1 DECEMBRIE 2019 la BORŞA

Borşa, mereu fermecătoare! Galerie foto Ionică Pop

Borşa a devenit staţiune de interes naţional, iar Onceşti stațiune de interes local

 În cursul zilei de joi, 15 martie, în cadrul ședinței de Guvern, primul-ministru, Viorica Dăncilă, a semnat proiectul de hotărâre privind atestarea ca stațiune de interes național a localității Borșa și ca stațiune de interes local a comunei Oncești, ambele din Maramureș. Această decizie are o însemnătate deosebită pentru administrațiile locale, dat fiind faptul că, toate localitățile incluse în stațiunile turistice de interes național sau local vor beneficia de un punctaj sporit în obținerea de finanțări pentru proiectele regionale.

La începutul lunii decembrie 2017, Ministerul Turismului a lansat în consultare publică proiectul de atestare ca stațiuni turistice de interes național a patru localități una fiind din județul Maramureș, respectiv orașul Borșa. Totodată, conform anunțului publicat pe site-ul ministerului la acea dată, s-a avut în vedere și aprobarea atestării ca stațiuni turistice de interes local a patru localități din județul Suceava și a localității Oncești, din județul Maramureș.

Localitățile atestate vor putea fi promovate ca stațiuni turistice de interes național sau local și vor avea șanse mai mari în atragerea de finanțări nerambursabile, în condițiile în care unele programe de finanțare impun existența atestării ca stațiune turistică. Impactul pozitiv este determinat de creșterea circulației turistice și, totodată, a cifrei de afaceri a investitorilor din turism. Investitorii din domeniul turismului pot accesa finanțări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice.

Primarul orașului Borșa, Ion Sorin Timiș a precizat că promovarea turistică susţinută a oraşului, atât la nivel naţional cât şi international, dar și investițiile publice și private realizate în ultimii ani, au adus pentru Borșa statutul de Stațiune Turistică de Interes Național, în urma aprobarii în ședința de guvern a Proiectului de Hotărâre propus de Ministerul Turismului. ”Avem atracții turistice, avem locuri de cazare, avem investiții în proiecte turistice noi, iar declararea oraşului Borşa ca staţiune turistică de interes naţional va atrage mai mulţi turişti, dar şi investitori în infrastructura turistică. În consecinţă, vor fi create noi locuri de muncă pentru localnici și veniturile din activitatea turistică vor fi din ce în ce mai mari”, a declarat edilul din Borșa, Ion Sorin Timiș.

Și primarul comunei Oncești, Matei Godja a declarat că administrația locală face eforturi considerabile pentru ca localitatea să fie una cât mai atractivă pentru turiști. ”Suntem foarte încântați că am fost selectați ca stațiune de interes local de către Ministerul Turismului și știm că acest fapt ne va face mult mai cunoscuți și ne va oferi un aflux mult mai mare de turiști”, a subliniat Matei Godja.

Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în Ministerul Turismului a arătat faptul că, această atestare oferă celor două localități un alt nivel de vizibilitate. ”Borșa accesează, începând de acum, zona stațiunilor exclusiviste din România și beneficiază de un nivel mult mai înalt de vizibilitate în ceea ce privește promovarea localității. Din punct de vedere practic, atât Borșa cât și Oncești beneficiază de noi avantaje în accesarea fondurilor europene sau guvernamentale, fapt care se aplică atât autorităților publice locale, cât și întreprinzătorilor privați. Îi felicit și eu pe cei doi harnici edili ai Maramureșului pentru această realizare de care vor beneficia comunitățile pe care le reprezintă”, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Turismului, maramureșeanul Bogdan Tomoiagă.

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a dorit să transmită felicitările sale atât primarului orașului Borșa, Ion Sorin Timiș, dar și administrației locale din Oncești, condusă de primarul Matei Godja, pentru această realizare extrem de importantă. ”Îi felicit pe cei doi primari din Maramureș care au reușit să obțină statutul de stațiune publică de interes național, respectiv stațiune publică de interes local, pentru comunitățile pe care le au în administrare și le doresc ca această nouă recunoaștere a serviciilor turistice oferite să fie una cât mai benefică în viitor atât pentru Borșa, cât și pentru Oncești. Sunt mândru că alte două localități din Maramureș se adaugă pe lista scurtă a stațiunilor turistice aflate sub coordonarea Ministerului Turismului și mă bucur că, la nivel guvernamental, avem un reprezentant serios, în persoana secretarului de stat, Bogdan Tomoiagă, care știu că militează pentru fiecare zonă a Maramureșului. Mai mult, alături de Ministerul Turismul, Consiliul Județean a desfășurat și desfășoară mai multe proiecte care au toate același scop, promovarea frumuseților județului nostru”, a conchis șeful administrației județene, Gabriel Zetea.

                                                                                               CJMM

PROGRAM NOPŢI DE SÂNZIENE BORŞA, 21 - 24 IUNIE 2014, EDIŢIA A XXXII – A

                                                                                                        GDL

INVITAŢIE LA SKI ÎN MARAMUREŞ

Borşeanca Olimpia Danci la a patra carte de autor!

