Valerian Stan: Cărtărescu, cadorisit din bani publici cu (mult peste) 375.000 de euro

 

Încă din debutul anului în curs, Mircea Cărtărescu a avut parte de o promovare de-a dreptul frenetică pentru ceea ce pare să anunțe a treia nominalizare pentru Nobel, pe care pare s-o moșească tot neconsolata și ambetata Uniune a Scriitorilor, păstorită spre ruină veșnică de etern dubiosul domn Nicolae Manolescu.

Interesant de observat că steaua norocoasă a d-lui Cărtărescu a răsărit cândva în noaptea guvernării băsiste, răstimp în care el și ceilalți celebri intelectuali ai lui Băsescu – Liiceanu, Patapievici, Pleșu (scurtez ca să nu fiu prea dezagreabil) – au trudit pe brânci (și pe bani mulți, foarte mulți) suflând în pupa bărcii cu motor a marinarului delator. Iar după ce a răsărit, steaua cea norocoasă a șezut deasupra ICR-ului până ce un râu de bani a început a curge din conturile de aici spre conturile și interesele scriitorului din poveste.

Cam tot pe la începutul acestui an, am început să pun cap la cap câteva informații disparate venindu-mi din varii direcții și surse ce-mi sugerau panamaua despre care scriu. Așa se face că pe 27 aprilie am scris d-lui Jicman, președintele Institutului Cultural Român, să-mi dea un număr de informații (precis indicate, pentru șanse cât mai mici de a fi păcălit) despre ce bani, în ce scop și cu ce rezultate a cheltuit Institutul cu Cărtărescu.

Am fost anunțat (prompt, legal – și de înțeles) că, dată fiind complexitatea cererii, nu mi se va putea răspunde în termenul de 10 zile stabilit ca regulă de Legea accesului la informații, ci în termen de 30 de zile. Așa că fix a treizecea zi am primit răspunsul.

Un document de 13 pagini, spunând încă în prima frază că, citez, “Nomenclatorul arhivistic din anul 2009 prevede un termen de păstrare a documentelor de 5 ani, prin urmare formulăm răspunsul pe baza informaţiilor deţinute în arhiva ICR în 2023, accesând totodată şi memoria instituţională existentă în format electronic, pe website-uri”. Ceea ce înseamnă că cifrele ar fi certe și complete numai pentru perioada 2019-2023, deși, cum rezultă din acte, stipendierea sublocotenentului de Securitate Cărtărescu (informație din presă niciodată dezmințită) începuse din 2009 (adică din ultimul an din primul mandat la Cotroceni al lui Băsescu – securist și el, ca să vezi coincidență). Răspunsul ICR poate fi consultat integral pe site-ul meu.

Din memoria scurtă a ICR (pe 5 ani, deci), redau un număr de voiajuri peste mai tot în lume ale globe-trotter-ului băsist: Londra (mai 2009), Stockholm (august 2009), Stockholm (aprilie 2010), Madrid (aprilie 2011), Budapesta (aprilie 2011), New York (mai 2011), Madrid (iunie 2011), Bruxelles (mai 2012), Roma (mai 2012), Viena (octombrie 2014), Viena (februarie 2016), Stockholm (mai, 2017), Guadalajara (noiembrie 2017), Skopie (septembrie 2021), Stockholm (februarie 2023), New York (aprilie 2023). Pentru toate aceste destinații (dar și pentru altele), voiajorului i-au fost plătite cheltuielile, dar și substanțiale drepturi de autor.

El a mai beneficiat, începând tot cu 2009 și până la zi, de o campaniei masivă (cu o finanțare așijderi din bani publici) de „traduceri și publicare” a cărților proprii, la nu mai puțin de 37 de edituri de pe aproape întreg globul – în această ordine cronologică: Olanda, Rusia, Norvegia, Austria Spania, Olanda Bulgaria, Turcia, din nou Turcia, Italia, Etiopia (sic!), Suedia, Olanda, Japonia, Italia, Turcia, Austria, Polonia, Spania, Spania, Spania, Brazilia, Italia, Austria, Slovacia, Spania, Spania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Danemarca, SUA, Austria, Estonia, Olanda, Spania (a opta oară în țara lui Cervantes, meleaguri de care, se știe, turistul Cărtărescu e pur și simplu fascinat). Informații mult mai complete spun, însă, spre deosebire de cele de la d-l Jicman, că în perioada la care mă refer numărul traducerilor ar fi de fapt dublu – ceea ce pune tot ce mi-a comunicat ICR-l sub un semn de întrebare mare cât casa.

Totalizez cifrele din răspunsul ICR și îmi ies 375.000 de euro. O fi mult, o fi puțin – într-o țară în care bugetul pentru cultură și educație e o bătaie de joc? Părăsesc dilema aceasta sâcâit de o alta: e normal ca o instituție publică să distrugă evidențeie financiar contabile după numai 5 ani?

Mă uit în Legea contabilității și mi se confirmă ce știam, termenul e de 10 ani; mai exact a fost până în ianuarie 2023, când Iohannis și “Guvernului lui PSD-PNL” au decis să înjumătățească acest termen. Iar dacă cineva mă întreabă de ce, răspund fără să clipesc, știind cine ne sunt politicienii: hoții vor să șteargă cât mai repede urmele. Mai ales că prin Expunerea de motive la Legea 36 din 11 ianuarie 2023, de modificare a Legii contabilității, se invocau argumente, principial acceptabile, cu privire la – atenție! – “agenții economici” și la actele lor financiar-contabile cum ar fi “bonuri de consum, fişe de magazie, registrele și rapoartele fiscale de închidere zilnică, memoria fiscală a aparatelor de marcat electronice”. Așadar, acesta era obiectul de reglementare al Legii, și el nu viza nicium instituțiile și autoritățiile publice, și deci nici ICR-ul. Numai că în textul legii, cel mai probabil prin mâna parlamentarilor “Guvernului lui Iohannis”, a fost strecurată, sub forma unei inconsecvențe de reglementare, o golănie ce sugerează intenția clară a ștergerii urmelor de la nivelul instituțiilor și autorităților publice.

Dar, revenind, modificarea legislativă din urmă cu 6 luni, din ianuarie 2023, nu poate justifica termenul de 5 ani stabilit prin Nomenclatorul ICR din urmă cu 15 ani, din 2009. Așa se face că la începutul acestei luni am cerut d-lui Jicman să-mi comunice Nomenclatorul în cauză.

Iar la această dată semnele de întrebare se înmulțesc deja, pentru că, deși termenul legal pentru răspuns s-a împlinit, șefii ICR-ului tac, sperând probabil – complet greșit – că n-o să-i chem în judecată. Mai ales că bănuiala mea e că ilegalitatea din Nomenclator îi aparține lui Patapievici. Cel care, ne amintim, făcuse din ICR, sub Băsescu (care-l și făcuse șef acolo), propria-i moșie – unde au avut loc adevărate orgii pe bani publici în beneficiul listei lungi a „intelectualilor lui Băsescu” (în fapt niște trubaduri mediocri intelectual și cleptomani intratabili). În stare se recite senini, până și treziți din somn, strofe grețoase precum cea debitată de Cărtărescu în plin dezmăț din bani publici (“Eu am vrut totdeauna binele societăţii, n-am vrut nimic pentru mine, ci pentru ceilalţi”).

