Era sfarsit de an, se apropia Bilantul si trebuia ,,scos" ce se mai putea scoate, trebuia mai scotocit printre AN-urile alea...
Seful, domnul Eugen Rosca, a consimtit sa ies pe teren si a cedat rugamintii mele de a mi-l da, ca ucenic, pe Horatiu Baias, care nu era stagiar, dar mai avea multe de invatat...
La Sacalaseni, unde sef de post era domnul Indre, i-am spus si eu lui Baias: vezi ca tu conduci supravegherea, eu doar asist! Si adevarul este ca a fost o adevarata savoare sa-l vad pe Baias in actiune, o savoare aproape egala cu tava de carnati pe care Indre a scos-o, la urma, pe masa... Era de Ignat, ce naiba....
Urmatorul post de politie din zona Chioar, zona mea de ,,supraveghere" a urmaririi penale, era Remetea Chioarului. Carnatii aia nu venisera singuri pe masa, fusesera si niste paharase acolo..., dar eu eram linistit ca am inlocuitor!
Sa nu credeti cumva ca noi conduceam vreo masina, Procuratura avea 2 soferi , dl. Pop si dl. Tartza, (si doua Dacii-break cu girofar albastru despre care nu stiam daca au functionat vreodata !)
) Doar ca, total neprevazut, in fata Primariei Remetea Chioarului (postul de politie era in aceeasi cladire) se afla, la momentul sosirii noastre acolo, o sanie!
Nu orice fel de sanie! Nu o sanie din acelea cu care taranii purtau fan sau balegar! O sanie boiereasca, ca-n basmele copilariei si cum doar unii medici veterinari mai salvasera, folosindu-le cu fudulie pentru a-si marca statutul lor ne-taranesc!
Emil COSTIN
