Se afișează postările cu eticheta Closca si Crisan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Closca si Crisan. Afișați toate postările

marți, 28 februarie 2023

Semnificațiile zilei de 28 februarie 2023

 


Evenimente

1953: James Watson și Francis Crick descoperă structura chimică a ADN-ului; anunțul formal s-a realizat pe 25 aprilie, în numărul din aprilie al revistei Nature.

Inca din anii 1000 data de 28 februarie era destinata zeitelor din zodia leu si primeau o energie astrala datorita acesteia data de 28 a fost destinata dezlegatilor si a legaturilor , ziua de 28 este sortita succesului si reusitei

Nașteri

Michel de Montaigne, scriitor, filosof francez
Gheorghe Șincai, istoric, filolog, poet român

Decese

Horea, Cloșca și Crișan, conducători ai răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania
Alphonse de Lamartine, scriitor francez

Sărbători

  • România—Ziua Națională a Protecției Civile (din 1933).

Sursa: Wikipedia

marți, 7 iunie 2022

Monumentul de pe locul supliciului frângerii pe roată a lui Horea și Cloșca de la 1785 trebuie să fie o biserică ortodoxă!


Trebuie o dată pentru totdeauna să se lămurească cu exactitate locul în care au fost frânți pe roată răsculații români Horea și Cloșca, la 1785. Identificarea și marcarea simbolică a adevăratului loc al cruntului supliciu barbar, aplicat prin codul teresian de către împăratul austriac Iosif al II-lea față de liderii răsculațiilor români, care s-au ridicat pentru libertățile și credința creștin-ortodoxă a românilor ardeleni, este o datorie de onoare națională și religioasă. Abia după anul 2012 s-a identificat cu adevărat locul frângerii pe roată a lui Horea și Cloșca, pe care astăzi cresc, din păcate, bălării. În sfâșit și Primăria Alba-Iulia, care jignește, de ani de zile turiștii români, cu patrula de soldați îmbrăcați în hainele militare austrice, ale celor care i-au zdrobit pe Horea și Cloșca cu roata – a realizat că trebuie făcut ceva pentru memoria marilor revoluționari români. Primăria Alba Iulia a început demersurile pentru preluarea unui teren pe care ar fi avut loc, de fapt, în 1785, tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca, mult timp presupunându-se că locul supliciului, de pe Dealul Furcilor, ar fi fost în altă parte, la câteva sute de metri distanţă. „Începem demersurile pentru preluarea unei porţiuni de teren, cu imortanţă deosebită pentru istoria naţională a ţării noastre, şi anume ‘Cornul Podeiului’. Conform marelui memorialist Rubin Patiţia, tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca a avut loc chiar pe platoul de deasupra viilor, de lângă ‘Porţelanul’, numit Cornul Podeiului. Primăria doreşte valorificarea acestei zone, începând deja primele demersuri – identificarea proprietarilor şi evaluarea terenurilor – urmând realizarea, în cel mai scurt timp, a unui Plan Urbanistic Zonal şi, concomitent, demararea procedurilor de expropriere pentru terenurile în cauză, deoarece proprietarii nu au fost de acord cu preţul rezultat în urma procedurii de evaluare”, se menţionează într-un anunţ postat vineri pe pagina oficială de Facebook a administraţiei locale din Alba Iulia. Obiectivul Primăriei este revitalizarea zonei Dealul Furcilor, crearea de facilităţi pentru recreere şi, totodată, punerea în valoare a unui ansamblu arhitectural dedicat lui Horea, Cloşca şi Crişan, pentru care va fi organizat un concurs de idei.