Ca să închei, date fiind informațiile clar incomplete de la ICR – interesat incomplete, putem spune, și cred că nu greșim – mă întreb care or fi de fapt sumele reale cu care a fost stipendiat acest scriitor cu agendă de agitator politic? Dacă pentru ultimii 5 ani sumele totalizează aproape 400.000 de euro, o fi exagerat să bănuim că pentru întreaga perioadă de 15 ani am putea vorbi de peste 1.000.000 de euro, deci mai mult decât valoarea Premiului Nobel, din buzunarele cetățenilor contribuabili? Și apoi, ce beneficiu a putut aduce culturii noastre o asemenea investiție de vreme ce ea n-a putut să adauge un cot staturii scriitoricești modeste a d-lui Cărtărescu? Ce recunoașteri internaționale cât de cât notabile i-au urmat – în afara unor panegirice, plătite și ele, într-o gazetă sau alta din afară? Și în afara unor relatări internetice triumfaliste până la ridicol ale angajaților ICR, plătiți și ei prin fișa postului pentru așa ceva.

Voi reveni.

 

Autor: Valerian Stan

Sursa: https://www.cotidianul.ro/mostenirea-matelotului-pungas-cartarescu-cadorisit-din-bani-publici-cu-mult-peste-375-000-de-euro/

Crăciun fericit și un An Nou mai bun!

 

Crăciun fericit și un An Nou mai bun!

 Cu drag,

Echipa Institutului Cultural Român

„Reeducarea de la Pitești – Drama unei generații” proiectat în încheierea Festivalului PROPATRIA

• 
  

  „Reeducarea de la Pitești – Drama unei generații” proiectat în încheierea Festivalului PROPATRIA Joi, 16 decembrie 2021, ora 17:30, la Biblioteca Franco Basaglia din Roma (Via Federico Borromeo 67), Accademia di Romania in Roma, Fundația Culturală Memoria – Filiala Argeș, Asociația culturală româno-italiană Propatria din Roma și Biblioteche... ICR

INVITAŢIE - «De la emigrare la integrare: italienii din România în secolele XIX–XX» în expoziție foto-documentară

 

Prima expoziție personală în tehnici mixte, semnată Dumitru Gorzo, la Galeria „Brâncuși” din New York

 

Pădurea” / “The Forest”, ampla expoziție semnată de Dumitru Gorzo este găzduită, începând de vineri, 19 noiembrie 2021, până pe 19 ianuarie 2022, în Galeria „Brâncuși” a Institutului Cultural Român de la New York.

Peste 50 de lucrări, realizate în tehnici situate la graniţa dintre sculptură și pictură, pun în evidență spiritul inovativ și iconoclast al autorului, interogând, totodată, relația obiectului artistic cu spațiul de amplasament. Evenimentul marchează prima expoziție personală a lui Dumitru Gorzo la în reprezentanță, consolidându-i poziția preeminentă în rândul artiștilor români din America de Nord.

Punând în chestiune relația dintre natură și obiect, expoziția ilustrează nevoia irezistibilă a artistului de a umple spaţiul, creând un loc unde oamenii se pierd printre lucrări, iar limitele dintre ființe și artefacte devin neclare. Lucrările, majoritatea realizate în lemn pictat din 2015 până în prezent, sunt dispuse sub forma unei „păduri” de totemuri multicolore și forme atropomorfice stilizate, transformând cu totul spaţiul expoziţional al Institutului. Publicul va putea astfel experimenta, în incintele transfigurate de prezența lucrărilor amplasate pretutindeni, forța hipnotică a acestor forme ingenioase.

Dumitru Gorzo, despre proiectul artistic „Pădurea” / “The Forest”: „Lucrările din ‘Pădurea’ sunt compozite. Au mai multe surse, unele dintre ele se aseamănă, în timp ce altele funcționează ca puncte de plecare pentru ceva nou. În asamblu, ca instalație, compozitele au complexitatea unui mediu natural, care este pe cât de familiar, pe atât de surprinzător. Formele sunt brute, haotice și incontrolabile. Au propria lor viață, cumva independente de voința mea. De multe ori încep cu o intenție destul de clară, dar, uneori, au loc modificări în proces. Ar putea fi creșterea lor logică cea care dictează alterările. Alte dăţi, materialul pe care îl folosesc cere o abordare specifică și relaționările cu alte lucruri din capul meu sau din studio. Lucrările din ‘Pădurea’ reprezintă ani de muncă și observație, o acumulare care a început în 2015 şi continuă până astăzi.”

Dumitru Gorzo s-a născut în 1975 la Ieud, în Maramureş, iar în prezent trăiește și lucrează în București și în cartierul Brooklyn din New York. Este co-fondatorul grupului ROSTOPASCA, unul dintre cei mai influente grupuri de artişti din România ultimelor decenii. De-a lungul carierei, a valorificat o multitudine de mediumuri artistice, lucrările sale variind de la pictură la sculptură, până la reliefuri din lemn tăiate manual, la lucrări pe hârtie şi instalaţii. Gorzo este reprezentat de galeria SLAG din New York.

Galeria „Brâncuşi” a ICR New York a fost inaugurată pe 17 septembrie 2021, la capătul unui amplu program de renovare și reamenajare a sediului ICR New York, situat în inima Manhattan-ului. Galeria urmărește promovarea artiștilor români și româno-americani, constituind o platformă, unică pe scena artistică a metropolei new-yorkeze, de expresie a creativității vizuale românești.

                                                                                                       ICR

Începe a XVI-a ediție a Festivalului de Muzică Veche București

  

 
 

Cea de-a XVI-a ediție a Festivalului de Muzică Veche București începe marți, 16 noiembrie 2021, prin șapte concerte, care vor avea loc în București, Brașov, Cluj,Köln șiSevilla. Programul ediției din acest an este inspirat din cele două cunoscute direcții ale muzicii vechi europene, mai ales baroce, italiană și franceză.

Concertele se vor desfășura în format hibrid, online și fizic.

Festivalul începe marți, 16 noiembrie, de la ora 19:00, cu Fin'amor, un program cu muzicile de dragoste ale trubadurilor secolelor XII – XV, interpretate la instrumente puțin cunoscute astăzi, susținut de ansamblul „Cantica & Emilio Villalba” – Emilio Villalba, Sara Marina, Ángeles Núñez.

