu?". A adăugat apoi: „Ce aşteptați?".

Mitropolitul Banatului a povestit miilor de credincioși prezenți la slujba Sfântului Prooroc Ilie Tesvitenul despre programul amplu prin care 100.000 de basarabeni vizitează România pe perioada verii și în toamnă. 

Îndemnul Înaltpreasfințitului Ioan Selejan pentru românii din Țară și pentru cei de peste Prut:

„Suntem un neam, aparținem unei singure țări, numită dulcea Românie. Iubiți credincioși, Basarabia este istoria unei lacrimi pe obrazul patriei noastre românești. Ar trebui ca toți să facem ce ne stă în putință, prin cuvânt și prin rugăciune, să ștergem aceată lacrimă de pe obrazul patriei noastre. Am rămas singura țară din Europa care nu-și are toți fiii săi acasă. Încă mai avem o fiică dincolo de Prut. Iubiți frați basarabeni, vă îndemnăm să vă întoarceți la Patria-Mamă, dar să nu veniți singuri, ci să veniți cu zestrea lui Ștefan cel Mare, ca să întregim neamul și țara noastră", a spus Mitropolitul Banatului.

După mesajul transmis, ÎPS Ioan Selejan a luat un tricolor, a scris pe el „Treceți Prutul cu îndrăzneală!", a semnat și a invitat oficialitățile prezente la hram (deputați, primari, consilieri) să semneze și ele.

Mai multe grupuri de basarabeni vor vizita până la finalul lunii septembrie Timișoara. Platforma Unionistă Acțiunea 2012 face apel către toți bănățenii, să îi întâmpine pe basarabeni și chiar să se înfrățească cu ei folosind platforma online www.basarabia-acasa.ro.

MARŞ PENTRU BASARABIA!

BASARABIA, lacrima românilor!

 

 Republica Moldova marcheaza, azi, 27 august 2013, 22 de ani de la proclamarea independenţei faţă de fosta Uniune Sovietică. La Chişinău şi în alte localităţi din ţara-soră sunt programate manifestări dedicate acestui eveniment, informează Agerpres.

Republica Moldova şi-a proclamat independenţa la 27 august 1991, prin votarea de către Parlament a Declaraţiei de independenţă, în momentul în care la Chişinău câteva sute de mii de oameni cereau desprinderea ţării de fosta Uniune Sovietică. 

                                                                         g.d.l.

COMUNICAT DE PRESĂ din BASARABIA !

Primăria municipiului Chişinău anunţă că vineri, 23 august 2013, ora 16.00, va avea loc inaugurarea Monumentului în memoria victimelor deportărilor staliniste.

Monumentul este amplasat în scuarul Gării Feroviare din Chişinău şi a fost realizat de sculptorul Iurie Platon. Sculptura în bronz are 3 metri înălţime, 12 metri lungime şi cântăreşte circa 15 tone. Lucrările de turnare în bronz a monumentului s-au realizat pe etape, la Minsk, Republica Belarus şi au durat circa 6 luni.

Monumentul victimelor represiunilor staliniste a fost aşteptat de mai mulţi ani, fiind un simbol al durerii suportate de mii de moldoveni care au fost deportaţi în anii ’40 -’50 ai secolului trecut, de către regimul stalinist-comunist. Drama celor duşi cu forţa în Siberia şi Kazakhstan, a pornit anume din faţa Gării Feroviare din Chişinău.  

21.08.2013

Direcţia Relaţii Publice

Primăria mun. Chişinău

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 83

MD 2012, Chişinău, Republica Moldova

Tel.: + 373 22 201 707; Fax: + 373 22 201 708

e-mail: drp@pmc.md"> drp@pmc.md

web: www.chisinau.md

Semnificaţii istorice pentru ziua de 21 aprilie 2013

1699 - A murit Jean Racine, clasic al dramaturgiei franceze (“Berenice”, “Ifigenia”, “Fedra”, „Britannicus”) (n. 21 decembrie 1639)

1816 - S-a născut scriitoarea Charlotte Brontë (m. 31 martie 1855)

1864 - S-a născut economistul şi sociologul Max Weber. (m. 14 iunie 1920)