În Alba Iulia există mai multe monumente dedicate liderilor răscoalei ţărăneşti din 1784 și totuși prea puține pentru a omagia ridicarea pentru neam, libertate și credință a lui Horea, Cloșca și Cloșca. În 1926, a fost ridicat un astfel de monument pe Dealul Furcilor, în locul în care s-a presupus până acum câţiva ani că au fost traşi pe roată cei doi. Mai nou, istoricii susţin că, de fapt, monumentul respectiv nu ar fi amplasat exact în locul unde a avut loc supliciul, ci la câteva sute de metri distanţă. În doar câteva luni, în 1937, prin colectă publică, la iniţiativa ASTRA, a fost ridicat un obelisc, pentru care au donat atât oameni simpli, cât şi primării, parohii şi diverse instituţii, inclusiv parlamentarii de la acea vreme care şi-au pus la dispoziţie diurna pe o zi. La 85 de ani de la Marea Unire din 1918, a mai fost realizat un monument dedicat celor trei moţi, care este mai mult o interpretare simbolică a durerii. Horea, pe numele său Ursu Nicola, şi Cloşca – Ioan Oargă au fost prinşi la 27 decembrie 1784, după ce au fost trădaţi. Duşi, sub escortă, la Alba Iulia, Horea, de 54 de ani, şi Cloşca, de 37 de ani, au fost închişi separat, în celule din Porţi diferite. Potrivit documentelor vremii, în dimineaţa de 28 februarie 1785, într-o zi de luni, cei doi lideri ai răscoalei au fost duşi la locul execuţiei. Celor doi trebuia să li se frângă cu roata toate membrele, iar corpurile să fie tăiate în patru. Se știe că Horea și Cloșca la locul cumplitei execuții au fost spovediți și împărtășiți de preotul ortodox Nicolae Rațiu. Bătut şi agonizând, înainte de a fi tras pe roată, Horea a fost sărutat de Nicolae Raţiu care i-a spus: „Prin mine te sărută un neam întreg!” Datele execuţiei sunt relatate în scrisoarea lui Iosif Gabri din 2 martie 1785. Iată ce consemnează istoricul Nicolae Densuşianu în cartea „Răscoala lui Horia”, Bucureşti, 1884: „Când au dus la moarte pe Horia şi Cloşca, i-a însoţit preotul Nicolae Raţ, preot din Alba Iulia. Dânsul, până a frânt roata pe unul, a ţinut pe celălalt cu mâna pe după cap, dar când au început să frângă roata pe al doilea, popa Nicolae Raţ a căzut jos şi a leşinat şi a trebuit să-l ducă cu carul acasă”.

Căpeteniile răsculaților români, Horea și Cloșca au murit ca martiri și mucenici întru Hristos, refuzând să-și trădeze credința ortodoxă și neamul românesc. Încă din perioada interbelică s-a susținut ideea în sinodul BOR ca Horea și Cloșca să fie canonizați, ca o recunoaștere a jertfei lor supreme pentru credința străbună.Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, devenită revoluție, a avut, pe lângă caracterul național și social, și unul extrem de religios, întrucât nobilii maghiari erau constrânși să treacă de la catolicism la ortodoxie prin botez, iar fiicele lor să se cunune cu fiii iobagilor români, pe de o parte; pe de altă parte, românii din mai multe sate, care fuseseră siliți anterior să accepte „unirea cu Roma“, au revenit la ortodoxie. Romancierul Liviu Rebreanu în cartea ”Crăișorul Horia” din 1929 a surprins genial caracterul creștin-ortodox al luptei de la 1784 pentru libertate a neamului românesc din Transilvania. De aceea, cel mai important monument care trebuie să se ridice pe locul frângerii pe roată a lui Horea și Cloșca ar fi zidirea unei biserici creștin-ortodoxe, la care să se oficieze zilnic slujbe în memoria acestori martiri ai neamului și credinței strămoșești. Horea și Cloșca să fie pictați ca niște sfinți pe pereții noi ai bisericii ridicate chiar pe locul supliciului. O biserică de zid nouă ar reprezenta un loc de reculegere și rugăciune, precum și un templu memorial, prin care românii să recunoască jertfa martirică pentru credință și libertate a liderilor răscoalei de la 1784. O biserică înălțată pe locul unde s-a vărsat sânge românesc pentru credința, unitatea și libertatea neamului este cu adevărat singura modalitate de a menține permanent flacăra rugăciunii, pe locul sfânt al jertfei pentru neam și credință a lui Horea și Cloșca. Pe acest loc sfințit se vor aprinde lumânări și se vor oficia slujbe în memoria martirilor mucenici, precum și organizarea de evenimente comemorative și culturale dedicate luptei pentru libertate a românilor de la 1784.

Ionuț Țene

luni, 28 februarie 2022

Evenimentele zilei de 28 februarie 2022

 

Evenimentele zilei 28 februarie :

1785: Horea, Cloșca  și Crişan, conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784, sunt executați prin tragere pe roată - Foto.
1835: Apariția primului volum al epopeii naționale finlandeze, Kalevala. Ziua Kalevalei.
1849: Se inaugurează Catedra de limba și literatura română pe lângă Institutul de Studii Filosofice din Cernăuți.
1859: A apărut, la București, prima revistă umoristică românească, Țânțarul, până la 15 august 1859, editată de C.A.Rosetti și N.T. Orășanu.
1914: Personajul Charlot, interpretat de Charlie Chaplin apare pentru prima dată în Charlot și umbrela.
1944: Premiera comediei "Iata femeia pe care o iubesc" de Camil Petrescu, montată la Teatrul Național din București.
Celebrări, 28 februarie:
A fost născut Elena Gronov-Marinescu(1944)
Michel Montaigne
A fost născut Michel Montaigne(1533 - 1592)
Marcel Pagnol
A fost născut Marcel Pagnol(1895 - 1974)
Stephen Harold Spender
A fost născut Stephen Harold Spender(1919 - 1995)
Dee Brown
A fost născut Dee Brown(1908 - 2002)
A fost născut Vasile Bardan(1947)