Program:

18 noiembrie 2021 - Harpsichord or not II, o incursiune în lumea transcripțiilor pentru clavecin și voce ale lui J. Ph. Rameau;

20 noiembrie 2021 - La Folia e la Gioia, un concert costruit în jurul uneia dintre cele mai cunoscute teme din toate timpurile – Folia;

21 noiembrie 2021 - Suiter than France, un repertoriu „exquisite”, din „epoca de aur” a muzicii franceze pentru clavecin;

23 noiembrie 2021 - The meantone, o prezentare concertistică a sistemului mezotonic de acordaj, susținută în Biserica Neagră - Brașov, pe orga istorică de la Rupea;

Ultimele două concerte, Les caractères (25 noiembrie, un repertoriu despre incitanta lume „a caracterelor” construită de compozitorii Barocului muzical francez) și Sempre Vivaldi, (27 noiembrie, concert de gală, spumos ca un jos de artificii) se vor desfășura cu prezența publicului și vor avea loc în Sufrageria Regală a Muzeului Național de Artă al României.

„Am ales acest subtitlu, IF, și pentru că erau multe necunoscute atunci când schițam ediția din 2021. Ne bucurăm că „if” a devenit „sure” și că festivalul are loc, în ciuda restricțiilor. Programul este o pledoarie pentru „Descoperă noutatea muzicii vechi!” - crezul festivalului nostru. Este minunat să vedem cum publicul este din ce în ce mai numeros și mai interesat, de la un an la altul”, a declarat directorul festivalului, Laurențiu Constantin.

Cele șapte concerte vor avea pe afișe numele unor compozitori precum Antonio Vivaldi, Antonio Falconieri, Giovanni Battista Bononcini, Jean Philippe Rameau, Louis Couperin, Louis Marchand.

„Vom poposi apoi, în timpul festivalului, în Franța lui Jean Philippe Rameau, Francois Couperin și Louis Marchand, cu trei programe de muzică franceză. După atâtea ornamente și cadențe, care mai de care mai sofisticate, ne vom delecta auzul cu sonoritățile „stranii” – pentru urechile noastre – ale acordajului mezotonic și ale unui fascinant instrument muzical istoric. Vom explora și atât de bine cunoscuta temă a Foliei iar, către final, vom ajunge în „galeria caracterelor” din Franța secolului XVIII și apoi în Italia lui Antonio Vivaldi”, a declarat clavecinista Raluca Enea, directorul artistic al festivalului.

Printre artiștii invitați se numără ansamblul „Cantica & Emilio Villalba”, ansamblul de muzică veche „Sempre”, ansamblul „Fonte di Gioia”, Ketil Haugsand (Germania) – solo clavecin, Steffen Schlandt (Brașov, Biserica Neagră) – orgă mezotonică, Csibi Dávid – vioară barocă, István Csata – viola da gamba, Rafael Butaru (vioară barocă), Mircea Ionescu (vioară barocă), Cristina Vasilache – soprană, Raluca Enea – clavecin.

„Acum 16 ani, când am început festivalul, multă lume credea că muzica veche înseamnă muzica anilor 70-80. Confundau cu „oldies, but goldies”. Suntem mândri că am pus o cărămidă în crearea, în România, a unui public cultivat care ascultă muzica veche” - a declarat Raluca Enea, directorul artistic al festivalului.

Festivalul de Muzică Veche București este primul de acest gen din București și unul dintre cele mai importante evenimente de muzică cultă din România. Este cotat pe locul patru între „cele mai frecventate festivaluri din București”, conform Barometrelor de consum cultural pe ultimii doi ani realizate de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală și pe locul cinci în cadrul „Studiului de consum cultural pentru municipiul București 2015”, studiu realizat de INCFC la inițiativa ARCUB, pentru elaborarea Strategiei Culturale a Bucureștiului. Festivalul este considerat cel mai important eveniment de muzică veche din Sud-Estul Europei. În 2015, acesta a devenit membru, la vremea aceea singurul din Europa de Est, al prestigioasei Rețele Europene de Muzică Veche (REMA).

Toate concertele pot fi urmărite online aici:

https://www.facebook.com/Festivalul.de.Muzica.Veche.Bucuresti/events

https://www.youtube.com/channel/UC6GoBMcXRrMc8BH5GjB6cig

Festivalul de Muzică Veche București este organizat de Asociația Antiqva și de agenția Medieval Praxis. Partenerii festivalului sunt: Ministerul Culturii, Primăria Municipiului București și ARCUB, Institutul Cultural Român, Muzeul Național de Artă al României, Institutul Liszt București, Biserica Neagră (Brașov), Fundația Calea Victoriei, Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc.

Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Delicatese Florescu.

Parteneri media: TV Trinitas, Radio Trinitas, RFI, Radio Clasic, PressHub.ro, Profit.ro, Urban.ro, News.ro, modernism.ro, AgentiadeCarte.ro, informateca.ro, munteanurecomanda.ro.

ICR

Raffaello 500 şi Ungaretti 50 în revista „Orizonturi culturale italo-române”

 Numărul din noiembrie al revistei bilingve „Orizonturi culturale italo-române” stă sub semnul unei duble aniversări: o jumătate de mileniu de la moartea marelui artist şi arhitect Raffaello Sanzio şi 50 de ani de la dispariţia unuia dintre cei mai importanţi şi influenţi poeţi italieni din secolul XX, Giuseppe Ungaretti.

2020 este anul Raffaello Sanzio (1483-1520) în Italia. Faima și arta de pictor a lui Rafael sunt prea bine cunoscute, stilul lui de a picta a devenit un model care a dominat pictura europeană timp de patru secole, influențând până și picturile bisericești ale lui Nicolae Grigorescu. Ca arhitect însă, posteritatea l-a omagiat mult mai târziu. Iar tardivul omagiu a venit și din pricina scrisorii către Papa Leon X pe care o oferim pentru prima dată în traducere românească (de Smaranda Bratu Elian). Rezultatul acesteia va fi întemeierea unui nou domeniu al artelor și al civilizației, anume prezervarea și protejarea patrimoniului artistic, în cazul lui, cel arhitectural. Raffaello stă, aşadar, la temelia a ceea ce în secolul nostru întreprinde UNESCO.

Aniversări precum aceasta, Ungaretti 50, au meritul de a stimula noi cercetări sau recuperări oportune și de a oferi bilanțuri și sinteze. Italienista Eleonora Cărcăleanu urmăreşte prezența „marelui Bătrân” în cultura noastră, atât la nivelul traducerilor cât și al studiilor, relevând când, cât și cum a fost cunoscut poetul italian de cititorii români interesați. Lirica lui Ungaretti (1888-1970), de certă descendență leopardiană, este o confesiune dintre cele mai umane și dramatice, este poezia eroică a secolului al XX-lea trecută prin două războaie mondiale.

Numărul stă deopotrivă sub semnul inegalabilului Premiu Nobel Dario Fo(1926-2016) – dramaturg, regizor, director de companii teatrale, scenograf, cântăreţ, povestitor, pictor, colecţionar de artă şi actor.Alături de cunoscuta actriţă de teatru Franca Rame (1929-2013), cu care s-a căsătorit în 1954, a fondat în 1958 Compania Dario Fo-Franca Rame, companie care, în anii următori, va avea un mare succes de public în circuitul teatrelor instituționale din Italia.În acest număr, este prezentată, în traducerea lui George Popescu, „Lumea văzută de Fo. Convorbire cu Giuseppina ManinI” (Guanda Editore, 2007).

