Turiștii care
vizitează municipiul Sfântu Gheorghe sunt informați de către primăria
localității că Mihai Viteazul a fost un profitor care s-a autoproclamat
principe peste „principatele române” Țara Românească, Moldova și Transilvania.
Primăria Sfântu Gheorghe, condusă de ultra-șovinul și
ultra-naționalistul Antal Árpád András, membru al UDMR, a amplasat în centrul
orașului, la doi pași de primărie, un aparat electronic pentru informarea
turiștilor care vizitează municipiul. Turiștii sunt astfel informați cu privire
la diferite obiective turistice din oraș. Din păcate, descrierea grupului
statuar Mihai Viteazul este una batjocoritoare la adresa voievodului român.
Rolul lui Mihai Viteazul în istoria românilor este ridiculizat iar voievodul
român este chiar batjocorit, fiind catalogat drept un profitor.
De menționat faptul că Primăria Sfântu Gheorghe a omis să
publice informații și despre Catedrala Ortodoxă Română, aflată în plin centrul
urbei.
Turiștii care vizitează municipiul Sfântu Gheorghe pot citi
următorul text despre grupul statuar Mihai Viteazul din centrul municipiului
Sfântu Gheorghe: „În 1943 s-a dorit ca în această piață să fie ridicată o
statuie în memoria eroului revoluționar Gabor Aron, dar greutățile materiale
cauzate de război, precum și schimbarea regimului nu au făcut-o posibilă. Pe
timpul republicii socialiste, la mijlocul anilor 70, în această piață s-a
ridicat o statuie în cinstea preamăritului erou al istoriei românilor, Mihai
Viteazul. Mihai Viteazul, profitând de starea tulbure din Transilvania la
sfârșitul secolului al XVI-lea, s-a autoproclamat principe, iar puțin mai
târziu voievod al Moldovei. În istoriografia românească, voievodul Mihai a
devenit erou legendar al primei unificări a „principatelor române”, adică Țara Românească, Moldova
și Transilvania. Grupul statuar a fost realizat în stil clasic în centru
aflându-se conducătorul călare, iar lângă el, pe cei cinci eroi secundari, care
îl proslăvesc pe voievod”.
Care este mesajul pe care o instituție publică a statului
român o transmite, pe bani publici, turiștilor care vizitează municipiul Sfântu
Gheorghe? Mihai Viteazul a fost un profitor care s-a autoproclamat principe
(amiralul fascist Horthy Miklos le-a cerut voie românilor atunci când a intrat
în Ardealul de Nord după Dictatul de la Viena) peste „principatele române” (ghilimele
puse evident cu scopul de umili întreaga națiune română) iar acum el ocupă
locul unui erou maghiar (Gabor Aron nu a tras cu tunul în românii din Transilvania
în timpul Revoluției de la 1848-1849, nu).
L-am rugat pe istoricul clujean Vasile Lechințan, doctor în
istorie, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei, să ne împărtășească
opinia sa cu privire la acest nou gest batjocoritor al unor lideri UDMR la
adresa istoriei românilor. Domnia sa ne lămurește:
„Stimate domnule Dan Tanasa, textul este scris de pe o
poziţie clară de ostilitate faţa de marele erou al creştinătăţii Mihai Voievod
Viteazul. Turistul neinformat, care citeşte acest text, considerând de bună
credinţă această informaţie de sinteză asupra unei personalităţi istorice, va
prelua ostilitatea, direcţionând-o către monumentul Mihai Viteazul din Piaţa
centrală a municipiului Sfântu Gheorghe, din două motive: o dată că – iată – un
„profitor de tulburări istorice” se mai şi autoproclamă principe al
Transilvaniei, tam-nesam, pentru că aşa vrea el, fără să ceară aprobarea
nobilimii ungare, pare să insinueze textul (secuii au fost de acord cu
„autoproclamarea”, i-au şi adus capul „săracului popă” cardinalul Andrei
Bathory, principe al Transilvaniei), şi o dată că grupul statuar, dedicat lui
Mihai Viteazul, „uzurpă” locul proiectatei statui a lui Gabor Aron, care în
1943 urma să fie ridicată, dar „schimbarea regimului’ a anulat practic acest
proiect. Atât se poate afla din „generosul” text al Primăriei Sfântu Gheorghe,
unde sunt numai funcţionari maghiari.
Din păcate, reducând importanţa lui Mihai Viteazul în
istoria Europei Centrale – la urma urmei – de la cumpăna secolelor XVI-XVII,
autorii textului şi Primăria municipiului Sfântu Gheorghe, care a aprobat aşa
ceva, se descalifică din punct de vedere cultural şi afişul va rămâne, cu
siguranţă, un exemplu de atitudine în
acest sens, care poate fi predat la cursurile oricărei universităţi, la
facultăţile de psihologie.
Dar Mihai Voievod Viteazul este cunoscut mai întâi ca dârz luptător
pentru cauza libertăţii popoarelor şi a Creştinătăţii. Primăria Sfântu Gheorghe
îi dezonorează memoria şi unui mare contemporan al eroului, care a fost Papa
Clement al VIII-lea (1536 – 1605), care l-a numit „cavaler al lui Cristos şi
apărător al Creştinătăţii“. Oare nu această sintagmă merita să fie cap de afiş
– inteligent gândit – pe tabloul electronic al Primăriei?.
Să ne amintim şi de unul din cei mai importanţi poeţi şi
dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole, Lope de Vega (1562 –
1635), care a l-a descris elogios pe Mihai Viteazul, cu o deosebită forţă
evocatoare, plină de
admiraţie.lope-de-vega-secolul-de-aur-clasicii-dramaturgiei-universale
Ei, dar trebuie să ai un suflet de aur ca să iubeşti
„Secolul de aur” al literaturii spaniole, să iubeşti Cultura, în general.
Domnule Dan Tanasa, românii clujeni pot găsi „o mie şi una”
de motive ca să nu fie de acord cu grupul statuar Matei Corvinul din
Cluj-Napoca, ridicat pentru întărirea ideii de stat ungar în aceste părţi ale
Transilvaniei, dar nimeni dintre clujeni – care se consideră pe bună dreptate
inteligenţi datorită şi statutului de urbe dintre cele de prim rang a vieţii
spirituale a Transilvaniei şi a întregii Românii – nu se gândesc să dejosească
memoria marelui rege de origine română al Ungariei, care a fost un promotor al
Renaşterii şi a fondat celebra Bibliotheca Corviniana.
Aşadar, păcat că urmaşii din Primăria Sfântu Gheorghe ai
secuilor de odinioară, care au fost alături de marele voievod în luptele pentru
apărarea libertăţii popoarelor şi a Creştinătăţii, se desolidarizează astfel de
strămoşii lor şi nu au sufletul suficient de deschis şi de curat, cu suficientă
asimilare a Culturii – după cum se vede din „scriitura” lor – pentru a fi alături de o personalitate
autentică a istoriei central-europene de la cumpăna secolelor XVI-XVII.
Noi, românii, îl considerăm, pe bună dreptate pe Mihai
Voievod Viteazul şi ca autor al primei uniri – aceasta este realitatea – a
celor trei ţări româneşti: Muntenia, Moldova şi Transilvania, chiar dacă nu a
cerut de la nimeni permisiunea de a comite această energică bravadă care va
însufleţi, prin simbolul ei, prin şi peste secole un popor, o naţiune”.
DAN TANASA
FOTO: grupul statuar Mihai Viteazul din Sfântu
Gheorghe, activenews.r