   

Luni, 4 noiembrie 2013, orele 12,00,  Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare, va găzdui lansarea volumului "Când umblu desculţă prin tine" semnat de către maramureşeanca Olimpia Danci (din Borşa),  carte editată de Ed. „Singur” din Târgovişte, director Ştefan Doru Dăncuş,

   Autoarea, care trăieşte în Italia, va fi prezentă la manifestare şi va oferi autografe doritorilor pe cea mai recentă carte a dumneaei. Sunt aşteptaţi toţi iubitorii literaturii din Maramureş.

                                                                                           G.D.L.   

COMUNICAT DE PRESĂ

Sâmbătă, 17 august 2013, începând cu orele 14°°, în incinta Primăriei orașului Borșa, etajul I, va avea loc lansarea cărții SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI, autor TINUȚA GREC. Evenimentul va fi moderat de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene "Petre Dulfu" din Baia Mare.

Cartea analizează fenomenul emigrației din zona Borșa în ultimele trei decenii, fiind alcătuită dintr-o suită de douăzeci de povești de viață ale unor persoane sau familii din Borșa care au emigrat în străinătate în căutarea unei vieți mai bune.

Organizatorii evenimentului (Primăria orașului Borșa, Serviciul Cultură și Biblioteca Orășenească Borșa) speră ca acțiunea să se bucure de o largă audiență, dat fiind faptul că în această perioadă borșenii se întorc în localitatea de la poalele Pietrosului pentru a-și petrece concediile, iar această carte este în primul rând despre și pentru borșeni, o nouă CARTE DE IDENTITATE pe care autoarea le-o oferă la doi ani după cartea sa de debut, RĂDĂCINI-O ISTORIE A BORȘEI ÎN IMAGINI, 1911-2011, coautor Nicoară Mihali.

În calitate de bibliotecar, Tinuța Grec s-a preocupat de păstrarea memoriei locale a comunității în care trăiește, imortalizând crâmpeie din istoria Borșei în albumul RĂDĂCINI și păstrând, spre neuitare, în cartea SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI, mărturii emoționante ale sacrificiilor, eforturilor, curajului, perseverenței și  dorinței de libertate ale borșenilor.

                                                            Biblioteca Orăşenească Borşa

Comunicat de presă ADR Nord-Vest

 

Peste 100 de idei de proiecte în 17 ateliere de lucru pentru pregătirea portofoliului regiunii în perioada 2014-2020

Începută în Maramureş, în 23 ianuarie, „campania de idei” din Transilvania de Nord s-a încheiat astăzi, tot în Maramureş, cu atelierul de lucru de la Sighetu Marmaţiei.

Priorităţile zonei de nord a Maramureşului subliniate în atelierele de lucru de ieri de la Borşa şi de astăzi de la Sighetu Marmaţiei se referă la: dezvoltarea activităţilor economice pentru crearea de locuri de muncă în special pentru populaţia tânără pentru reducerea fenomenului de migrare a populaţiei; dezvoltarea de servicii sociale pentru populaţia vârstnică, rămasă fără sprijin din cauza migraţiei tinerilor; crearea unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, la Vîrful Copilaş în zona Borşa şi respectiv Podul peste Tisa în zona Sighet; dezvoltarea infrastructurii de transport şi a utilităţilor, pentru a contribui la promovarea turistică a unor obiective de interes naţional (cum e Cimitirul Vesel din Săpânţa), dar şi dezvoltarea agroturismului.

Potenţialul pentru proiectele de cooperare transfrontalieră a fost de asemenea subliniat, precum şi proiecte de infrastructura de interes regional cum ar fi construcţia unui pod peste Tisa ori drumul expres Iacobeni – Sighetu Marmaţiei.

Echipa de planificare a Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest a organizat şi susţinut, în perioada 23 ianuarie – 21 martie 2013, 17 ateliere de lucru cu toate comunităţile locale din cele 6 judeţe ale regiunii, cu scopul de a pregăti portofoliul de proiecte ale regiunii pentru perioada 2014-2020.  La fiecare atelier au fost invitate 15-20 sau mai multe primării din jurul oraşului sau municipiului gazdă, alături de Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară şi Grupuri de Acţiune Locală.

Astfel, 430 de reprezentanţi ai unităţilor administrativ teritoriale din Transilvania de Nord au participat la aceste ateliere, reprezentând o rată de participare de peste 80 %.

Pentru fiecare comunitate participantă au fost subliniate priorităţile de dezvoltare şi discutate 4-5 idei de proiecte din perspectiva necesităţii unor proiecte integrate, care să includă măsuri coroborate din mai multe domenii şi sectoare pentru a asigura un impact asupra comunităţilor locale.

Dintre participanţi, 20 de localităţi sau structuri de asociere au transmis deja către ADR Nord-Vest peste o sută de idei de proiecte, unele cuprinse în strategiile de dezvoltare locală. Colectarea ideilor de proiecte se va intensifica în această perioadă, etapa următoare fiind reprezentată de ierarhizarea acestor idei de proiecte şi includerea lor în portofoliul de proiecte strategice al regiunii.

Pentru întrebări şi informaţii suplimentare, vă stăm la dispoziţie.