Invitatul special al rubricii Orizonturi de Artă este maestrul Ciprian Radovan, unul dintre exponenţii reprezentativi ai artei româneşti contemporane. Născut în 13 mai 1939 în Sânmihaiul Român, Timiş, este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP), secţia pictură, din anul 1966, şi membru AIAP/IAA (International Association of Art) din 1997. În paralel cu activitatea artistică profesională, a lucrat în cercetarea ştiinţifică şi în învăţământul superior, fiind profesor de electrochimie la Universitatea de Vest din Timişoara. Pagina este realizată de Afrodita Carmen Cionchin,pornind de la propria mărturisire a maestrului Radovan, un crez artistic ilustrat prin cea mai bogată galerie de până acum, 44 de lucrări din 1960 până în 2020, alături de fotografii din arhiva sa personală.

Numărul 11/noiembrie 2020al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române” / „Orizzonti culturali italo-romeni” îl puteți accesa de la: www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.

Europa redescoperă trecutul glorios al României

Expoziția „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania“/„Dacia Felix. Trecutul glorios al României” a fost deschisă vineri, 18 octombrie 2019, ora 19.30, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cel mai vechi oraș belgian, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA.

Expoziția-eveniment dedicată patrimoniului istoric al României, ce reunește 298 de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană, va putea fi vizitată până la 26 aprilie 2020. Publicul belgian va descoperi nu doar istoria civilizațiilor antice de pe teritoriul românesc, ci, grație unui documentar-suport realizat de o echipă belgo-română, poate vedea peisaje și locuri fabuloase ale României de astăzi, filmate cu drone și cu camera video la finalul lunii iunie a acestui an.

În prezența a peste două sute de participanți, printre care și Ambasadorul României în Regatul Belgiei, E.S. Doamna Andreea Păstârnac, vineri au luat cuvântul președintele interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, directorul general Europalia International, Koen Clement, directorul Muzeului Național de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul ICR Bruxelles, Liliana Țuroiu, coordonator general Europalia România, An Christiaens, consilier cultural la Primăria din Tongeren și directorul Muzeului Galo-Roman din Tongeren, Bart Distelmans.

Directorul general Europalia International, Koen Clement, a afirmat că este bucuros că, la a 50-a aniversare, festivalul internațional Europalia are ca invitat o țară europeană mare, cu o cultură bogată, și că entuziasmul publicului invitat la deschiderea oficială preconizează că și expoziția de la Tongeren va avea succes, amintind de numărul impresionant de vizitatori, de până acum, ai expoziției Brâncuși de la Bruxelles.

Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu a subliniat faptul că partenerii belgieni „s-au străduit să facă o prezentare cu totul deosebită unor piese pe care și ei le consideră excepționale“. Directorul MNIR a spus că în expoziție sunt etalate „bijuterii ale coroanei patrimoniului nostru istoric“, amintind de Coiful de la Coțofenești sau de brățările regale dacice de la Sarmizegetusa. De asemenea, a scos în evidență maniera modernă și completă de prezentare a exponatelor, întrucât, pe lângă obiecte, organizatorii au pus la dispoziție hărți, prezentări digitale, atât pentru adulți cât și pentru copii, animații etc.

Considerând expoziția „o fereastră către civilizațiile antice de pe teritoriul României“, președintele interimar al ICR, Mirel Taloș, a evidențiat în mod special moștenirea pe care am primit-o de la romani noi, românii, și întreaga Europă: „Fără Imperiul Roman nu putem vorbi despre Europa, iar trecutul României se intersectează, în toate punctele sau evenimentele majore ale istoriei, cu trecutul Europei. Și, înțelegând contribuțiile populațiilor pre-romane la cultura europeană, vom avea o imagine mai clară a dezvoltării Europei de-a lungul secolelor, pe care ne-o putem imagina ca un arbore cu o coroană bogată, care are una dintre rădăcini în pământul de la nordul Dunării“.

Citând din poetul Alfred de Vigny, directorul ICR Bruxelles, Liliana Țuroiu, a amintit că „istoria este romanul scris de un popor“, și că această poveste trebuie spusă deopotrivă adulților și copiilor, pentru că istoria este un pilon de bază al unei educații moderne. Coordonatorul Europalia România a înmânat distincțiile de onoare, oferite din partea Institutului Cultural Român colaboratorilor care au făcut posibil acest proiect amplu: primarului localității Tongeren, Patrick Dewael, directorului MNIR, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, și directorului Muzeului Galo-Roman din Tongeren, Bart Distelmans.

Organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, expoziția „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania“/„Dacia Felix. Trecutul glorios al României”se dorește a fi un exercițiu de înțelegere a unei civilizații actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european.

Selectate și amplasate după un concept al Muzeului Galo-Roman din Tongeren, exponatele provin de la MNIR și de la alte 18 instituții muzeale din țară, care au contribuit la realizarea acestui proiect amplu: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale – Tulcea; Muzeul Civilizație Dacice și Romane – Deva; Muzeul Județean Satu Mare; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Județean Argeș – Pitești; Muzeul Județean Buzău; Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare; Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș; Muzeul de Istorie Turda; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca; Muzeul Național al Unirii – Alba-Iulia; Muzeul Romanațiului – Caracal; Muzeul Țării Crișurilor – Oradea; Muzeul Județean Ialomița – Slobozia; Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța.

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.

                                                                        ICR                          

„Vrăjitoarea fără eșec“. Proiectul Virginiei Lupu la EUROPALIA explorează practici de magie

 În cadrul festivalului de artă EUROPALIA, Turnul primăriei (Schepenhuis/Belfort van Aalst) din centrul istoric al orașului belgian Aalst găzduiește, în perioada 28 septembrie – 1 decembrie 2019, expoziția „Vrăjitoarea fără eșec“ a artistei Virginia Lupu. Evenimentul face parte din amplul proiect „ALIAS“, organizat de centrul internațional de artă contemporană Netwerk Aalst ca un grupaj de comentarii vizuale pe tema relației dintre oraș și locuitorii acestuia, și care reunește expoziții realizate de nouă artiști emergenți sau consacrați la nivel internațional: Lucile Desamory (Germania), Omar Chowdry (Austria/Bangladeș), Wendy Morris (Africa de Sud/Belgia), Ria Pacqué (Belgia), Bianca Baldi (Africa de Sud/Belgia), Tai Shani (Marea Britanie), Daniella Ortiz (Peru), Ieve Epnere (Letonia) și Virginia Lupu (România).