1877 - Artileria turcă bombardează malul românesc al Dunării: Brăila, Calafat, Bechet, Olteniţa şi Călăraşi

1882 - La Petersburg, a fost încheiat un acord între România şi Rusia, cu privire la lichidarea datoriilor din războiul din 1877-1878

1889 - S-a născut chimistul Paul Karrer, care a primit Premiul Nobel în 1937, alături de Sir Norman Haworth. (m. 18 iunie 1971)

1915 - S-a născut actorul Anthony Quinn (m. 3 iunie 2001)

1993 - La Tiraspol a început procesul grupului de patrioţi români condus de Ilie Ilaşcu

1995 - După zece zile de marş, la temperaturi de -20 de grade şi -30 de grade, inginerul Teodor Gheorghe Negoiţă, directorul Programului Românesc de Cercetări Polare, atingea, la ora 6:00 dimineaţa (ora Bucureştiului), Polul Nord

1997 - Secţia Parchetelor Militare a dispus începerea urmăririi penale împotriva generalului Victor Athanasie Stănculescu, pentru abuz în serviciu, acuzat a fi implicat în afacerea “Motorola”, în urma căreia Ministerul Apărării Naţionale ar fi fost prejudiciat cu opt milioane de dolari

2006 - Regele Nepalului, Gyanendra, a renunţat la putere în favoarea partidelor politice

2010 - A murit Juan Antonio Samaranch, preşedintele al Comitetului Internaţional Olimpic

95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara

Cu prilejul aniversării a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, Institutul Cultural Român, prin Direcţia Generală Românii de Pretutindeni, va organiza o serie de evenimente culturale la Chişinău, Cahul şi Bălţi. Artiști de pe ambele maluri ale Prutului se vor întâlni pe aceeași scenă și vor dedica aceste momente tinerilor, dar și publicului larg din Basarabia, în general. Parteneri: Platforma Civică Acţiunea 2012 și Centrul Pro Europa din Cahul. Partener media: Romanian Global News.

Formația Direcţia 5 va concerta marți, 26 martie 2013, ora 19.00, la Palatul de Cultură din Cahul și miercuri, 27 martie, ora 19.30 la Teatrul Eugene Ionesco din Chişinău. În cadrul concertului de la Chișinău va evolua și formația Paralela 47 din Chișinău, care își va lansa, cu această ocazie, albumul „Măr pe lună“.

La Bălți, în același context, va avea loc reprezentaţia piesei de teatru Podu’, în regia lui Horaţiu Mălăele, avându-i ca protagoniști pe George Ivaşcu, Horațiu Mălăele şi Meda Victor. Spectacolul are la bază un text de Paul Ioachim (Podul sinucigaşilor) şi aduce în scenă, în cheie tragicomică, o farsă a existenţei și absurdul ei inerent.

Sâmbătă, 30 martie 2013, de la ora 14.00, în scuarul Teatrului de Operă și Balet din Chișinău se va desfăşura o Lecție de istorie pe viu: luptă între daci și romani. Reconstituirea istorică urmărește expunerea vieții cotidiene a strămoșilor neamului românesc, o incursiune în lumea fascinantă a dacilor, redând aventura războinicilor sarmaţi şi a cuceritorilor romani.
Intrarea la toate aceste evenimente este liberă.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău și a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România. Pentru Unire au votat 86 din cei 135 de deputaţi prezenţi la şedinţa Sfatului Ţării. Trei s-au pronunţat împotrivă, iar 36 s-au abţinut. Rezultatul votării a fost însoţit de aplauze şi strigăte: „Trăiască Unirea cu România!“. Actul de Unire fost semnat de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, vicepreşedintele Pantelimon Halippa şi secretarul Ion Buzdugan.

Proclamaţia Sfatului Ţării suna astfel: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România“.

Prim-ministrul de la Bucureşti, Alexadru Marghiloman, a declarat atunci: „În numele poporului român şi al regelui României, cu mândrie, iau act de hotărârea cvasi-unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România“.

Contact media: Direcția Comunicare, biroul.presa@icr.ro, 031 7100 622