Comemorări, 28 februarie:
Henry James
A murit Henry James(1843 - 1916)
Alphonse de Lamartine
A murit Alphonse de Lamartine(1790 - 1869)
James Maxwell Anderson
A murit James Maxwell Anderson(1888 - 1959)
Daniel J. Boorstin
A murit Daniel J. Boorstin(1914 - 2004)
Sursa: Wikipedia

vineri, 3 noiembrie 2017

3 noiembrie 1784: Căpitanul Crișan declanșează răscoala lui Horea în Munții Apuseni

La 2 noiembrie Crişan a adunat iobagii răsculaţi în afara satului Curechiu, încercând să îi convingă să continue drumul spre Alba Iulia, ţăranii fiind speriaţi de intervenţia trimişilor nobilimii, chiar dacă aceasta nu a reuşit. Ei se temeau că mergând la Alba Iulia le vor fi atacate familiile rămase acasă. Adunarea ţăranilor s-a mutat la biserica din sat, unde până la urmă Crişan a reuşit să îi convingă să atace nobilimea.De la Curechiu mulţimea iobagilor s-a îndreptat spre Crişcior, unde a sosit înainte de vremea amiezii. Aici a avut loc primul atac asupra nobililor, fiind ucişi aproape toţi nobilii întâlniţi în cale, iar casele şi clădirile care le aparţineau au fost devastate şi bunurile jefuite. Familia nobiliară Kristyori, cea mai afectată de atac, avea origini româneşti, dar se maghiarizase în decursul timpului.
În jurul orei 15, în aceeaşi zi de 2 noiembrie, iobagii au atacat oraşul Brad, unde după ce au ucis o parte din nobilii care opuneau rezistenţă, au distrus toate bunurile nobiliare găsite. De la Brad oastea răsculaţilor s-a împărţit în două, o parte plecând spre Ribiţa, alta spre Mihăileni.
Nobilii din satul Ribiţa au fost atacaţi miercuri, 3 noiembrie, dis-de-dimineaţă. Aceştia au opus rezistenţă, ucigând nouă ţărani. Pe 3 noiembrie 1784, țăranii iobagi transilvăneni răsculaţi, conduşi de Crişan, atacă Ribiţa şi execută 42 de nobili. După ce rezistenţa nobililor a fost înfrântă, o parte dintre ei au fost ucişi, iar bunurile lor distruse sau jefuite. Una dintre cele mai afectate familii nobiliare a fost familia Ribitzei, care avea rădăcini româneşti, dar în timp se maghiarizase. În aceeaşi zi au fost atacaţi nobilii din satul Mihăileni, câţiva dintre ei ucişi, iar averile lor jefuite sau distruse. În cursul zilei de 3 noiembrie s-au ridicat şi ţăranii români din satele Hărţăgani şi Sălişte cu scopul de a ataca curţile generalului conte Francisc Gyulay din satul Trestia. Întorşi din drum de un ştempar care le spusese că în sat sunt numai bunuri imperiale, pe care să nu le prade, ţăranii au fost readuşi la Trestia de de doi iobagi români ai generalului şi toate averile nobiliare au fost jefuite sau distruse. Iobagii din satul Trestia au continuat jaful şi a doua zi, cei din cele două sate vecine întorcându-se acasă după prima zi. Provizorul generalului a fost ucis la Lunca, iar bunurile generalului din acelaşi sat, plus cele din Luncoi şi Biscaria au fost nimicite.
La 4 noiembrie ţăranii au atacat Baia de Criş, unde au atacat reşedinţa călugărilor franciscani bulgarici. Doi călugări care nu se refugiaseră încă în Ungaria au fost bătuţi de răsculaţi, iar tot ce aparţinea de biserica acestora a fost prădat sau distrus[8].
Întreg Zarandul este cuprins de răscoală la 5 noiembrie 1784.
Gheorghe Crișan (Marcu Giurgiu) (n. 1733 – d. 1785), a fost împreună cu Horea si Closca unul dintre conducatorii răscoalei din Transilvania din anul 1784.
După reprimarea răscoalei, a fost prins (30 ianuarie 1785) și închis la Alba Iulia , unde s-a sinucis, spânzurandu-se cu curelele de la opinci (la 13 februaria 1785).
NapocaNews