Proiectul Virginiei Lupu explorează dintr-o perspectivă feministă practica magiei în comunitatea romă. „Vrăjitoarea fără eșec“ ia forma unei instalații cuprinzând o serie de lightbox-uri (casete luminoase) precum și o lucrare video. Lucrările Virginiei Lupu sunt rezultatul unei colaborări cu o practicantă a magiei care a transmis tradiţia fiicelor sale. „În contrast cu reprezentările stereotipice în media și în discursul public, care denotă frică și stigmatizare, lucrările Virginiei Lupu poziționează practica magiei ca un instrument de putere pentru femei“, spune Anca Rujoiu, curatorul expoziției. Spațiul în care va fi prezentat proiectul Virginiei Lupu este Schepenhuis/Belfort van Aalst, care figurează pe lista patrimoniului mondial UNESCO, din 1999, și care a fost în trecut folosit ca închisoare pentru vrăjitoare.

Virginia Lupu este o artistă fotograf care trăiește și lucrează la Timișoara. S-a născut la București în 1990 și a absolvit secția Foto-Video a UNArte. Ea caută să-și prezinte personajele așa cum există și coexistă în societate, fără a le altera reprezentarea pentru a corespunde unor norme, așteptări sau stereotipuri sociale. Această practică este vizibilă cu precădere în proiectul său dedicat vrăjitoarelor rome. Expoziții recente: „Tin Tin Tin“, Spatiul 2/2, 2018; „Tossing and Turning, Crushing and Teasing, Breaking and Shaping“, galeria Suprainfinit, 2016; „Normalitate, ce cuvânt brutal!“ împreuna cu artistul Paul Dunca, MNAC, 2016. „Acest proiect este o colaborare între mine și Mihaela Mincă, împreună cu fiicele ei – Casandra, Ana și Anda – cele mai puternice vrăjitoare din România, care au acceptat să le asist în ritualuri și diverse evenimente ale familiei“ a subliniat artista Virginia Lupu.

Anca Rujoiu este curatoare și editoare; locuiește și lucrează în Singapore și Timișoara. Împreună cu Maria Lind este curatoare a ediției 2019 a Bienalei Art Encounters. A facut parte din echipa fondatoare a Centrului pentru Artă Contemporană din Singapore al Universității Tehnice Nanyang și a contribuit la realizarea a numeroase expoziții, publicații și programe ale Centrului. A predat la Lasalle College of the Arts din Singapore. Este coeditoare a numeroase cărți. Între 2012-2013, a fost coordonatoarea unei serii de prelegeri la Royal College of Art din Londra. A fost co-curator al proiectului Collective Fictions (2013), dedicat tinerilor curatori, la Palais de Tokyo. În prezent, este doctorandă a Universității Monash din Melbourne.

„ALIAS“ este un proiect de artă contemporană organizat de centrul internațional de artă contemporană Netwerk Aalst, constituit într-un comentariu vizual pe tema relației dintre oraș și locuitorii acestuia. Directorul artistic al proiectului este Pieternel Vermoortel.

Netwerk Aalst este un centru de artă contemporană și cinema independent, situat în centrul orașului Aalst. Instituția este cunoscută pentru programul divers, ce include expoziții, spectacole, ateliere și discuții. Programul Netwerk Aalst este dezvoltat în stânsă legătură cu istoria și prezentul orașului Aalst și este croit în primul rând pentru locuitorii acestuia. Aalst este un oraș cu aprox. 85.000 de locuitori, situat la vest de Bruxelles, atestat documentar din sec. al IX-lea.

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare. Detalii: https://europalia.eu/en

                                                                                                      ICR

Concert susținut de cursanții AdMusicam, dirijor Peter Stark, la Galeria Galateca

Tinerii muzicieni Natalia Stoenescu (vioară), Manuela Miheț (vioară), Georgiana Gheța (vioară), Răzvan Păun (vioară), Delia Jantălău (vioară), Valentina Iluchianu (vioară), Daniela Tudor (vioară), Theodor Andreescu (vioară), Alex Spînu (violă), Rebeca Tănasie (violă), Cristiana Damian (violoncel), Smaranda Iftime (violoncel), Teodora Iliescu (flaut), Ana Sireteanu (flaut) și Alexandru Munteanu (marimba), participanți în programul #AdMusicam 2019, sub bagheta dirijorului Peter Stark, vor sustine concertul de încheiere a stagiului sâmbătă, 6 iulie, ora 17.30, la Galeria Galateca (Str. C.A.Rosetti nr. 2-4, București).

Din program fac parte lucrări de Mozart, Beethoven, Șostakovici, Grieg, Schubert, Dvorak, Haydn și Ryu.

22 de tineri muzicieni, cu vârste între 17 și 24 de ani, participă, în perioada 24 iunie – 7 iulie 2019, la cea de-a patra ediție #AdMusicam – o sesiune de două săptămâni de instruire în management personal, prezentare şi audiţii organizată de Institutul Cultural Român la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia. Cursanții provin din București, Cluj, Oradea și Brașov și au ocazia să participe la sesiuni de consiliere vocațională, ateliere de prezență scenică și expresie corporală, Alexander technique, personal branding. De asemenea au șansa să lucreze cu dr. Peter Stark, directorul de repetiţii al EUYO – Orchestra de Tineret a Uniunii Europene.

                                                                                      ICR

Festivalul Filmului European sau cum să înțelegem Europa de azi prin 55 de filme din 23 de țări

Festivalul Filmului European se desfășoară între 11 și 30 iunie la București, Râmnicu Vâlcea, Tîrgu-Mureș, Sibiu și, în premieră, la Chișinău. Cu peste 55 de filme din 23 de țări, în complicatulcontext actual european, Festivalul oferă o platformă de înțelegere a societății contemporane șicare ne poate da răspunsuri la întrebarea „Încotro merge, de fapt, Europa? Dar, casă ne cunoaștem prezentul, trebuie să investigăm și trecutul, așa că noua ediție a FFE are atât filme și documentare recente, cât și o importantă selecție de filme clasice.

Festivalul oferă publicului acces la o dezbatere multiculturală și propune o panoramare subiectivă, filtrată artistic, a temelor dominante pentru societatea contemporană. Este vorba despre subiectele care dau „pulsul Europei”, favorizând conversația pe teme fierbinți, precum granițele fizice și imateriale, construcția identitară și asimilarea diferențelor culturale, democrația și libertatea de exprimare, planul social versus cel intim, angajarea și izolarea. Filmul european este nu doar act de creație, ci și o oglindă a neliniștilor și emoțiilor care străbat Europa, oferind dincolo de stări și idei, și un context pentru a ne construi propria imagine a continentului sau pentru a ne facilita o analiză a societății.

Ediția din București are loc între 11 și 23 iunie, în următoarele săli: Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului, Cinema PRO, Cinemateca Eforie, Centrul Ceh, Goethe Institut // Pavilion 32, Institutul Balassi, Institutul Cervantes și Spațiul Public European. O parte dintre proiecții vor fi însoțite de întâlniri cu cineaști și actori, concerte, dezbateri, lansări de carte și alte evenimente speciale. În țară și dincolo de graniță, 23.FFE se desfășoară la Chișinău (Cinematograful Odeon, 21-23.06), Râmnicu Vâlcea (Cinema Geo Saizescu, 21-23.06), Tîrgu-Mureș (Cinematograful Arta, 21-23.06) și Sibiu (Centrul Cultural Ion Besoiu, 28-30.06).

