Preşedintele
Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, a declarat, vineri, că, în ceea ce
priveşte creaţia lui Constantin Brâncuşi, aceasta nu este legată de spaţiul românesc,
în prezent, adăugând că poporul încearcă să îl rupă pe marele artist de
spiritualitatea identitară.
"Brâncuşi
este una dintre cele mai minunate, dar şi tragice experienţe româneşti.
Minunată, prin dimensiunea şi încărcătura ei de identitate românească, dar şi
de transcendere a acesteia către spiritualitatea universală. Din păcate, tocmai
noi, românii, suntem cei care nu-l înţelegem. Tocmai noi lăsăm să se întâmple
ce se întâmplă la Târgu-Jiu
şi după aia ne mirăm că UNESCO ne acceptă cu un sfert de gură doar Coloana
Infinitului, poate, dar restul nu. Asta se datorează unui element foarte grav -
faptul că-l rupem pe Brâncuşi de spiritualitatea identitară", a declarat
Radu Boroianu, vineri, cu ocazia încheierii unui parteneriat între instituţia pe
care o conduce, galeria Galateca şi fundaţia La Blouse Roumaine
privind recunoaşterea iei ca simbol naţional, în perspectiva apropiatei
împliniri a 140 de ani de la naşterea sculptorului, în 2016.
"Nu vrem să
înţelegem de ce un creştin practicant ca el, un ortodox, era în acelaşi timp un
mare iubitor al filosofiei tibetane. Şi din aceste două lucruri pe care, dacă
le-am analiza normal, am putea constata că iese ideea Aleii Eroilor de la Târgu-Jiu", a
adăugat acesta.
"Trebuie să
relegăm toată creaţia lui de spaţiul românesc, pentru că acum nu este. În loc
să ne ocupăm să facem această normală sinergie între români şi un mare creator
care a murit în străinătate, noi încercăm în mod aberant să-i luăm osemintele
dintr-un loc istoric şi să le aducem într-o comună în care jumătate dintre
locuitori cred că sunt nepoţii lui. Cu alte cuvinte, intrăm în vulgaritate, în
loc să ne pătrundem de spiritualitate", a mai spus Boroianu.
Cu ocazia celei
de-a 39-a sesiuni a sa, care a avut loc la Bonn, Germania, în perioada 28 iunie - 8 iunie,
Comitetul mondial UNESCO a făcut o recomandare de neînscriere a dosarului de
candidatură a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu, operă a
sculptorului Constantin Brâncuşi, pentru nominalizarea în patrimoniul mondial,
potrivit unui comunicat remis, marţi, MEDIAFAX de Institutul Naţional al
Patrimoniului (INP). Dosarul de candidatură a fost retras la decizia statului
român, după ce a primit această recomandare de neînscriere din partea UNESCO,
documentele pentru nominalizare urmând să fie completate şi redepuse.
În perioada
imediat următoare, experţii naţionali în domeniu se consultă cu experţi UNESCO
şi ICOMOS (The International Council on Monuments and Sites), astfel încât
dosarul să fie completat, revizuit şi redepus spre evaluare în cadrul unei noi
sesiuni a Comitetului UNESCO.
Oficialii
Institutului Naţional al Patrimoniului sunt optimişti privind şansele
dosarului, având în vedere că Declaraţia de valoare universală a Ansamblului
Brâncuşi a fost acceptată de ICOMOS, potrivit aceluiaşi comunicat.
România a
transmis, în octombrie 2014, dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental
Calea Eroilor din Târgu-Jiu la
Comitetul patrimoniului mondial UNESCO. Documentaţia a fost
elaborată de INP, împreună cu specialişti în domeniul operei brâncuşiene şi
beneficiind de sprijinul autorităţilor locale din Târgu-Jiu.
Toţi factorii de
decizie implicaţi în procesul de elaborare şi transmitere a Dosarului de
nominalizare îşi afirmă angajamentul de a colabora în vederea prezentării şi
promovării Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la justa sa
valoare universală excepţională, potrivit aceluiaşi document.
Deciziile UNESCO
(Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură privind
patrimoniul mondial) au de cele mai multe ori şi o mare miză economică,
deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanţării în vederea
lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti.
Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol
din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat şi a
dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra
mediului.
Potrivit
site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, Ansamblul de la Târgu-Jiu este o
capodoperă a geniului creator uman, datorată unuia din promotorii de frunte a
artei moderne. Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă
monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi care avea la data
conceperii ansamblului (1935 - 1936) o recunoaştere mondială.
Întregul ansamblu
monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război
mondial. Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulaţie
"Calea Eroilor", având o lungime de 1,5 kilometri cu orientarea
generală est-vest. Componentele ansamblului sunt: Masa tăcerii - situată în
grădina publică lângă malul râului Jiu, realizată în 1938 din piatră (calcar de
Bampotoc) şi înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidra)
-, aleea scaunelor - 24 scaune din piatră, pătrate (în forma de clepsidră),
dispuse de o parte şi de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura
înte grupul Mesei tăcerii şi Poarta sărutului situată spre est, la intrarea în
parc, fiind realizată între 1937 şi 1938 -, Poarta sărutului - un portal de
mari dimensiuni din travertin, fiind realizată între 1937 şi 1938 - şi Coloana
- situată în parcul cu acelaşi nume, considerată în general componenta cea mai
importantă a ansamblului.
Axa "Calea
Eroilor" are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în
1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj,
condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului-ministru liberal Gheorghe
Tătărescu.
Constantin
Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj -
decedat pe 16 martie 1957, la
Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la
înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură
centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat
unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.
Patricia MARINESCU