                                                                                                                    Contact:

Innes MERCEAN, expert comunicare, ADR Nord-Vest,

tel: 0264-431550, 0755-777021,

e-mail: innes.mercean@nord-vest.ro

„Conţinutul acestui material nu reprezintă În mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”.

In memoriam: Gheorghe Peter - Viaţa ca aventură a luminii

Nu aş fi dorit să scriu niciodată acest text. Cuvintele nu mai ascultă de inimă ci sînt hărţuite peste emisfera firescului. Vestea are culoare neagră. Sufletul a intrat în zona tristă a soarelui. De acum Luna se va oglindi în propria ei mitologie. Firul s-a rupt pe faţa pămîntului. Se leagă fără nod în partea dreaptă a raiului. Vedeţi, tot încerc să mă  (să vă) amăgesc cu o crudă realitate. Prietenul şi colegul nostru Gheorghe Peter s-a scufundat în tăcere. Vă mărturisesc că în colţul drept al hîrtiei, în locul lacrimei, s-a arătat o pată de lumină. Era aprinsă ca obrazul unei adolescente. Aşa mi-am amintit de un sfîrşit de an şcolar de la Liceul pedagogic din Sighetu Marmaţiei cînd în faţa careului format din sute de elevi Gheorghe Peter, elevul din acea vreme, a făcut cîţiva paşi înainte. Directoarea din acel timp a rostit: este elevul cu cea mai mare medie din liceu. Flori şi aplauze. Niciodată premiantul nu a fost invidiat ci dimpotrivă a fost iubit. Inteligenţa lui dublată de o memorie fertilă s-a răsfrînt fericit înspre matematică. Lecturile l-au întărit înspre spiritul umanist. Citea presă cu înverşunare. Învăţător la Borşa. El la şcoala de la Gară. Ştefan Hruşcă la simultan pe deal. În preajmă Aurel Pantea, Mircea Petean, George Boşca, Ion Zubaşcu. Atmosferă literară de referinţă. Gheorghe Peter era în această armonie. După cum aţi bănuit ne-am ştiut din liceu. La Borşa, în casa lor, între timp şi-a legat destinul de Magda, era locul în care puteai visa. Oraşul Borşa a fost o experienţă de răscruce. Scria şi visa să stea lîngă rotativă. Visul s-a împlinit. A absolvit Facultatea de Jurnalistică. Numele lui în presă devine referinţă. Mai ales în paginile ziarului "Graiul Maramureşului". Calităţile de care vorbeam i-au fost de mare ajutor. Gheorghe Peter citea. Cărţile şi ziarele i-au fost stele fixe. Aşa că în orice împrejurare a fost un conviv excelent. Dacă simţea că te poate necăji avea o vorbă tămăduitoare: Te-ai supărat, ţi-a trece. Şi îţi trecea. Cultura lui era respectată. Putea fi chiar temută în discuţii. Pe acest ecran se proiecta opera lui publicistică. Parte din ea concretizată în carte. Făcea parte din spiritul profund al Maramureşului. Manifestat în mare parte socratic. Dar fibra lui de maramureşean era relevantă. Aici ne întîlneam pe spaţii largi. Chiar prin sîngele unor strămoşi apropiaţi. El trăia într-un fel aparte spiritul Marmaţiei. Era forma lui de viaţă. Podul Ronişoarei era centrul pămîntului. Părinţii, familia, prietenii, un cosmos atît de drag încît îl privea adeseori prin lacrimi. Ceea ce înseamnă suprema adoraţie. A fost, astfel, mistuit de o frumoasă risipă. Ceva din lumina eternă. Din păcate nu prea avem răgaz să ascultăm cîntecul interior al aproapelui. Ştiu limpede, în Gheorghe Peter stăteau în latenţă multe simfonii ale vieţii. Erau rodul cunoaşterii. Prietenul nostru dispunea şi de o gîndire suplă care îl făcea agreabil, respectat. A dat graţie multor întîlniri. De Gheorghe Peter m-a legat viaţa. Dar mai ales zborul ei. O solidaritate misterioară dar sinceră. Aşa am căzut în frumoasa capcană a prieteniei. Adică ne era dor de noi. Splendidă ambiţie lumească. Frumoasă împlinire omenească. Da, acest text nu aş fi dorit să-l scriu niciodată. Cuvinte care mă despart de un prieten. Un coleg. În faţa despărţirii definitive negura din lume trebuie risipită. Numai aşa putem trece împăcaţi Marele Rîu. Nu ne vom lecui niciodată de durerea despărţirii de un prieten şi un coleg. Un condei excelent. A iubit lumea de aceea a trăit viaţa intens. A preţuit frumosul ca un romantic. Strig ca Ghilgameş. "A murit Enkidu, prietenul meu, care vînase cu mine lei". Nu uit ce ne-a spus amîndurora Nichita la Borşa. Într-o şoaptă profetică: "Viaţa este o aventură a luminii. S-a făcut dimineaţă şi lumină este. Scoală-te şi umblă". De acum voi umba mai singur prin Marmaţia. Cu un felinar de grîu aprins.

                                                                             Gheorghe Pârja