“Mi-e greu să sintetizez bogăția selecției din acest an, însă sper că spectatorii vor frecventa și site-ul nostru pentru detalii mai suculente. Nu e tocmai o ediție estivală, ci una consistentă, substanțială, o veritabilă panoramă a Europei de ieri și de azi. Da, am inclus și o selecție spumoasă de comedii recente, dar și câteva dintre cele mai controversate pelicule ale anului, pe teme grele cum ar fi abuzurile din biserica catolică, dragostea și obsesia în lumea virtuală, lupta pentru mediu sau pentru creația artistică, exploatarea celor vulnerabili, migrația sau cruzimea jocurilor politice. Impresionantă e și diversitatea genurilor: avem thrillere, biografii, tragicomedii, documentare biografice, politice și despre modă, pelicule pentru copii, SF sau fantastice. În secțiuneaSinergii, filmul devine teatru. La 30 de ani de la căderea zidului Berlinului, am pus la cale cea mai complexă retrospectivă a filmelor amplasate în Germania de Est –Dincolo de Zid. SecțiuneaTribut e dedicată marelui maestru italian Bernardo Bertolucci, cu patru filme, dintre care trei proaspăt restaurate, în premieră pe marele ecran. Inedit va fi și maratonul de 24 de ore cu seria de documentare 24H Europe, unde 60 de tineri din 26 de țări europene vorbesc despre speranțele, fricile, visele și ambițiile lor” a declarat Anca Grădinariu, directorul artistic al 23.FFE.

Accesul la proiecțiile programate în sălile centrelor și institutelor culturale partenere din București este gratuit. Biletele pentru filmele proiectate la cinematografe pot fi achiziționate de la casele de bilete ale acestora, sau online, de pe platformele Eventbook (pentru filmele care rulează la Cinema Elvire Popesco și Cinema Muzeul Țăranului), Eventim (pentru filmele de la Cinema PRO) și Kompostor (pentru filmele de la Cinemateca Eforie).Festivalul va debuta la București, pe 11 iunie, cu alegoria italiană Lazzaro felice / Fericit ca Lazăr (Italia, 2018, regia: Alice Rohrwacher), film selecționat anul trecut în competiție la Festivalul de film de la Cannes, unde a fost distins cu Premiul pentru cel mai bun scenariu.

                                                             ***

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene, al Biroului de Informare al Parlamentului European și al Uniunii Cineaștilor din Romania, sub egida EUNIC România, în parteneriat cu ambasadele, centrele și institutele culturale ale ţărilor europene.

Programul complet al proiecțiilor din cele 5 orașe:

Programul FFE în București: 11 – 23 iunie 2019

Marți 11 iunie

TNB I.L.Caragiale – Sala Mare – Gala de deschidere

19:30 Lazzaro Felice / Fericit ca Lazăr/ Happy as Lazzaro – r: Alice Rohrwacher / Italia / 2018 / 120’

Miercuri 12 iunie

Teatrul Unteatru

19:00 Persona (după un film de Ingmar Bergman) – regia: Peter Kerek / 2019 / 75’(spectacol de teatru)

Joi 13 iunie

Apollo 111 // Palatul Universul

18:0024 Hour Europe (6:00 - 7:00) The Next Generation– r: Britt Beyer, Vassili Silovic / Germania-Franța / 2019 / 24h (doc)

20:00 Opening PARTY

Vineri 14 iunie

Cinema PRO

18:00 Baloane de curcubeu* / Rainbow Bubbles– r: Iosif Demian / România / 1982 / 132’ (lansare de carte, Q&A)

20:30 PARKING* – r: Tudor Giurgiu / România / 2019 / 110’ (Q&A)

Institutul Balassi

21:00 Timebox– r: Nora Agapi / România / 2018 / 69’ (doc)

Institutul Cervantes

19:00 Donbass – r: Sergey Loznitsa / Germania / 2018 / 122’

Sâmbătă 15 iunie

Cinema PRO

13:30 Novecento / 1900 –r: Bernardo Bertolucci / Italia / 1976 / 314’

18:30 Katrina's Dream / Visul Katrinei* – r: Mirko Bischofberger, Dario Bischofberger / Italia / 2018 / 85’ (Q&A)

20:30 Notti magiche / Nopți magice / Magical Nights – r: Paolo Virzi / Italia / 2018 / 125’

Institutul Balassi

21:00Druga strana svega / Cealaltă parte a tuturor lucrurilor/ The Other Side of Everything – r: Mila Turajlić / Serbia / 2017 / 100’ (doc)

Institutul Cervantes

19:00 Bezkrainata gradina / Grădina infinită / The Infinite Garden – r: Galin Stoev / Bulgaria / 2017 / 90’

Duminică 16 iunie

Cinema PRO

16:30Supa Modo– r: Likarion Wainaina / Germania / 2018 / 74’

18:00 Romanian Short Waves / Cannes 2019*(Q&A)

20:00 El Reino / Jocuri de putere / The Realm – r: Rodrigo Sorogoyen / Spania / 2018 / 122’

Institutul Balassi

21:00Styx– r: Wolfgang Fischer / Germania / 2018 / 94’

Luni 17 iunie

Apollo111 // Palatul Universul

20:00 Psycho (după o idee de Robert Bloch) – regia: Iris Spiridon / 2019 / 90’ (spectacol de teatru)

Institutul Balassi

21:30 Proiecția filmului mutVântul/ The Wind– r: Victor Sjöström / S.U.A. / 1928 / 95’, acompaniat sonor de FOLEY’ALA. (In Memoriam Tudor Caranfil)

Marți 18 iunie

Cinema Elvire Popesco

18:30 PARKING– r: Tudor Giurgiu / România / 2019 / 110’

20:30 Zerschlag mein Herz /Îmi rupi inima/Crush my Heart – r: Alexandra Makarová / Austria / 2018 / 99’

Cinema Muzeul Țăranului

18:30 Stebuklas / Miracolul / Miracle – r: Egle Vertelyte / Lituania / 2017 / 91’

20:30 Non ci resta che il crimine / Mai avem nevoie și de crime / All you need is Crime – r: Massimiliano Bruno / Italia / 2019 / 102’

Cinemateca Eforie

14:00Supa Modo – r: Likarion Wainaina / Germania / 2018 / 74’

16:00 Die Stille nach dem Schuß /Legenda Ritei/ The Legend of Rita – r: Volker Schlöndorff / Germania / 2000 / 103’

18:00Katrina's Dream /Visul Katrinei – r: Mirko Bischofberger, Dario Bischofberger / Italia / 2018 / 85’

20:00 Persona – r: Ingmar Bergman / Suedia / 1966 / 84’

Miercuri 19 iunie

Cinema Elvire Popesco

18:00 Tegnap / Ieri / Yesterday – r: Bálint Kenyeres / Ungaria / 2018 / 119’

20:30 La douleur / Durerea / Memoir of War– r: Emmanuel Finkiel / Franța / 2018 / 126’

Cinema Muzeul Țăranului

18:30 Souvenir / Suvenir – r: Bavo Defurne / Belgia /2016 / 90’

20:30 God Exists, Her Name Is Petrunija / Dumnezeu există și numele lui e Petrunija / God Exists, Her Name Is Petrunija– r: Teona Strugar Mitevska / Macedonia de Nord / 2019 / 100’

Cinemateca Eforie

14:00Styx – r: Wolfgang Fischer / Germania / 2018 / 94’

16:00Buğday /Grâne / Grain – r: Semih Kaplanoğlu / Turcia / 2017 / 127’

18:30Psycho – r: Alfred Hitchcock /S.U.A. / 1960 / 109’

20:30 Sonnenallee/Aleea Soarelui / Sun Alley – r: Leander Haußmann / Germania / 1999 / 101’

Centrul Ceh

19:00 MOLDOX LAB / laborator de film documentar din Republica Moldova

Goethe-Institut // PAVILION 32

19:00 Barbara – r: Christian Petzold / Germania / 2012 / 105’

Institutul Cervantes

19:00 Corée du Nord: les hommes des Kim / Coreea de Nord: oamenii lui Kim / All the Dictator's Men – r: Marjolaine Grappe / Franța-Germania / 2018 / 63’ (doc)

Spațiul Public European

19:00 Kona fer í stríð / Femeie în război/Woman at War – r: Benedikt Erlingsson / Islanda / 2018 / 101’

Joi 20 iunie

Cinema Elvire Popesco

18:30 Druga strana svega / Cealaltă parte a tuturor lucrurilor / The Other Side of Everything – r: Mila Turajlić / Serbia / 2017 / 100’ (doc)

20:30 Fuga / Fugue – r: Agnieszka Smoczynska / Polonia / 2018 / 102’

Cinema Muzeul Țăranului

18:30 Die Stille nach dem Schuß /Legenda Ritei / The Legend of Rita – r: Volker Schlöndorff / Germania / 2000 / 103’

20:30 La douleur / Durerea / Memoir of War– r: Emmanuel Finkiel / Franța / 2018 / 126’

Cinemateca Eforie

14:00 Happy / Fericit – r: Carolin Genreith / Germania / 2016 / 90’ (doc)

16:00 O Gios tis Sofias / Fiul Sofiei / Son of Sofia – r: Elina Psykou / Grecia / 2017 / 111’

18:00 Goodbye, Lenin! / Adio, Lenin!– r: Wolfgang Becker / Germania / 2003 / 113’

20:00 My Left Foot: The Story of Christy Brown / Piciorul meu stâng – r: Jim Sheridan / Irlanda / 1989 / 98’

Centrul Ceh

19:00 Agatha Christie, la reine du crime / Agatha Christie – regina crimei/ Agatha Christie – The Queen of Crime – r: André Schäfer, Anna Steuber / Germania-Franța / 2017 / 52’ (doc)

Goethe-Institut // PAVILION 32

19:00 The Lives of Others / Viețile altora / Das Leben der Anderen– r: Florian Henckel von Donnersmarck / Germania / 2006 / 137’

Institutul Cervantes

19:00 No sé decir adió / Mi–e greu să spun adio/ Can't Say Goodbye – r: Lino Escalera / Spania / 2017 / 96’

Vineri 21 iunie

Cinema Elvire Popesco

17:00 Kona fer í stríð / Femeie în război / Woman at War – r: Benedikt Erlingsson / Islanda / 2018 / 101’

19:00 Kääntöpiste / Punct de cotitură– r: Simo Halinen / Finlanda / 2018 / 104’

21:00Celle que vous croyez / Identitate virtuală / Who You Think I Am – r: Safy Nebbou / Franța / 2019 / 102’

Cinema Muzeul Țăranului

18:30 Ministarstvo ljubavi / Ministerul iubirii / Ministry of Love – r: Pavo Marinković / Croația / 2016 / 103’

20:30 Egon Schiele: Tod und Mädchen / Egon Schiele: Moartea și Fecioara* / Egon Schiele: Death and the Maiden – r: Dieter Berner / Austria / 2016 / 109’(Q&A)

Cinemateca Eforie

14:00 Bezkrainata gradina /Grădina infinită / The Infinite Garden – r: Galin Stoev / Bulgaria / 2017 / 90’

16:00 Skřivánci na niti /Ciocârliile pe sârmă / Larks on a String – r: Jiří Menzel / Cehoslovacia / 1990 / 94’

18:00Barbara – r: Christian Petzold / Germania / 2012 / 105’

20:00 Il Conformista /Conformistul/ The Conformist – r: Bernardo Bertolucci / Italia / 1970 / 113’

Centrul Ceh

19:00 The Dreamers /Visătorii–r: Bernardo Bertolucci / Italia / 2003 / 115’

Goethe-Institut // PAVILION 32

19:00 Goodbye, Lenin! / Adio, Lenin!–r: Wolfgang Becker / Germania / 2003 /113’

Institutul Balassi

22:00 Remélem legközelebb sikerül meghalnod :) / Sper să mori data viitoare :)*/ I Hope You'll Die Next Time – r: Mihály Schwechtje / Ungaria / 2018 / 102’ (Q&A)

Institutul Cervantes

19:00 Júlia ist / Julia – r: Elena Martín / Spania / 2017 / 96’

Sâmbătă 22 iunie

Cinema Elvire Popesco

16:30 PARKING – r: Tudor Giurgiu / România / 2019 / 110’

18:30 Júlia ist / Julia – r: Elena Martín / Spania / 2017 / 96’

20:30 Grâce à Dieu / Slavă Domnului!/ By the Grace of God – r: François Ozon / Franța / 2019 / 137’

Cinema Muzeul Țăranului

14:00 Remélem legközelebb sikerül meghalnod :) / Sper să mori data viitoare :) / I Hope You'll Die Next Time – r: Mihály Schwechtje / Ungaria / 2018 / 102’

16:00 Happy / Fericit – r: Carolin Genreith / Germania / 2016 / 90’ (doc)

18:00 Buğday / Grâne / Grain – r: Semih Kaplanoğlu / Turcia / 2017 / 127’

20:30 Lazzaro Felice / Fericit ca Lazăr / Happy as Lazzaro – r: Alice Rohrwacher / Italia / 2018 / 120’

Cinemateca Eforie

12:30 Agatha Christie, la reine du crime / Agatha Christie – regina crimei / Agatha Christie – The Queen of Crime – r: André Schäfer, Anna Steuber / Germania / 2017 / 52’ (doc)

14:00 Novecento / 1900 – r: Bernardo Bertolucci / Italia / 1976 / 314’

20:00 The Lives of Others / Viețile altora / Das Leben der Anderen – r: Florian Henckel von Donnersmarck / Germania / 2006 / 137’

Centrul Ceh

19:00 Stebuklas / Miracolul / Miracle – r: Egle Vertelyte / Lituania / 2017 / 91’

Duminică 23 iunie

Cinema Elvire Popesco

16:30 Celle que vous croyez / Identitate virtuală / Who You Think I Am – r: Safy Nebbou / Franța / 2019 / 102’

18:30 Sonnenallee / Aleea Soarelui / Sun Alley – r: Leander Haußmann / Germania / 1999 / 101’

20:30 El Reino / Jocuri de putere / The Realm – r: Rodrigo Sorogoyen / Spania / 2018 / 122’

Cinemateca Eforie

14:00 Corée du Nord: les hommes des Kim / Coreea de Nord: oamenii lui Kim/ All the Dictator's Men – r: Marjolaine Grappe / Franța-Germania / 2018 / 63’ (doc)

16:00 No sé decir adió / Mi–e greu să spun adio / Can't Say Goodbye – r: Lino Escalera / Spania / 2017 / 96’

18:00 Prima della rivolutione / Înainte de Revoluție / Before the Revolution – r: Bernardo Bertolucci / 1964 / 105’

Cinema Muzeul Țăranului

14:30 Grâce à Dieu / Slavă Domnului!/ By the Grace of God – r: François Ozon / Franța / 2019 / 137’

17:00 O Gios tis Sofias / Fiul Sofiei/Son of Sofia – r: Elina Psykou / Grecia / 2017 / 111’

19:30 Gala de închidere

Henry V /Henric al V-lea– r: Kenneth Branagh / Marea Britanie / 1989 / 137’ (copie restaurată)

Programul FFE în ţară:

21–23 iunie: Chișinău – Cinematograful Odeon

Vineri 21 iunie– Gala de deschidere a FFE

19:00 PARKING – r: Tudor Giurgiu / România / 2019 / 110’

Sâmbătă 22 iunie

12:00 Persona – r: Ingmar Bergman / Suedia / 1966 / 84’

13:30 Jurnalul familiei -escu / Being Romanian: a Family Journal– r: Șerban Georgescu/ România / 2019 / 95’

15:30 Zerschlag mein Herz /Îmi rupi inima/ Crush my Heart – r: Alexandra Makarová / Austria / 2018 / 99’

17:30 Donbass – r: Sergey Loznitsa / Germania / 2018 / 122’

20:00 Persona (după un film de Ingmar Bergman) – regia: Peter Kerek / 2019 / 75’ (spectacol de teatru)

Duminică 23 iunie

12:30 My Left Foot: The Story of Christy Brown / Piciorul meu stâng – r: Jim Sheridan / Irlanda / 1989 / 98’

14:30 La douleur / Durerea / Memoir of War – r: Emmanuel Finkiel / Franța / 2018 / 126’

17:00 Egon Schiele: Tod und Mädchen / Egon Schiele: Moartea și Fecioara/ Egon Schiele: Death and the Maiden – r: Dieter Berner / Austria / 2016 / 109’

19:00 Un prinț și jumătate* / One and a Half Prince - r: Ana Lungu / România / 2018 / 105’ (Q&A)

21–23 iunie: Râmnicu Vâlcea – Cinema Geo Saizescu

Vineri 21 iunie– Gala de deschidere a FFE

19:00 Lazzaro Felice / Fericit ca Lazăr / Happy as Lazzaro– r: Alice Rohrwacher / Italia / 2018 / 120’

Sâmbătă 22 iunie

14:00 Styx – r: Wolfgang Fischer / Germania / 2018 / 94’

16:00 Stebuklas / Miracolul / Miracle – r: Egle Vertelyte / Lituania / 2017 / 91’

18:00 McQueen – r: Ian Bonhôte / Marea Britanie / 2018 / 111’ (doc)

20:00 Non ci resta che il crimine / Mai avem nevoie și de crime / All you need is Crime – r: Massimiliano Bruno / Italia / 2019 / 102’

Duminică 23 iunie

15:00 Ministarstvo ljubavi / Ministerul iubirii / Ministry of Love – r: Pavo Marinković / Croația / 2016 / 103’

17:00 Celle que vous croyez / Identitate virtuală / Who You Think I Am – r: Safy Nebbou / Franța / 2019 / 102’

19:00 God Exists, Her Name Is Petrunija / Dumnezeu există și numele lui e Petrunija / God Exists, Her Name Is Petrunija – r: Teona Strugar Mitevska / Macedonia de Nord / 2019 / 100’

21–23 iunie: Tîrgu-Mureș – Cinematograful ARTA

Vineri 21 iunie– Gala de deschidere a FFE

19:00 Lazzaro Felice / Fericit ca Lazăr / Happy as Lazzaro – r: Alice Rohrwacher / Italia / 2018 / 120’

Sâmbătă 22 iunie

14:00 My Left Foot: The Story of Christy Brown / Piciorul meu stâng – r:Jim Sheridan / Irlanda / 1989 / 98’

16:00 Druga strana svega / Cealaltă parte a tuturor lucrurilor / The Other Side of Everything – r: Mila Turajlić / Serbia / 2017 / 100’ (doc)

18:00 Katrina's Dream / Visul Katrinei – r: Mirko Bischofberger, Dario Bischofberger / Italia / 2018 / 85’

20:00 Grâce à Dieu / Slavă Domnului!/ By the Grace of God – r: François Ozon / Franța / 2019 / 137’

Duminică 23 iunie

15:30 Timebox – r: Nora Agapi / România / 2018 / 69’ (doc)

17:00 Ministarstvo ljubavi / Ministerul iubirii / Ministry of Love – r: Pavo Marinković / Croația / 2016 / 103’

19:00 McQueen – r: Ian Bonhôte / Marea Britanie / 2018 / 111’ (doc)

28–30 iunie: Sibiu – Centrul Cultural „Ion Besoiu”

Vineri 28 iunie– Gala de deschidere a FFE

19:00 Lazzaro Felice / Fericit ca Lazăr / Happy as Lazzaro – r: Alice Rohrwacher / Italia / 2018 / 120’

Sâmbătă 29 iunie

14:00 Tegnap / Ieri / Yesterday– r: Bálint Kenyeres / Ungaria / 2018 / 119’

16:30 O Gios tis Sofias / Fiul Sofiei / Son of Sofia – r: Elina Psykou / Grecia / 2017 / 111’

18:30 Kona fer í stríð / Femeie în război / Woman at War – r: Benedikt Erlingsson / Islanda / 2018 / 101’

20:30 El Reino / Jocuri de putere / The Realm – r: Rodrigo Sorogoyen / Spania / 2018 / 122’

Duminică 30 iunie

15:00 My Left Foot: The Story of Christy Brown / Piciorul meu stâng – r: Jim Sheridan / Irlanda / 1989 / 98’

17:00 Júlia ist / Julia – r: Elena Martín / Spania / 2017 / 96’

19:00 La douleur / Durerea / Memoir of War– r: Emmanuel Finkiel / Franța / 2018 / 126’

Nota. La Institutul Balassi – proiecțiile sunt în aer liber, în caz de vreme nefavorabilă se mută în interior, la ora 19:00.

                                                                                                 ICR